"Producătorii autohtoni deţin cea mai nouă tehnică de vinificare din lume"

Reporter: Până în prezent, producătorii de vin din ţara noastră au absorbit mai mulţi bani decât au avut la dispoziţie de la Uniunea Europenă, fiind nevoie de repartizarea unor sume noi din domenii unde banii nu au fost utilizaţi. Urmează un nou buget european. Mai este loc pe piaţa noastră de investiţii în viticultură?

Marian Timofti: România este susţinută în continuare pentru investiţiile din viticultă. În următorii ani, vom primi 47,5 milioane de euro, nu 42 de milioane - cât am avut la dispoziţie până acum şi sunt proiecte noi, de care este nevoie. Trebuie să ţinem cont că producem doar 50% din necesarul pieţei, restul de 50% din ceea ce se consumă fiind vin pe care îl importăm, îl transformăm în vin românesc prin cupajări şi îl vindem ca fiind produs de o anumită cramă, ceea ce nu este aşa. Este loc de noi producători pe piaţă. Noi trebuie să ajungem la un maxim de 250.000 de hectare de viţă de vie, iar acum suntem la aproximativ 120.000-130.000 de hectare. România a obţinut această facilitate de a atinge cele 250.000 de hectare de viţă, ceea ce înseamnă mult, dar trebuie să înţelegem că după ce vom atinge această cifră nu vom mai putea planta niciun măcar hectar.

Reporter: Cu toate că importăm jumătate din ceea ce consumăm, vindem destul de mult vin la export...

Marian Timofti: Probabil că exportăm circa 30% din ceea ce producem şi continuăm să ne extindem pe pieţe noi. Cert este că avem potenţial, avem teritoriu, avem zone foarte bune în toată România pentru vinuri, se investeşte foarte mult, dar toţi investesc în construcţii şi în replantări, nimeni nu investeşte în marketing şi educaţie. Cele două lucruri ar trebui să meargă în paralel, iar Guvernul ar trebui să investească în promovarea vinului românesc şi în educaţia consumatorului.

Reporter: Ce face Organizaţia pe care o conduceţi în acest sens?

Marian Timofti: Noi, ca Organizaţie de Somelieri, suntem formaţi pentru a transmite educaţia enogastronomică publicului larg. Pentru a reuşi, avem nevoie de susţinători. Nimeni din Guvern nu investeşte în educaţie. De asemenea, producătorii ar trebui să investească în educaţie, care, ulterior, îi va aduce profit. Am reuşit să convingem Casa de Vinuri Cotnari să investească în acest domeniu, susţinând crearea unui curs de somelieri la Iaşi, unde au fost aduşi, anul trecut, ospătari din restaurantele din Roman, Piatra Neamţ, Iaşi, Bacău şi Suceava. Este un program foarte amplu şi toţi aceşti tineri s-au implicat şi continuă să se implice în ceea ce înseamnă cultura vinului.

Reporter: Va continua acest program?

Marian Timofti: Am reuşit să stabilim o colaborare şi cu Crama Atelier, care aparţine Grupului Murfatlar, aceştia urmând să ne susţină pentru specializarea unui alt grup de somelieri în zona Constanţa. De asemenea, am creat şi cursuri de perfecţionare a actualilor somelieri. Ei trebuie să vină la perfecţionare, pentru că nu ştim unde au absolvit şcoala de profil. Problema pe care o întâmpinăm este reticenţa consumatorului, care nu este educat şi refuză, în parte, să primească informaţia. În Italia, Germania, Franţa, Spania au fost demarate astfel de programe de educare a consumatorului, în anii 80. Este nevoie ca omul să înţeleagă faptul că nu trebuie să consume vin mult, ci calitativ. Educaţia nu poate fi făcută decât prin programe puse la punct de către cei care ne conduc.

Reporter: Unde ne situăm, pe o scară de la unu la zece, din punct de vedere al educaţiei consumatorului?

Marian Timofti: În primul rând, România, în care acum 20 de ani a fost deschisă prima cramă privată, a crescut extraordinar de mult pe segmentul evoluţiei producătorilor din piaţă. Astfel că, cel puţin în ultimii şapte ani, pe o scară de la unu la zece, am ajuns undeva la 6-7, din acest punct de vedere. Pe scara educaţiei consumatorului, însă, nu ştiu dacă am ajuns la 3 sau 4.

