Atacurile cibernetice la adresa instituţiilor importante ale statelor europene se înmulţesc. Toate aceste incidente care aparent nu au legătură fac parte dintr-un plan mult mai amplu. Următorul război mondial va fi unul care se va desfăşura cu ajutorul calculatoarelor, anticipează oamenii de ştiinţă. Tehnologia în exces poate deveni extrem de periculoasă pentru rasa umană. Atacurile informatice pot deveni mai periculoase decât cele în care sunt utilizate clasicele bombe. Distrugerile pot fi şi mai mari, la fel şi numărul de victime. În urmă cu doi ani, am prezentat un scenariu al oamenilor de ştiinţă pe această temă. David Bishop - expert în securitate informatica la Bell Labs - a vorbit public despre cum lumea poate fi adusă în pragul colapsului de un război informatic. În ultimii ani au existat nenumărate "atacuri de probă", guvernul canadian, ministerul francez al economiei sau una din cele mai mari companii americane de armament, Lockheed Martin, aflându-se printre ţinte.
Chiar şi grupările teroriste se reorientează, considerând că în acest fel pot produce pagube mult mai mari decât prin modul clasic de acţiune. Pentru a stopa atacurile informatice la adresa ţării, SUA a construit un model la scară redusă al internetului. Acesta va permite simularea atacurilor provenite atât din interiorul SUA cât şi din exterior permiţând astfel cercetătorilor să găsească mult mai rapid soluţii. Pentru acest proiect (National Cyber Range) au fost alocate iniţial 350 de milioane de dolari, dar suma a crescut considerabil. Pentagonul intenţionează să catalogheze atacurile informatice drept "acte de război" şi să le trateze ca atare.
În această "horă" a intrat şi ţara noastră. Recent au avut loc două astfel de agresiuni. Atacul cibernetic semnalat recent, la finele lunii februarie, are relevanţă în planul securităţii naţionale al ţării noastre şi este realizat de o entitate care prezintă caracteristicile unui actor statal, a declarat purtătorul de cuvânt al SRI Sorin Sava. Acesta a precizat că mai multe organizaţii guvernamentale din Europa au fost victimele unui atac informatic prin intermediul unei aplicaţii de tip malware, creată pentru a spiona şi colecta informaţii geopolitice confidenţiale: "Acest atac este unul cu totul nou faţă de Red October, este realizat însă de o entitate care prezintă caracteristicile unui actor statal. Din estimările SRI, acest atac are un impact mai mare, din cauza nivelului tehnologic superior, care îi perimite să se disimuleze mai bine şi să preia sub control reţeaua compromisă, în scopul exfiltrării (opusul infiltrării, n.r.) de informaţii. Potrivit şi estimărilor SRI, atacul are cu certitudine relevanţă în planul securităţii naţionale a României prin profilul entităţilor compromise, motiv pentru care, în prezent, Serviciul, prin echipele specializate de reacţie la atacuri cibernetice, întreprinde măsuri specifice pentru identificarea tuturor entităţilor afectate, evitarea consecinţelor şi stoparea atacului. Serviciul reiterează faptul că ameninţarea cibernetică reprezintă una dintre cele mai mari şi mai dinamice ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, astfel încât creşterea nivelului securităţii cibernetice este o prioritate a statului român. Serviciul, în calitate de autoritate naţională în domeniul cyber-intelligence, acordă o atenţie prioritară acestui domeniu, în strânsă cooperare cu celelalte instituţii ale statului român, cu partenerii externi, precum şi în parteneriat cu domeniul privat".
Mai multe organizaţii guvernamentale din Europa, inclusiv din România, au fost victima unui atac informatic prin intermediul unei aplicaţii de tip malware, creată pentru a spiona şi colecta informaţii geopolitice confidenţiale, a anunţat Kaspersky Lab România.
Malware-ul este o aplicaţie software creată pentru a fi instalată şi a rula pe un sistem informatic fără consimţământul proprietarului. Mai multe ţinte importante au fost deja compromise de atacurile MiniDuke, inclusiv instituţii guvernamentale, din Ucraina, Belgia, Portugalia, România, Cehia şi Irlanda. În plus, un institut de cercetare, două think-tank-uri şi un furnizor din domeniul medical din Statele Unite, precum şi un institut de cercetare foarte cunoscut din Ungaria au fost, de asemenea, compromise.