De ceva timp, cam de prin toamnă, am început să cred şi să susţin că ar cam fi vremea să mai auzim de o vânzare Ghenie de milioane. Simţeam eu ceva, dar aşa spunea şi formula. Trecuse ceva timp de la precedenta şi aşa-zis surprinzătoarea vânzare de milioane a românului şi lipsea replica după acest "cutremur". Aşa, pentru cunoştinţa publică, îi dădusem termen până la anu', în douăzeci douăzeci, să auzim de o vânzare Ghenie care să treacă de milionul de orice, dolari, euro sau lire britanice. În caz contrar, aveam să anunţ apusul fenomenului Ghenie. Ceva în mine îmi spunea că se pregăteşte ceva, că vom afla curând de încă o vânzare Ghenie care să îl bată în cuie în galeria artiştilor contemporani care contează în marile licitaţii internaţionale, să nu mai fie nici surpriză şi nici întristare când aveam să mai auzim că lucrările lui s-au dat cu preţuri ameţitoare. Formula fenomenului nu prevede abandonarea proiectului exact când începe să producă, să funcţioneze, după o perioadă lungă de cheltuieli şi investiţii.
Îmi propusesem să stau liniştit până în mai, când are loc campionatul internaţional de vânzări record de artă de la New York, acolo unde s-au petrecut marile vânzări Ghenie, dar surpriza a venit de la Londra. Nu, nu este vorba de votarea în Parlamentul britanic a acordului Brexit, ci de licitaţia Contemporary Art Evening de la Sotheby's de marţi "trei ceasuri bune" 5 martie. Mi s-a blocat monitorul când am văzut Adrian Ghenie "Duchamp's Funeral l" la 2,5-3,5 milioane de lire sterline şi nu m-am îndoit o clipă că va rămâne nevândută. Recunosc că, în sinea mea, am crezut că se va duce la cel mult evaluarea maximă, 3,5 milioane, ceea ce ar fi confirmat un fel de cotă, una de excepţie, desigur, fenomenală de-a dreptul, pe care i-o cam stabilisem pe la vreo 3 milioane de dolari, lire sterline sau euro, în niciun caz lei. Dar preţul de adjudecare, de marţi, de la Londra, pentru pictura lui Adrian Ghenie, a fost de 4.298.400 de lire sterline. În euro, preţul ar fi aproape 5 milioane.
Mai mult, lucrarea îmi este cunoscută, este una emblematică pentru Ghenie. Realizată în 2009, pictura a fost pe simeza de la Haunch of Venison, ca alte surate bine cotate, şi de unde o ştiu eu, a mai fost într-o licitaţie, chiar Sotheby's, una din 2014. Atunci, în ziua de 17 octombrie, la Londra, "Duchamp's Funeral l" s-a dat cu fix 1.022.500 de lire sterline, estimarea ei fiind de 400-600 de mii de lire. Estimarea a fost sub un milion, vânzarea un pic peste acest prag.
Şi, totuşi, nu era prima lucrare de Adrian Ghenie care depăşea milionul de lire sterline, nu acesta părea a fi scopul, să treacă măreţul prag fie şi cu doar câteva mii de lire sau 50 de pence. La 30 iunie 2014, de cealaltă parte a verii acelui an, "The Fake Rotko" primise 1.426.500 de lire sterline, tot într-o licitaţie Contemporary Art Evening de la Sotheby. A fost o şedinţă plină de surprize, de răsturnări de situaţii, pe care le-am prezentat prompt, în acel moment, comparând licitaţia cu o petrecere de plecare în vacanţă, când nu se mai ţine cont de nimic. Altfel spus, "The Fake Rotko" era chiar prima lucrare de Adrian Ghenie ce trecea de milionul de lire sterline, sau de orice altă monedă importantă pentru vânzările internaţionale de artă, iar estimarea picturii era de, atenţie, 250-350 de mii de lire sterline. Adjudecarea se petrecuse la un nivel de patru ori mai mare decât estimarea maximă, un salt spectaculos. Tocmai acest preţ de adjudecare a făcut ca estimarea din următoarea apariţie în vânzări, "Duchamp's Funeral l", în octombrie 2014, să fie mai mare, de 400-600 de mii de lire. Aceasta este logica şi calculul simplu: fiecare vânzare la un preţ mai mare decât estimarea duce la creşterea viitoarei estimări, cea de la următoarea licitaţie în care apare respectivul autor. Sărind peste ani şi alte vânzări Ghenie de succes, ajungem în săptămâna noastră, unde estimarea însăşi se exprimă în milioane de lire sterline. Dacă în iunie 2014, estimarea unei lucrări de Adrian Ghenie era de 250-350 de mii, în martie 2019 este de zece ori mai mare, de 2,5-3,5 milioane de lire sterline!
