Preşedintele ocrotitor

Odată cu trecerea anilor şi schimbarea guvernelor, Traian Băsescu s-a transformat dintr-un preşedinte jucător într-unul ocrotitor. Or, dacă dintr-un început Traian Băsescu se manifestase ca un preşedinte părtinitor, metamorfozarea sa în protectorul guvernului a adus multe inconveniente. Poate şi din această cauză, poate şi dintr-un calcul tactic, invitat fiind la postul public de televiziune, Traian Băsescu a cerut institutelor de sondare să nu îl mai măsoare câtă vreme nu a luat o decizie privind candidatura sa la preşedinţie. Să bată preşedintele în retragere?

Dincolo de faptul că încrederea reprezintă o variabilă evaluată periodic în cazul tuturor celor ce ocupă poziţii publice de primă mărime, şi nu doar a preşedintelui, orice recomandare, fie chiar şi una aruncată din întâmplare într-un interviu, nu este decât aparent nevinovată. Căci măsurarea evoluţiilor privind legitimitatea celor ce guvernează e un indicator preţios al guvernabilităţii. Iar ideea că cineva precum preşedintele în funcţie ar putea figura în sondaje cu valoarea "zero" la încredere pentru că nu s-a decis încă să îşi anunţe public candidatura pentru un viitor mandat e, în cel mai bun caz, hazlie. Cu atât mai mult cu cât preşedintele şi-a anunţat ca obiectiv de etapă "evitarea unui derapaj major", ori niciun institut de sondaje care se respectă nu îşi poate permite să rateze oportunitatea măsurării modului în care opinia publică se raportează la această ţintă. Iar preşedintele, ştiind toate acestea, a urmărit, din contră, să atragă atenţia asupra "schimbării la faţă".

Cum, cu aceeaşi ocazie, Traian Băsescu anunţa că şi-a propus să reziste atacurilor la care este suspus deoarece are "o obligaţie mai mare decât ... toţi" ceilalţi politicieni, strategia de transformare a jucătorului în ocrotitor devine din ce în ce mai clară. La viitoarele alegeri prezidenţiale din toamnă, la care, dincolo de cochetăriile electorale, nu are cum să nu participe fără să se retragă definitiv din politică, Traian Băsescu se va dezvălui în noua sa aură de protector al naţiunii.

Iar singurii care par să îi strice oarecum preşedintelui programul sunt cei ce, pe la Comisia Europeană, se mai gândesc încă cum să găsească un sistem prin care să lege acordarea împrumutului către România de aplicarea în continuare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare în Justiţie impus preventiv din 2007. Cu o oarecare nervozitate, Traian Băsescu declara miercuri, la Radio România Actualităţi, că o eventuală condiţionare de acest fel a împrumutului european ar putea face ca partea română să renunţe la împrumutul de la UE. Dar cum, tot conform preşedintelui, "nu se poate" fără acest împrumut, aplicarea unui astfel de mecanism devine mai mult decât probabilă. Cu atât mai mult cu cât Amelia Torres, purtător de cuvânt al comisarului pentru afaceri economice şi monetare Joaquin Almunia, deşi a afirmat că "nu există o condiţionalitate între acordarea ajutorului financiar şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare", nu a negat informaţia vehiculată săptămâna trecută conform deciziei Consiliului de a acorda asistenţă financiară de 5 miliarde de euro României conţine şi o referire la monitorizarea progreselor în domeniul reformei judiciare.

Pentru preşedintele-ocrotitor, continuarea monitorizării progreselor în domeniul justiţiei de către comisia europeană ar putea fi o problemă, căci îşi asumase în toamna trecută sarcina de a depăşi această situaţie pusă pe seama guvernărilor precedente. Dar, dacă monitorizarea se va prelungi în orice formă, responsabilitatea sa nu va mai putea fi eludată.