Reporter: Aţi discutat vreodată cu autorităţile despre toate aceste probleme din piaţa vinului?

Marian Timofti: În ultima discuţie pe care am avut-o cu fostul ministru al tursimului (şi faptul că guvernanţii se schimbă atât de des este o problemă) am rugat să se sisteze cursurile de perfecţionare din domeniu, întrucât legea care exista în România şi care obliga restaurantele de 4 şi 5 stele să angajeze un somelier în echipa de conducere, după niciun an a fost modificată. Mai precis, acum nu mai obligă, ci recomandă restaurantelor de 4 stele să aibă în conducere un somelier, obligaţia rămânând doar pentru restaurantele de 5 stele. Problema este că acest tip de restaurante pot fi numărate pe degetele de la o mână. Pentru maxim zece somelieri pe care trebuie să-i avem obligatoriu, ţara noastră a iniţiat acele cursuri de instruire şi acum avem circa 1000 de somelieri. Noi, cei care am lucrat în alte ţări, am făcut aceste cursuri în trei ani, în timp ce în România se fac 60 de ore de instruire, în care nu se poate învăţa şi despre plantarea viţei de vie, şi despre îngrijirea ei şi despre bolile care pot interveni, despre cules, vinificare, despre cunoaşterea vinului şi asocierea lui cu mâncarea.

Reporter: În aceste condiţii, ce fac somelierii? Unde lucrează?

Marian Timofti: Somelierii lucrează încă pe post de ospătar şi o parte sunt angajaţi la producătorii de vin, unde se plafonează şi nu pot creşte pe scara profesională.

Reporter: Cum ne situăm faţă de alte ţări, din punct de vdere al calităţii vinului?

Marian Timofti: Din punct de vedere al calităţii, suntem pe un trend ascendent, am ajuns să concurăm de la egal la egal cu Franţa. Datorită tehnologiei moderne de comunicare şi a fondurilor europene, noi am sărit din căruţă în Ferrari, aşa cum îmi place mie să spun. Până acum aveam zdrobitoare manuale. Acum, datorită fondurilor europene, deţinem cea mai nouă tehnică de vinificare din lume. Făcând o comparaţie, am putea spune că Franţa merge cu Mercedesul, care funcţionează foarte bine şi nu vrea să-l schimbe, în timp ce noi am sărit direct în Ferrari. Acest lucru nu este, însă, un lucru bun, pentru că mergem prea accelerat şi am trecut peste nişte etape importante.

Reporter: Dacă avem tehnologie, avem bani de la UE, avem potenţial, de ce nu este bine că am avansat atât de mult?

Marian Timofti: S-au descoperit metode care pot grăbi vinificarea, dar acest lucru nu înseamnă că putem grăbi şi viaţa vinului. Trebuie să aşteptăm ciclul biologic al viţei de vie, pe care nu-l putem grăbi, chiar dacă am grăbit tehnologia. Putem avea orice, dar viţa de vie n-o putem grăbi.

Reporter: Mulţumesc!

• Casa de Vinuri Cotnari investeşte masiv în promovare

Casa de Vinuri Cotnari derulează activităţi intense de promovare, compania fiind prezentă la o serie de evenimente din domeniul de business şi derulând diverse acţiuni în restaurantele din Bucureşti şi din ţară.

Cătălin Grecu, directorul de marketing al societăţii, ne-a spus că societatea pe care o reprezintă investeşte în cursuri pentru specializarea somelierilor.

"Prima serie de somelieri a absolvit anul trecut, în Iaşi, aceştia lucrând, acum, la restaurantele din zonă. Ne dorim să continuăm să investim în acest program educaţional, anul acesta urmând să fie demarat un curs la Braşov", ne-a declarat domnul Grecu.

