PREMIERĂ ÎN POLITICA ROMÂNEASCĂ Guvernul Orban îşi angajează răspunderea pentru bugetul pe 2020

Guvernul îşi va angaja răspunderea pe legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor de stat pentru anul viitor. Este pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, când Guvernul îşi angajează răspunderea pe un astfel de pachet legislativ. Angajarea răspunderii pe buget şi pe modificarea OUG 114 va avea loc luni, 23 decembrie, la ora 16:00, în plenul reunit al Parlamentului, conform deciziei Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Parlamentarii au termen ca până luni la ora 10:00 să depună amendamente, iar Guvernul se va reuni apoi într-o şedinţă pentru a decide ce amendamente acceptă, înainte de a veni în plenul Parlamentului la ora 16:00.

Premierul Ludovic Orban a declarat: "Am luat decizia de a ne angaja răspunderea pentru trei proiecte de lege: legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi legea de corectare a Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, care a provocat efecte devastatoare în economia românească. După cum arată programul, este foarte dificil ca printr-o dezbatere normală, în Parlament, să putem să finalizăm bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat în termenul pe care ni l-am stabilit, 31 decembrie 2019. Angajarea răspunderii va permite fiecărui parlamentar şi fiecărui grup parlamentar să prezinte amendamente la proiectul de lege a bugetului de stat şi la proiectul de lege a bugetului asigurărilor sociale de stat. Vom ţine cont de orice amendament care poate genera efecte favorabile pentru un domeniu de activitate sau pentru economie în ansamblu".

Şeful Guvernului a precizat că angajarea răspunderii va oferi posibilitatea fiecărui cetăţean, fiecărei firme, fiecărei autorităţi locale să ştie la ce să se aştepte pentru anul 2020 din partea legii bugetului de stat. De asemenea, prin angajarea răspunderii şi pentru legea bugetului asigurărilor sociale de stat, "fiecare părinte şi bunic va şti clar la ce se poate aştepta din partea bugetului şi din partea guvernului pe anul în curs", a adăugat Ludovic Orban.

Premierul a spus: "Ne aflăm într-o situaţie critică, după trei ani de harababură legislativă, fiscală, după trei ani de zile în care au fost făcute praf toate sistemele publice, după trei ani de zile în care bugetul a ajuns într-un dezechilibru grav. Trebuie să dăm acest semnal către societatea românească, către toţi partenerii externi, către mediul de afaceri, către potenţialii investitori că guvernul este hotărât să îşi angajeze răspunderea pentru corectarea tuturor dezechilibrelor economice provocate de politicile iresponsabile ale vechii guvernări (...). În ultimele săptămâni, s-a pornit o sarabandă de proiecte de lege fără niciun fel de fundamentare economică, care creează cheltuieli suplimentare şi care reduc veniturile publice. (...) Nu putem accepta să aruncăm în aer România doar pentru că nişte politicieni care au rămas repetenţi în trei ani de guvernare continuă campania populistă şi continuă să îşi bată joc de România".

În legătură cu legea bugetului de stat, Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice a declarat că obiectivul prioritat este eliminarea risipei banului public şi că bugetul pentru anul viitor este fundamentat pe o creştere economică de 4,1%, în linie cu estimările Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional.

Ministrul Finanţelor a precizat că deficitul bugetar este estimat, pentru finalul anului viitor, la 3,59% din Produsul Intern Brut, iar veniturile bugetare vor fi puţin mai mari comparativ cu 2019.

Florin Cîţu a spus: "Pe partea de cheltuieli a trebuit să arătăm o reducere ca procent din PIB, reparăm ce s-a stricat în ultimii trei ani şi respectăm toate tratatele internaţionale semnate. Vom reveni la un deficit sub 3% în 2022".

