Suprafeţele viticole care depind de localitaţile rurale sub-ordonate administraţiei urbane sau care se află direct în administrare urbană vor putea primi de acum înainte fonduri SAPARD. Pînă acum, aceste suprafeţe erau considerate "urbane" şi nu puteau primi fonduri SAPARD deoarece acest program este orientat strict către zona rurală.
"Din totalul suprafeţelor cultivate cu viţă de vie, circa 12,7% (30.461 hectare) se aflau în această situaţie", arată Ovidiu Gheorghe, preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV). Potrivit aceleiaşi surse, Ministerul Agriculturii, Ministerul Integrării Europene şi cel de Interne au iniţiat un Ordin comun care modifică documentaţia SAPARD, astfel încît aceste suprafeţe să poată fi eligibile pentru proiectele de inves-tiţii susţinute cu fonduri comunitare.
"Avem semnale clare că sectorul vitivinicol este important pentru Uniunea Europeană, iar viitorul vinului românesc depinde fără echivoc de rapiditatea cu care autorităţile vor înţelege să promoveze acte normative proprii dezvoltării acestui sector şi mai ales să sprijine aplicarea lor" a mai arătat Ovidiu Gheorghe.
• Agenţia SAPARD întîrzie proiectele de investiţii
Fondurile alocate pentru sub-măsura "Vin" din Măsura 1.1, destinată industriei alimentare, se ridică la 23.028.011 euro din care a fost contractată suma de 7.971.117 euro de către producătorii de struguri şi vin. "Considerăm că acest aspect negativ se datorează mecanis-mului greoi folosit de Agenţia SAPARD pentru promovarea programelor sale pînă în acest moment la nivel teritorial, complexităţii documentaţiei, precum şi ineficienţei funcţionarilor SAPARD", mai spune liderul PNVV.
În cazul Măsurii 3.1 "Investiţii în exploataţii agricole", suma alocată pentru viticultură este de 18.092.949 euro şi reprezintă 8% din totalul alocat pentru această măsură în perioada 2002 - 2006.