Marian Timofti, preşedintele OSR 2011, coordonatorul proiectului, ne-a explicat: "Somelierii au fost instruiţi după un program al şcolilor internaţionale. Noi nu avem încă un program românesc în acest domeniu. Interesant este că o parte dintre ei au devenit distribuitori de vinuri, deschizându-şi propriile afaceri. Ei nu distribuie numai vinul produs de Casa de Vinuri Cotnari, ci şi produsele altor companii. Cursurile sunt gratuite, iar noi am emis două pretenţii, care ne-au fost acceptate de conducerea Casei de Vinuri Cotnari - să nu instruim oamenii doar cu vinurile de la producătorul care susţine programul şi să nu eliberăm diplomele dacă respectivii cursanţi nu şi-au însuşit tot ceea ce au fost învăţaţi. Cea mai mare realizare în acest program este că specializarea se face cu profesori universitari. Noi nu vrem să predăm decât partea de somelerie. Avem o colaborare foarte strânsă cu cele mai mari entităţi specializate din România, care vor pregăti somelierii. La examenul final, vor veni acei lectori care i-au instruit şi îi vor testa. Cine nu va trece testul, va primi o diplomă care arată că a urmat cursul, dar că nu a absolvit, cursantul având posibilitatea să se prezinte anul următor la examen". Pentru un curs cu 30 de somelieri, investiţia se ridică la circa 10.000 de euro, ne-a spus domnul Timofti, subliniind că banii sunt destinaţi achitării drumului, cazării, mesei etc.

Casa de Vinuri Cotnari şi-a propus creşterea vânzărilor cu 100%, după cum ne-a spus, recent, în cadrul unui interviu, Cătălin Grecu. Domnia sa a menţionat că vânzările de până acum nu pot reprezenta un punct de referinţă, având în vedere că noua companie a fost înfiinţată în urmă cu doar câţiva ani.

Investiţiile preconizate de societate pentru 2014 însumează 2 milioane de euro, proiectele investiţionale constând în achiziţia de utilaje şi capacităţi de stocare şi prelucrare şi în modernizarea cramelor.

Casa de Vinuri Cotnari este un proiect început în anul 2007, prin înfiinţarea de noi plantaţii, cultivate cu Busuioacă de Bohotin şi Fetească Neagră. Noul producător de vinuri administrează 350 de hectare de vie. În toamna anului trecut, Feteasca Neagră a fost vinificată pentru prima dată la Crama Vlădoianu, ca urmare a unei prime investiţii de aproximativ un milion de euro, dintr-un proiect estimat la 2,5 milioane de euro.

În luna septembrie a anului trecut, Casa de Vinuri Cotnari a achiziţionat, contra valorii de 1,5 milioane de euro, Crama Axinte, ridicată în anii "30. Noua cramă va fi modernizată, urmând ca, la finalizarea unei investiţii de 3,5 milioane de euro, să fie produse, în cadrul acesteia, vinuri albe şi rose, dar şi băuturi spumante şi distilate din vin.

• • Jidvei a investit 4 milioane euro într-o nouă cramă

Compania Jidvei a construit, anul trecut, o nouă cramă, "aşezată gravitaţional, din punct de vedere tehnologic, pe vârful unui deal", în urma unei investiţii de 4 milioane de euro, potrivit lui Costin Ghiţă, director naţional în cadrul societăţii.

Situată în localitatea Tăuni, noua cramă se alătură celorlalte trei care aparţin companiei Jidvei, situate la Blaj, Jidvei şi la Bălcaciu. Unitatea de producţie finalizată anul trecut este destinată producerii vinurilor exclusiviste, ne-a precizat domnul Ghiţă. Crama a fost finanţată din fonduri europene şi din surse proprii, în această toamnă urmând să se vinifice pentru prima dată la Tăuni.

Compania extinde Gama Grigorescu, care, în prezent, cuprinde trei soiuri, cunoscute în piaţă după tablourile lui Nicolae Grigorescu, ce apar pe etichete.

Costin Ghiţă ne-a subliniat: "Noul vin va fi un Sauvignon Blank. Portretul unuia dintre prietenii lui Grigorescu - Andreescu la Barbizon -, prezent pe eticheta noului vin, întregeşte suita celor trei fete de pe sticlele celor trei tipuri de vin din această gamă".

Anul trecut, Jidvei a înregistrat o creştere de 7% a vânzărilor, ceea ce înseamnă 9,8 milioane de sticle, adică aproximativ 21 de milioane de euro. Pentru 2014, societatea estimează o creştere de 5% a cifrei de afaceri.

Compania exportă vin în China, Japonia, Olanda, Canada, Germania, Italia, Algeria, cantitatea comercializată în afara ţării reprezentând circa 4% din totalul vânzărilor.

Deţinând 2.700 de hectare de viţă de vie, Jidvei este compania care are cea mai mare suprafaţă din Europa plantată cu Sauvignon Blank, respectiv 540 de hectare.