Ministrul Finanţelor a precizat că nu scad bugetele nici la Educaţie, nici la Sănătate comparativ cu anul în curs. În domeniul Sănătăţii, va interveni o redistribuire a banilor între Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar bugetul total va fi mai mare decât cel din 2019. În bugetul Educaţiei Naţionale sunt incluse majorările salariilor profesorilor - atât creşterea de la 1 ianuarie, dar şi cea de la 1 septembrie, care era programată pentru 2022.

O problemă pentru guvern este aprobarea de către Parlament a dublării alocaţiilor pentru copii, deoarece impactul bugetar se ridică la 6 miliarde lei. Creşterea respectivă nu a fost inclusă în proiectul de buget pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea, dar Florin Cîţu susţine că, dacă dublarea alocaţiilor copiilor va fi promulgată, Executivul va aplica noua lege în acest domeniu. Ministrul Finanţelor a arătat: "Chiar dacă vom fi nevoiţi să dublăm alocaţiile copiilor, vom găsi soluţii pentru a ne încadra în deficitul bugetar de 3,59%. Soluţiile sunt fie tăieri de cheltuieli, fie venituri mai mari. Nu vom introduce taxe suplimentare".

Referitor la decizia Guvernului, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat că social-democraţii nu exclud atacarea la Curtea Constituţională a României a legilor privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat şi nici depunerea, ulterioară, la începutul primei sesiuni parlamentare din 2020, a unei moţiuni de cenzură la adresa Executivului.

Liderul PSD a spus că se creează un precedent periculos pentru democraţie prin adoptarea bugetului prin angajarea răspunderii.

• Modificarea OUG 114/2018

În privinţa angajării răspunderii Guvernului pentru abrogarea unor prevederi din OUG 114/2018, Ionel Dancă, şeful Cancelariei premierului şi purtător de cuvânt al Executivului, a arătat că prin noul act normativ sunt eliminate taxele stabilite anul trecut pentru companiile din energie, telecomunicaţii şi din sistemul bancar.

Ionel Dancă a spus: Prin noul act normativ vor fi introduse prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pieţelor energetice: 31 decembrie 2020 pentru energia electrică şi 1 iulie 2020 pentru piaţa de gaze naturale. Banii colectaţi până acum de ANRE de la companiile din energie vor fi transferaţi la Minis­terul Economiei - 600 milioane lei".

Totodată sunt eliminate prevederile privind Pilonul II de pensii, cu privire la capitalizarea acestora şi la posibilitatea de optare între Pilonul I şi Pilonul II. De asemenea, se desfiinţează Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.

Membrii Guvernului au mai stabilit, în şedinţa de ieri, interzicerea detaşărilor din sectorul privat în instituţiile publice. Conform deciziei Executivului, detaşările se vor putea face doar cu personal angajat în instituţii publice.

De asemenea s-a stabilit un nou mecanism de calculare a sporului salarial acordat pentru condiţii periculoase şi vătămătoare. Sporul poate fi maximum 25% din salariul minim brut pe ţară (aproximativ 500 de lei).

Ionel Dancă a precizat: "Aşa se elimină discriminările între angajaţi. În condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă, angajaţii trebuie să beneficieze de acelaşi spor, raportat la salariul minim brut. Deci nu se mai raportează la salariul de bază, ci e procent fix din salariul minim brut".

Guvernul a mai decis interzicerea cumulului pensie - salariu la stat. Angajaţii din Educaţie şi Sănătate care au şi pensie pot opta pentru pensie sau pentru salariu. Conform membrilor guvernului, nu există un risc în acest moment pentru blocarea sistemelor de educaţie sau de sănătate.

Datele care au stat la baza expunerii de motive susţin că aproape 15.000 de persoane se află în situaţia respectivă.

O altă decizie cu impact bugetar şi sociale este îngheţarea salariilor bugetarilor de către actualul Guvern. Ionel Dancă a precizat că vor fi economisiţi 300 milioane lei şi că nicio categorie a angajaţilor din sistemul public nu va fi exceptată de la această măsură stabilită în şedinţa de Guvern de ieri.