Primarii, interes scăzut pentru mobilitatea sustenabilă

Problema traficului supraaglomerat din marile oraşe ale ţării ar putea fi rezolvată prin proiecte de mobilitate urbană, pentru care există finanţare atât din fondurile europene, cât şi din fondul naţional de mediu, au susţinut cei mai mulţi participanţi ai Forumului pentru Mobilitate Sustenabilă, care a avut loc ieri la Bucureşti.

Din păcate, administraţiile publice locale, deşi au întocmit strategii de mobilitate, nu au accesat liniile de finanţare, cu toate că există fonduri alocate pentru acest domeniu. Strategiile de mobilitate sustenabilă au rămas deocamdată pe hârtie, nefiind transpuse în realitate, decât cu două mici excepţii: municipiile Cluj-Napoca şi Alba Iulia.

Consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, a declarat: "Avem peste 600.000 de vehicule în ţara noastră, mai vechi de 10 ani, care sunt surse de poluare permanentă. Guvernul susţine financiar, prin Fondul pentru Mediu, un program pentru achiziţionarea de maşini electrice şi hibrid, dar avem peste şase milioane de maşini diesel şi pe benzină înregistrate în România, la care se adaugă un milion de maşini ale celor care au plecat la muncă în străinătate şi care, pe timpul verii sau de sărbători, revin acasă. Din păcate, aceasta este o problemă, dar una dintre cauzele pentru care maşinile electrice sunt foarte puţine la nivel naţional, este lipsa infrastructurii, adică numărul prea mic de staţii de încărcare".

Pentru a realiza infrastructura necesară pentru maşinile electrice şi cele hibrid, Guvernul, prin Fondul de Mediu, a demarat un amplu program de finanţare pentru realizarea staţiilor de încărcare electrice la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ. Din păcate, deşi au fost deschise până acum două sesiuni de depunere de proiecte, edilii marilor oraşe nu s-au înghesuit să acceseze fondurile oferite de către stat pentru staţiile de încărcare.

Paul Şerbănescu, şef al Biroului Strategii Programe din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu, prezent la dezbaterea din cadrul Forumului pentru Mobilitate Sustenabilă, a spus: "Din cele 42 de municipii reşedinţă de judeţ, au aplicat doar 25, în condiţiile în care există în program câte o sumă repartizată pentru fiecare municipiu în parte, sumă ce nu se repartizează la alte municipii. Primăriile nu au accesat aceste fonduri, deoarece nu ştiu cum să opereze şi cum să dea în operare acest tip de infrastructură sau din cauza numărului foarte mic de maşini electrice sau hibrid din localităţile respective. Alţi edili s-au plâns că, până la operarea staţiilor de încărcare, adică până la înmulţirea cererii din partea utilizatorilor noilor mijloace de trans-port, sunt nevoiţi, dacă vor face aces-te staţii, să susţină din bugetul municipalităţii alte costuri ce se referă la mentenanţa şi paza infrastructurii respective".

Unul dintre municipiile mari care nu au accesat încă acest program este Bucureşti, chiar dacă în Capitală circulă foarte multe maşini electrice şi hibrid care ar avea nevoie de un număr mai mare de staţii de încărcare.

În afara sumelor alocate pentru acest program destinat municipiilor reşedinţă de judeţ, Administraţia Fondului pentru Mediu a notificat Comisia Europeană pentru demararea unui program prin care să finanţeze, în proporţie de 90%, construirea de staţii de încărcare electrică de către operatorii economici din domeniul mobilităţii şi nu numai. Una dintre condiţiile finanţării proiectelor ce vor fi depuse în acest program se referă la faptul că reţeaua de staţii de încărcare electrică trebuie să fie publică, la dispoziţia oricărui utilizator, 24 de ore din 24.

Paul Şerbănescu a adăugat: "Considerăm că 10% este ceea ce ar putea să susţină un operator, astăzi, în condiţiile existente în piaţă. Sperăm ca, în urma acestui program, parcul auto electric să crească suficient, ca să ajute operatorii economici din domeniul mobilităţii sustenabile. Credem că, până la sfârşitul anului 2019, vom lansa acest program destinat agenţilor economici".

Autorităţile doresc ca până în anul 2030, un sfert din parcul auto din ţara noastră să fie hibrid şi electric, iar în acest scop eco-tichetele în valoare nominală de 10.000 de euro pentru achiziţionarea unui autoturism electric vor fi acordate şi în următorii ani, până când piaţa utilizatorilor va da semne că se autosusţine.

Reprezentanţii operatorilor din domeniul mobilităţii au susţinut că măsurile trebuie accelerate, pentru că înlocuirea maşinilor ce au emisii de CO2 cu cele electrice este necesară atât pentru protecţia mediului cât şi pentru sănătatea cetăţenilor.

Ionuţ Anghel, director vânzări în cadrul Volkswagen, a spus că producătorii de autoturisme se aliniază programului global de proecţie a mediului şi lansează noi tehnologii, noi vehicule prin care este promovată, la nivel de masă, electromobilitatea.

Delia Dimitriu, director pentru dezvoltare strategică în cadrul Connected Places Catapult (UK), a arătat: "Este momentul să ne gândim la responsabilitate când vorbim despre tehnologiile avansate. În România, există probleme la implementare şi ar trebui să se lucreze în echipă, pe fiecare proiect şi strategie. Noi construim vehicule aeriene, dar cine le foloseşte şi cum le foloseşte? În Europa, ele sunt folosite de poliţie şi de cei de la situaţii de urgenţă, pe când în Dubai, avem air-taxi-uri ce fac parte din categoria dronelor de transport personal. Nu aşteptăm să reglementeze piaţa aceste lucruri, deoarece investiţiile sunt necesare din cauza poluării. Este nevoie de tehnologie avansată în domeniul mobilităţii sustenabile, deoarece prin ea putem să combatem schimbările climatice. Transportul smart green este folositor pentru sănătate şi pentru protecţia mediului".

Conform estimărilor făcute la nivel global de către specialiştii din Marea Britanie, piaţa pentru noile servicii de mobilitate şi transport autonom este estimată, pentru anul 2030, să se situeze între 525 şi 581 de miliarde de lire sterline.