"Platforma Crimeea", o nouă mănuşă aruncată Federaţiei Ruse

Ucraina a obţinut, ieri, odată cu lansarea Platformei Crimeea, sprijinul internaţional în vederea recuperării peninsulei Crimeea anexată ilegal, în 2014, de Federaţia Rusă. Platforma Crimeea este un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev, al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina. Ceea ce a fost numit drept un nonsens de către autorităţile de la Kremlin, a fost de fapt un eveniment la care au participat 14 şefi de state şi de guverne, dintr-un total de 44 de delegaţii internaţionale, inclusiv oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene, printre care s-a numărat şi Charles Michel, preşedintele Consilului European, precum şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Din partea ţării noastre, la evenimentul internaţional de la Kiev au participat premierul Florin Cîţu şi Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe.

"România aderă la Platforma Internaţională Crimeea. După cum ştiţi, România a fost şi va continua să fie un susţinător ferm al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. În acelaşi timp, România rămâne ferm angajată în implementarea politicii de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeei de către Federaţia Rusă. România susţine aspiraţiile Ucrainei de a deveni membru al comunităţii europene şi euro-atlantice. (...) Suntem extrem de conştienţi de provocările şi ameninţările actuale la adresa valorilor noastre şi a stabilităţii şi securităţii regionale din regiunea Mării Negre: summitul de astăzi este o dovadă clară. Aceste provocări pot fi depăşite doar prin acţiuni ferme şi consecvente, prin consolidarea rezistenţei noastre şi întărirea cooperării. Cel mai eficient răspuns pe care îl putem oferi este prin întărirea democraţiilor noastre, prin susţinerea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărui cetăţean, prin asigurarea funcţionării corespunzătoare a instituţiilor publice şi a statului de drept. Împotriva provocărilor comune trebuie să demonstrăm solidaritate şi să încurajăm dialogul şi cooperarea. România a depus eforturi consistente pentru a dezvolta o agendă bilaterală pozitivă şi reciproc avantajoasă cu Ucraina", a declarat prim-ministrul Florin Cîţu.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a reiterat că Uniunea Europeană nu recunoaşte "anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea şi a Sevastopolului" şi că aceasta va rămâne fermă "în faţa oricărei violări a dreptului internaţional".

"Crimeea este Ucraina. Sunt bucuros să particip, alături de voi, la primul summit al Platformei Crimeea în ajunul celebrării a 30 de ani de la proclamarea independenţei. Independenţă înseamnă suveranitate, integritate teritorială în limitele graniţelor recunoscute la nivel internaţional", a transmis Charles Michel, care a amintit de sancţiunile pe care Uniunea Europeană le-a impus Federaţiei Ruse ca urmare a "anexării ilegale a Peninsulei Crimeea", gest pe care l-a calificat drept "un afront la adresa ordinii internaţionale".

"Astfel de acţiuni ilegale au şi vor continua să aibă un cost greu de suportat: măsurile restrictive impuse de UE şi consolidate în mod regulat începând cu 2014 demonstrează clar acest lucru. Aceste măsuri sunt completate de orientări cuprinzătoare care restricţionează activităţile UE în peninsulă: scopul nostru este să ne asigurăm că anexarea ilegală nu va fi în niciun fel legitimată. După cum ştiţi, UE a instituit, de asemenea, măsuri de atenuare a consecinţelor anexării pentru Ucraina, cu accent pe regiunile ucrainene adiacente Crimeei. Acestea fac parte din sprijinul fără precedent pe care îl acordăm Ucrainei în general şi în contextul ambiţiosului nostru acord de asociere: din 2014, UE a alocat ţării dumneavoastră peste 16 miliarde de euro", a mai explicat preşedintele Consiliului European.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană a afirmat: "NATO se situează ferm de partea Ucrainei în acest litigiu. NATO condamnă ferm şi nu va recunoaşte anexarea ilegitimă şi ilegală a Crimeei de către Federaţia Rusă. Crimeea este teritoriu al Ucrainei şi solicităm Federaţiei Ruse să returneze controlul Peninsulei Crimeea către autorităţile de la Kiev".

Prezentă la evenimentul de la Kiev, Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova a spus: "Crimeea este parte a Ucrainei, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional. Moldova a fost şi va continua să fie partenerul dumneavoastră de încredere. (...) Ca ţară, am depins întotdeauna de ordinea regională de securitate bazată pe reguli. De ceva timp, această ordine este în pericol. Subminarea regulilor înscrise în Carta ONU, Declaraţia universală a drepturilor omului, Actul final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o nouă Europă şi alte documente fundamentale ale dreptului internaţional este o ameninţare la adresa securităţii tuturor. Ordinea internaţională bazată pe reguli, nu utilizarea brută a forţei, este singura bază pe care poate fi construită o regiune paşnică şi prosperă, în interesul tuturor. (...) Nu putem permite ca nemulţumirile istorice, politicile revizioniste, utilizarea nedisimulată a forţei şi nesocotirea drepturilor omului să devină noua normalitate. Cu toţii trebuie să revenim la soluţionarea paşnică şi politică a litigiilor. Trebuie să combatem împreună ameninţările la adresa securităţii regionale. Cu toţii trebuie să trasăm o cale diferită - una constructivă şi durabilă", a spus Maia Sandu.

La finalul întâlnirii, participanţii au adoptat o declaraţie comună în care condamnă acţiunile Federaţiei Ruse în Peninsula Crimeea precum şi militarizarea acestei zone şi instituie Platforma Crimeea ca singurul mijloc instituţional de negociere cu autorităţile de la Kremlin pentru rezolvarea paşnică a acestui conflict şi returnarea zonei către autorităţile de la Kiev.

Amintim că harta Europei a fost modificată în luna martie 2014, când preşedintele rus, Vladimir Putin, a aprobat tratatul prin care Peninsula Crimeea devenea parte a Rusiei, la finalul unui discurs de o oră. Conflictul dintre trupele ucrainene şi combatanţii susţinuţi de Rusia s-a soldat până în prezent cu peste 13.000 de morţi.