Sunt lucrări diferite, dar să discutăm despre aceeaşi pictură, "Duchamp's Funeral l", şi cele două vânzări ale sale la licitaţie, la o diferenţă de timp de aproape 5 ani şi de preţ de peste trei milioane de lire sterline. Este o perfectă ilustrare, din fericire pe un român, a mecanismelor pieţei de artă, a gamei extrem de diverse de fenomene care o influenţează şi stabilesc valoarea şi preţurile. Este confirmarea formulei clasice, cumperi acum, vinzi mai târziu, mai scump. Traseul său arată clar acest lucru: din expoziţia din 2009 a fost cumpărată de cineva care a vândut-o, scump, foarte scump, la o licitaţie Sotheby's, iar cel care a cumpărat-o la licitaţia din 2014 a adus-o din nou în vânzare, câştigând peste trei milioane de lire sterline, la preţ. De ce nu se întâmplă şi la noi aşa ceva? Pentru că în astfel de acţiuni pericolul este atât de mare încât organizatorul îţi spune clar să nu încerci să faci la tine acasă aşa ceva. De fapt, orice întrebare este valabilă aici: care este preţul real, a crescut valoarea picturii respective în acest interval scurt atât de mult, cine dă valoarea unei lucrări de artă, mai ales că este şi recentă, să cumpăr Ghenie acum sau să mai aştept, la fel cu vânzarea, vom vedea preţul lui crescând, să pictez ca el, să îmi duc lucrările la Sotheby's, şi dacă da, la Londra sau direct la New York, care este Planul B în astfel de situaţii?
Unul dintre fenomenele subliniate în aceste scrieri, de-a lungul timpului, a fost urmărirea umăr la umăr, pe tot terenul, pe care o practică cele două venerabile case londoneze de licitaţii de artă, cu peste un sfert de mileniu vechime, Christie's şi Sotheby's. Aşa că summitul londonez al artei contemporane în licitaţii a avut şi un episod Christie's. Unde s-a petrecut şi o scenă Adrian Ghenie. Adică s-a vândut o pictură a sa, cu doar 2.651.250 de lire sterline. De această dată, preţul de adjudecare se plasează în limitele estimării, una realistă, care pornea de la 2,2 milioane şi urca până la 2,8 milioane. Subiectul vânzării este tot sinistru funest, arată un tip pe patul ce pare a fi al trecerii la somnul etern, se numeşte neplăcut de tot, "The Collector", şi a mai trecut şi el printr-o licitaţie. La 6 octombrie 2017, la licitaţia casei Phillips numită "20th Century & Contemporary Art Evening Sale", această aceeaşi pictură de Adrian Ghenie a fost vândută cu 2.049.000 de lire sterline, estimarea fiind şi ea mai modestă, doar un milion, un milion şi jumătate de lire. Pictată în 2009, lucrarea fusese expusă la Galeria Plan B din Berlin, de unde plecase cu proprietarul, care a adus-o la Phillips. Iar cel care a luat-o de acolo a adus-o, după numai un an şi jumătate, la Christie's, a câştigat cam o jumătate de milion de lire sterline şi este greu de spus dacă ar fi scos mai mult de o ţinea la el şi după data de 6 martie, miercuri, când a fost vândută.
Ce ar mai fi de spus? Poate doar că nu am văzut nicăieri vorbindu-se, în limba română, despre aceste noi realizări de piaţă ale unui tânăr artist român, care a dat două picturi cu vreo 7 (şapte) milioane de lire sterline.