Preţul petrolului urcă după intrarea în vigoare a embargoului UE pe ţiţeiul rusesc

Cotaţiile futures ale petrolului brut au urcat ieri, pe pieţele internaţionale, odată cu intrarea în vigoare a embargoului instituit de Uniunea Europeană (UE) asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. Drept urmare, din 5 decembrie, Rusia nu va mai livra către statele UE decât petrol prin conducte.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna februarie a urcat cu 3,1% în a doua parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 88,19 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în ianuarie a crescut tot cu 3,1%, la 82,45 dolari barilul la ora locală 08.25.

Pe de altă parte, la finele săptămânii trecute, UE, ţările din G7 şi Australia au convenit să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril. Plafonul se va aplica societăţilor care furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea petrolului provenit din Rusia. În prezent, cotaţia petrolului rusesc este de circa 65 de dolari/baril.

Ulterior, Rusia a transmis că nu este de acord cu plafonarea preţului petrolului său şi analizează un răspuns. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a precizat, conform agenţiei TASS: "Nu vom accepta acest plafon.

Măsura plafonării preţului ţiţeiului rusesc urmăreşte reducerea veniturilor Rusiei în contextul războiului din Ucraina.

Menţionăm că, duminică, grupul OPEC+ (alcătuit din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi alţi producători majori de ţiţei) a decis să menţină planul stabilit în octombrie, care presupune reducerea producţiei cu două milioane de barili pe zi, din noiembrie până în 2023.

Decizia OPEC+ a fost anticipată de analişti, în condiţiile în care marii producători de ţiţei aşteaptă să vadă impactul deciziilor privind petrolul din Rusia.

• Ministrul Energiei, Virgil Popescu: "România a devenit independentă faţă de ţiţeiul rusesc"

Virgil Popescu, Ministrul Energiei din ţara noastră, a declarat ieri, după intrarea în vigoare a embargoului UE pe petrolul din Rusia: "Toate rafinăriile din România vor procesa ţiţei non-rusesc. S-au stabilit rute alternative, surse alternative de aprovizionare cu petrol. România a devenit independentă faţă de ţiţeiul rusesc. Nu vom avea probleme cu aprovizionarea cu petrol şi cu produse petroliere în România. Chiar şi Lukoil ne-a asigurat că rafinăria sa şi staţiile de petrol din ţara noastră nu vor funcţiona cu ţiţei de provenienţă rusească, ci din alte zone de aprovizionare.

De asemenea, carburanţii sunt în stoc suficient. Nu avem probleme cu aprovizionarea cu benzină şi motorină. Stocurile de gaze naturale sunt de peste 2,8 miliarde metri cubi. Nu avem probleme în această iarnă cu stocurile din lacurile de acumulare, stocurile de cărbune şi de gaze naturale".

Virgil Popescu a mai spus: "La Consiliul european pe Energie din 13 decembrie se va discuta despre plafonarea preţului gazelor importate în Uniunea Europeană, indiferent de provenienţa lor. Ne situăm în grupul statelor care doresc plafonarea, dar nu suntem de acord cu plafonul de 275 euro/mia de metri cubi, deoarece reprezintă o invitaţie la creşterea preţului gazelor pe piaţa europeană. Lucrăm cu mai multe state pentru o plafonare care să ţină cont şi de indicii existenţi pe celelalte burse din lume - din Asia, pe Bursa de la New York, pe cea de la Londra etc. Nu putem avea la nivel european preţuri mai mari decât cele existente pe celelalte burse din lume".

• Ministrul Industriei de la Roma, Adolfo Urso: "Cea mai mare rafinărie din Italia, deţinută Lukoil, nu va fi naţionalizată"

Cea mai mare rafinărie din Italia, amplasată în Sicilia şi deţinută de grupul petrolier rus Lukoil, nu urmează să fie naţionalizată, a declarat recent ministrul Industriei de la Roma, Adolfo Urso, transmite Bloomberg.

Săptămâna trecută, Guvernul italian a luat decizia de a plasa rafinăria ISAB controlată de Lukoil, una din cele mai mari din Europa, sub administrarea provizorie a statului ca să evite închiderea acesteia în condiţiile în care rafinăria riscă să fie nevoită să oprească producţia din cauza intrării în vigoare a embargoului UE pe importul de ţiţei rusesc pe mare.

Întrebat dacă rafinăria ISAB urmează să fie naţionalizată, Adolfo Urso a declarat pentru cotidianul Corriere della Sera: "cu siguranţă nu", notează Agerpres.

Guvernul italian a preluat administrarea temporară a rafinărei, cu opţiunea de a încredinţa managementul rafinăriei unei companii controlată de stat care operează în acelaşi sector, "pentru a garanta continuitatea producţiei şi deci, a aprovizionării cu energie a ţării, şi de asemenea pentru protejarea locurilor de muncă", a subliniat Adolfo Urso.

Între timp, pot continua discuţiile cu privire la vânzarea rafinăriei către alte firme interesate, a adăugat Adolfo Urso.

Una din aceste firme posibil interesate ar fi grupul petrolier italian Eni Spa, "şi asta va conferi garanţia de continuare a producţiei", a mai spus Adolfo Urso, menţionând că a primit asigurări din partea autorităţilor americane că băncile care vor finanţa operaţiunile punte la rafinăria ISAB nu vor fi vizate de sancţiunile americane.

• Italia speră să obţină patru miliarde de euro de la companiile din enegrie

Italia se aşteaptă să obţină aproape patru miliarde de euro prin două măsuri care privesc companiile din energie ce au beneficiat de pe urma creşterii preţurilor petrolului şi gazelor naturale, au declarat ieri în Parlament oficialii Băncii Centrale a Italiei, potrivit Reuters.

Aproximativ 2,6 miliarde de euro vor veni din taxa excepţională unică de 50% care se aplică la venitul companiei în 2022 care este cu cel puţin 10% mai ridicat decât nivelul mediu raportat între 2018 şi 2021.

De asemenea, au informat oficialii Băncii Centrale a Italiei, Guvernul intenţionează să obţină încă 1,4 miliarde de euro în primul semestru din 2023 în urma unei plafonări a preţului energiei produs de centralele pe bază de cărbune, păcură şi surse regenerabile, notează Agerpres.

Plafonul este stabilit la 180 euro/MWh, conform reglementărilor Comisiei Europene.

"Cu aceste măsuri, sprijinul pentru gospodării şi firme este finanţat parţial prin venituri suplimentare de la cei care au beneficiat de pe urma extraordinarei creşteri a preţurilor energiei", susţine Banca Italiei.

În 2023, Guvernul de la Roma intenţionează să cheltuiască aproximativ 21 miliarde de euro ca să ajute firmele şi familiile să facă faţă costurilor ridicate cu energia. Suma este suplimentară celor aproximativ 75 miliarde de euro alocaţi deja pentru 2022.