Prelungirea recesiunii europene?

Întrucât la începutul zilei de ieri majoritatea economiştilor au fost surprinşi pozitiv de faptul că, în ultimul trimestru al anului 2011, economia Uniunii Europene a înregistrat o scădere de doar 0,3%, perspectivele unei potenţiale reveniri în prima jumătate a noului an par a fi compromise. Acest lucru se poate datora deciziei bruşte din partea Republicii Islamice Iran de a reduce livrările de petrol către 6 ţări membre UE, printre care se numără Olanda, Franţa, Italia, Spania, Portugalia şi Grecia. Nu se poate spune că această reacţie a fost neprevăzută. Cu două săptămâni în urmă, UE, împreună cu Statele Unite, ajunseseră la un acord cu privire la impunerea unor noi sancţiuni "rapide" asupra Iranului, în scopul de a avertiza autorităţile republicii islamice că nu sunt de acord cu derularea programului nuclear pe care acesta îl urmează.

Şi cum exact ar putea evolua acest conflic economic (pseudo-embargo)? Având în vederea situaţia critică economică şi financiară, în care majoritatea statelor vizate de către Iran se află în momentul de faţă, noi suntem de părere că riscurile par să se încline către o prelungire a recesiunii din Europa. Excluzând Olanda şi Franţa din lista ţărilor vizate de către autorităţile de la Teheran şi analizând situaţia energetică a Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Greciei, un lucru devine evident: dependenţa acestor ţări de petrol din import şi în special provenit din Iran sau alte ţări OPEC va acţiona ca o povară adiţională asupra economiei lor. Întrucât majoritatea cetăţenilor din aceste ţări cu economii de consum se confruntă deja cu măsuri de austeritate draconice, o eventuală creştere a preţului ţiţeiului care urmează în mod logic dintr-o astfel de retaliere, credem noi că va accentua criza datoriilor din Europa.

Mai mult decât atât, având în vedere situaţia economică fragilă în care Statele Unite se află în momentul de faţă şi faptul că fabrica chinezească încearcă să se autoajusteze la şocul inflaţionist de anul trecut, o astfel de "lebădă neagră" riscă să răstoarne întreaga economie globală într-o nouă recesiune.

Pe termen scurt, efectul cel mai probabil al acestei confruntări va fi, bineînţeles o şubrezire a monedei euro. În primul rând, orice creştere a nivelului de risc cu privire la economia mondială, din percepţia investitorilor, va duce în mod automat la reducerea expunerii la active cu risc ridicat, precum sunt acţiunile, şi la creşterea cererii pentru dolari. În al doilea rând, datorită creşterii preţului la ţiţei, autorităţile europene vor fi nevoite să oprească tiparniţa (care de-abia a fost activată) pentru a menţine inflaţia sub control. Acest lucru nu va face decât să accentueze criza datoriilor din ţări precum Grecia şi Italia, fapt care va slăbi economia europeană şi mai mult, ducând la o scădere a monedei euro.