• • Vincon Vrancea va lansa vinarsuri vechi de 30 şi 50 de ani

Producătorul de vinuri Vincon Vrancea urmează să lanseze, în curând, trei tipuri de vinars, cu vechime de peste 25 de ani. Astfel, în maxim trei săptămâni, vor fi scoase pe piaţă trei produse noi - Mioriţa de 25 de ani, Mioriţa de 30 de ani şi Jad de 35 de ani, ultimul dintre acestea urmând să fie lansat peste circa 2 luni, într-o ediţie limitată, după cum ne-a spus Georgel Costache, directorul general al companiei.

În prezent, societatea comercializează Mioriţa de 12 ani, Mioriţa de 18 ani şi Jad de 28 de ani.

În ceea ce priveşte segmentul vinurilor, Vincon Vrancea continuă investiţiile în vie.

Domnul Costache ne-a precizat: "Avem 800 de hectare plantate, anul acesta urmând să investim circa 1,5 milioane de euro pentru a planta circa 120 de hectare de vie. De asemenea, vom începe construcţia de la zero a unei crame dotate cu cea mai înaltă tehnologie, la Huşi, valoarea investiţiei fiind de 2,5 milioane de euro. Acolo, noi am plantat 100 de hectare de Tămâioasă Românescă, 80 de hectare de Busuioacă, 60 de hectare de Muscat Otonel şi 48 de hectare de Riesling de Rhin. Crama va fi finalizată până la 15 august, urmând ca în această toamnă să vinificăm în noua unitate".

O altă investiţie a companiei, de circa 1 milion de euro, va fi destinată modernizării celorlalte 11 crame pe care aceasta le deţine.

Reprezentantul producătorului de vinuri subliniază că 2013 a fost un an destul de dificil, vânzările fiind menţinute la nivelul anului precedent, respectiv 25 de milioane de euro, cu eforturi deosebite şi prin introducerea pe piaţă a unor vinuri premium şi super premium, destinate segmentului HoReCa şi magazinelor specializate.

• • S.E.R.V.E. împlineşte 20 de ani de la înfiinţare

Societatea Euro Română de Vinuri de Excepţie (S.E.R.V.E.), primul producător privat din piaţa noastră de profil, împlineşte 20 de ani de la înfiinţare, cel care a investit în 1994 în domeniul viticol românesc fiind contele Guy de POIX. Acesta este proprietar a 50 de hectare de vie în Corsica.

Dan Săvulescu, directorul de vânzări al companiei, ne-a declarat: "La 20 de ani de S.E.R.V.E., continuăm cu rose-ul nostru produs în exclusivitate în 1994. Ne-a fost foarte greu să intrăm cu el pe piaţă, întrucât consumatorii erau obişnuiţi cu rose-ul dulce. Acest vin îl producem din struguri roşii vinificaţi în alb, iar anul acesta - din Fetească Neagră şi Merlot pentru Terra Romana şi din Cabernet şi Merlot pentru Vinul Cavalerului".

Domnul Săvulescu menţionează că a simţit o uşoară scădere a vânzărilor, anul trecut, subliniind că a crescut solicitarea de vinuri mai scumpe în detrimentul vinurilor mai ieftine.

S.E.R.V.E. exploatează 54 de hectare de vie în Dealu Mare şi 56 hectare în podgoria Babadag (Cogealac).

• • Vinarte vrea să-şi crească cifra de afaceri cu 10%

Compania Vinarte intenţionează să-şi crească cifra de afaceri, în acest an, cu 10%, după cum ne-a declarat Costel Cainamisin, directorul comercial al societăţii.

Potrivit domniei sale, anul trecut, au crescut uşor vânzările pe segmentul premium, acestea menţinându-se relativ constante pe segmentul mediu. Astfel, cifra de afaceri realizată de Vinarte, în 2013, se ridică la circa 11,5 milioane de lei.

Producţia companiei se cifrează la 2-2,5 milioane de sticle anual, suprafaţa de vie fiind de aproximativ 400 de hectare.

Societatea are o cramă la Starmina, Mehedinţi, una la Sâmbureşti, Bolovanu şi una la Vila Zorilor, pe Dealu Mare.

Producătorul de vinuri a cerut, în toamna anului 2010, insolvenţa, în încercarea de a opri creşterea penalităţilor la o datorie pe care o avea către stat.