PLASAMENTE ALTERNATIVE Top Ten şi toptan

La licitaţia Alis de acum 10 zile, un portret de Tonitza şi-a dublat preţul mare la care era propus, a mai pus şi alte 50 de milioane, şi a ajuns astfel la 950 de milioane, cel mai mare preţ atins în acest an de o ofertă negrigoresciană şi cel obţinut de o pictură de Tonitza la licitaţiile noastre de artă. Şi în acest an au apărut cîteva lucrări interesante ale acestui mare maestru, ceva grafică, dar şi uleiuri scumpe. Unul dintre ele, tot un portret feminin, "Lucia", mult mai puţin ingenuu decît ne-am fi aşteptat de la Tonitza, aproape şi-a triplat preţul, de la 250 de milioane ajungînd la 730.

Concurenţa Tonitza-Grigorescu nu este întîmplătoare, ci reală şi se regăseşte şi în Topul celor mai ţări 10 vînzări de la Alis. După doi Grigorescu vine un Tonitza, nudul acela văzut din spate pentru care s-a plătit, în septembrie 2004, aproape 52 de mii de euro, şi doar un Andreescu mai reuşeşte să tulbure dominarea într-un stil zdrobitor a topului de lucrările semnate de Nicolae Grigorescu. Două dintre poziţiile sale, a V-a şi cea de a X-a, au fost stabilite în 2005 şi anul nu s-a încheiat încă. La 10 aprilie s-a vîndut, cu 38.028 euro, un "Car cu boi" iar două luni mai tîrziu "Drum de ţară" a plecat şi el pentru 33.994 de unităţi din aceeaşi valută. În lei din cei vechi, că atunci doar ei existau, asta înseamnă 1,2 miliarde, cu puţin peste cele 1,131 miliarde reuşite de "Un călăraş" la 13 februarie, insuficient pentru intrarea în Top Ten-ul Alis. În aceeaşi şedinţă din 13 februarie trecut s-a vîndut şi "Lucia" lui Tonitza, cea provenită din colecţia Vald Manoliu.

Pînă la urmă, subiectul nostru era, totuşi, Tonitza, mai ales "Portretul Irinei", cel vîndut acum două duminici cu 950 de milioane de lei vechi, 95 de mii din cei noi. Pictura a fost expusă la retrospectiva din 1979 şi a venit la licitaţie din colecţia Horia Zaharia. De fapt a fost ziua ei, nu a mai concurat-o vreo bovină de Grigorescu înhămată pe vecie la preţuri mari, iar următoarea plasată a reuşit doar 125 de milioane, de vreo opt ori mai puţin. Este de remarcat, totuşi, că este vorba de o pictură de Ion Alin Gheorghiu din seria "Grădinilor suspendate", vîndută cu vreo 3.500 de euro, deşi ne plîngeam, pînă de curînd, că nici mia nu o prea realizează. Noul nivel al cotaţiei acestui maestru fusese, totuşi, anunţat cu o săptămînă înainte de o altă "Grădină suspendată" vîndută cu 105 milioane, adică vreo 3 mii de euro.

Urmează în topul toptanului zilei o pictură de Florin Niculiu, un "Peisaj fantastic" care a urcat de la 28 la 60 de milioane. În 2002 acest artist a apărut doar de două ori în licitaţiile Alis, iar în 2003 deloc. În 2004 a început o ascensiune extrem de lentă dar care a dus indiscutabil la rezultatul de acum 10 zile. În 2004 recordul era de doar 36 de milioane, adică vreo mie de euro, în iulie 2005 preţul maxim ajunsese deja la 40, pentru uleiul pe pînză "Ţărm infinit întomnat", în septembrie "Iarna în strada Simonide" urcă de la un inexplicabil 15 milioane la 50 pentru ca acum ascensiunea să pornească, după cum scriam, de la un la fel de inexplicabil 28 de milioane şi să ajungă la probabil previzibilul 60 de milioane.

Cu acelaşi preţ - 60 de milioane - s-a dat "Cu rufele la spălat" de Karpathy Jeno, un pictor maghiar care nu provine din Transilvania, el fiind născut la Debretin în 1870 şi a murit la Budapesta, în 1950. Picturile sale sînt expuse în marile muzee ale Ungariei şi apar constant şi la licitaţii din toate colţurile lumii. Luni se va desfăşura la Toronto, în Canada, o licitaţie unde va fi propus cu 2.000-2.500 de dolari un apus de soare la malul apei cu oameni şi barja de acelaşi Karpathy Jeno, care în ciuda numelui a preferat să picteze scene pe malul Dunării. Tabloul de la Alis are absolut aceleaşi dimensiuni cu "canadianul" iar preţul de vînzare se înscrie perfect în intervalul de estimare anunţat pentru licitaţia de luni de peste Ocean.

