POTRIVIT KREMLINULUI "Nu se întrevăd perspective pentru o rezolvare politico-diplomatică a situaţiei din Ucraina"

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susţine că nu se întrevăd pentru moment perspective pentru o rezolvare politico-diplomatică a situaţiei din Ucraina, conform agenţiei de presă rusă Interfax.

"În acest moment, astfel de perspective nu se întrevăd", a declarat Peskov, solicitat să comenteze cu privire la posibilităţile de reglementare a situaţiei prin mijloace politice şi diplomatice, conform Agerpres.

Într-un interviu acordat recent publicaţiei Ukrainska Pravda, ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget A. Brink, a negat zvonurile potrivit cărora şeful Departamentului de Stat, Anthony Blinken, ar fi evocat în discuţiile cu autorităţile ucrainene, în timpul ultimei sale vizite la Kiev, necesitatea reluării negocierilor cu Federaţia Rusă. Bridget A. Brink a subliniat că numai ucrainenii sunt cei în măsură să decidă când să se aşeze la masa de negocieri cu ocupanţii ruşi.

Autorităţile americane au spus că "numai ucrainenii şi liderul ales democratic al Ucrainei, preşedintele Volodimir Zelenski, pot decide când şi cum ar trebui să se încheie acest conflict şi când şi cum ar trebui să înceapă negocierile", potrivit lui Brink.

Într-un interviu recent pentru CNN, preşedintele ucrainean a afirmat că Ucraina nu va negocia cu "cei care dau ultimatumuri".

O retragere completă a Rusiei dincolo de frontierele recunoscute internaţional ale Ucrainei este o precondiţie absolută pentru începerea oricăror negocieri, a declarat în acest context istoricul rus Andrei Zubov pentru publicaţia ucraineană Obozrevatel. În esenţă, negocierile dintre Moscova şi Kiev trebuie să vizeze "doar sumele despăgubirilor pe care Rusia trebuie să le plătească pentru pierderile teribile pe care le-a provocat victimei agresiunii sale", afirmă Zubov.

• Medvedev: "Alipirea regiunilor Doneţk şi Lugansk la Rusia prin referendum ar justifica utilizarea forţei împotriva Ucrainei"

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că este "esenţial" ca separatiştii susţinuţi de Moscova în Ucraina să organizeze referendumuri în urma cărora regiunile lor să adere la Rusia, relatează Reuters.

Într-o postare pe social media, Medvedev a spus că a face în aşa fel ca autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk (DNR şi LNR, acronimele în limba rusă) să devină oficial parte a Federaţiei Ruse constituie un pas vital în protejarea intereselor lor şi ar putea justifica şi mai mult utilizarea forţei militare de către Rusia pentru a le proteja.

Luni, liderii separatişti ai DNR şi LNR au convenit să-şi "sincronizeze" eforturile pentru organizarea referendumurilor privind aderarea la Rusia, după ce responsabili numiţi pe plan local de Moscova şi-au înmulţit apelurile pentru a nu tergiversa desfăşurarea acestor plebiscite, în pofida contraofensivei ucrainene în sud şi est.

"Referendumurile în Donbas (zonă minieră din estul Ucrainei compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk) sunt esenţiale, nu numai pentru protecţia sistematică a rezidenţilor din DNR şi LNR şi alte teritorii eliberate, ci şi pentru restabilirea dreptăţii istorice", afirmă Medvedev într-o postare pe Telegram, conform Agerpres.

Medvedev, în prezent vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, susţine că Moscova ar trebui să permită acestor regiuni (ucrainene) să se alăture Rusiei, întrucât aceasta ar oferi Kremlinului o justificare în plus pentru utilizarea forţei militare în Ucraina.

"O intruziune pe teritoriul Rusiei este o crimă şi ne va permite să utilizăm toate forţele de autoapărare", a declarat Medvedev, adăugând: "Iată de ce Kievul şi Occidentul se tem de aceste referendumuri. Acesta este motivul pentru care ele trebuie organizate".

"Alipirea celor două regiuni la Federaţia Rusă va schimba complet vectorul dezvoltării Rusiei pentru decenii. Şi nu doar al Rusiei. Pentru că după organizarea referendumurilor şi integrarea celor două entităţi în componenţa Federaţiei Ruse transformarea geopolitică în lume capătă un caracter ireversibil", scrie fostul preşedinte în postarea sa din Telegram, menţionând: "Nu mai puţin important este faptul că, după modificarea Constituţiei, niciun viitor lider al Rusiei, niciun responsabil rus nu va putea anula decizia alipirii celor două regiuni la Federaţia Rusă".

Separatiştii susţinuţi de Rusia în Donbas evocă alipirea la Federaţia Rusă de când au încercat prima oară să se desprindă de controlul Kievului în 2014.

Responsabili numiţi de Moscova în alte regiuni din Ucraina ocupate de forţele ruse după invazia declanşată în 24 februarie - regiunile Herson şi Zaporojie din sudul ţării - afirmă de mai mult timp că se pregătesc să organizeze referendumuri pentru a se alătura Rusiei.

Forţele ruse afirmă că de la începutul lunii iulie deţin controlul asupra întregii regiuni Lugansk, dar oficiali ucraineni au declarat luni că au eliberat o localitate din această regiune în cadrul contraofensivei armatei ucrainene care continuă.

Zone importante din teritoriul revendicat de autorităţile separatiste din Doneţk se află în continuare sub controlul Ucrainei, iar Kievul controlează de asemenea teritoriu atât în regiunea Herson, cât şi în Zaporojie.