Să păstrăm drept fir roşu al naraţiunii firul metalic de siguranţă al banilor plătiţi la şedinţa Alis de acum două duminici pentru picturi şi astfel ajungem la nişte cărticele. E vorba de 10 volumaşe cu poveşti japoneze în limba franceză, tipărite pe o hîrtie specială cam acum un secol, cînd europenii făceau ochii cît cepele întregi descoperind civilizaţia şi cultura celor cu ochii doar cît o feliuţă de ceapă. S-au dat toate cu 46 de milioane de lei, deşi se ceruse pe ele doar 12. Cu 40 de milioane, preţ de pornire, s-a vîndut portretul unei doamne visătoare, romantic după cum scrie la catalog, realizat de un oarecare J. Leonard într-o manieră de mijloc de secol XlX. Un alt pictor maghiar prezent în licitaţie este Istvan Moldovan despre care se ştie doar că era născut în 1911. Scena lui de tîrg, bogat colorată, a fost vîndută cu mia de euro cerută în ofertă. După care ne reîntîlnim cu Alexandru Istrati, pictorul franco-român care, împreună cu soţia sa, Natalia Dumitrescu, l-au moştenit pe Constantin Brâncuşi şi i-au rămas aproape chiar şi după moarte, acum aflîndu-se cu toţii în mormîntul din Montparnasse al celebrului sculptor. Lucrările lui Alexandru Istrati şi ale Nataliei Dumitrescu au început să apară frecvent în licitaţii, mai ales în ultimul timp, iar "Interiorul de atelier" al pictorului propus la şedinţa despre care povestim s-a vîndut cu mia de dolari cerută în deschidere. Această sumă nu a fost oferită, însă, pentru oferta Natalia Dumitrescu din această şedinţă, un portret feminin destul de anost.

Şi acum ajungem la o interesantă piesă vîndută tot cu preţul de deschidere. "Portret de bărbat", cu subtitlul "Un chevalier du Moyen Age", un încruntat profil de strămoş de la începutul nobilimii pictat în ulei pe pînză de dimensiuni bunicele, a fost vîndut cu 22 de milioane de lei. Cu exact un an fără o zi în urmă, la 7 noiembrie 2004, exact acelaşi tablou, fără nici o îndoială, a fost propus cu 28,8 milioane de lei dar nu s-a vîndut. Din păcate, nici atunci şi nici acum catalogul nu a reuşit să redea corect titluleţul în franceză: fie Moyen Aige, fie catastrofalul Mayen Dige de acum un an care îl muta pe cavaler din Evul Mediu în inexistenta localitate cu acel nume compus.

Dacă pe moldovanul Istvan nu-l prea cunoaştem, pe Paul Molda ne bucurăm să-l aflăm mai des, în ultimul timp, în vînzările la licitaţie a picturilor. Femeia sa în roşu zîmbeşte ştrengăreşte de după genunchii aduşi la gură, ori de morga cavalerului dinainte ori de şopronul-cîrciumă care urmează. Şi "Femeie în roşu" şi "La cîrciumă" s-au vîndut cu 22 de milioane numai că pictura lui Ludovic Bassarab a ajuns aici venind de la 12. Un pic, cu 2oo de lei dar noi, de la 18 la 20 de milioane, a urcat şi o lucrare deosebită de Titina Călugăru astfel că ajungem să ne întrebăm dacă a venit vremea picturilor acestei artiste sau e de vină doar calitatea deosebită a ofertei de faţă? Cu acelaşi preţ, de 20 de milioane dar preţ de ofertă, s-a vîndut o "Tătăroaică" din spatele căreia îţi sare în ochi un Balcic cu golf cu tot, compoziţie care ne convinge că acuarela nu este ca uleiul nici măcar la Partog Vartanian care de multe ori ne face să regretăm că nu-l cunoaştem prea bine. Frumos este că înainte de acest tablou se mai vînduse o lucrare de Partog Vartanian, tot un ulei, reprezentînd o corabie cu pînze, dar fără pînze, odihnindu-se pe mare, preţul de adjudecare şi de ofertă fiind de 12 milioane.

Încheiem periplul tot cu o prezentare în cuplu, două lucrări de Petru Bulgăraş care reprezintă acelaşi model. În primă fază avem, pe poziţia 12 a secţiunii, "Bluză roz" care ne arată şi sînii aşa că se cere 14 milioane şi se şi dă. La poziţia 21 ni se arată spatele "Modelului" şi se cere doar 10 milioane dar nu se dă. Ce ţi-e şi cu amatorii aceştia de artă!