Proiectele de hidrocentrale finanţate din PNRR vor fi, totuşi, finalizate

Regulamentul de refacere a naturii aprobat de Parlamentul European şi aflat în procedura de trialog va îngreuna proiectele privind construirea unor hidrocentrale şi microhidrocentrale şi va pune probleme cu privire la anumite baraje şi îndiguiri, probleme pe care actul normativ european se pare că nu le-a luat în considerare sau le-a ignorat, susţin specialiştii din domeniu.

"Sperăm ca regulamentul respectiv să nu afecteze proiectele aflate în derulare privind construirea unor hidrocentrale, mai ales că anterior acestui act normativ european, Parlamentul nostru a aprobat calificarea ca proiecte de interes naţional a unor construcţii de hidrocentrale începute în urmă cu mai mulţi ani, dar neterminate. În interpretarea mea, aceste proiecte trebuie terminate, pentru că avem legea internă votată recent, iar regulamentul european va avea efecte doar pentru viitor, nu şi pentru hidrocentralele a căror construcţie a fost deja demarată.

Probabil că pentru proiectele viitoare va trebui să îndeplinim condiţii mai stricte, mai aspre, dar sper că nu se va cădea în absurd, deoarece energia hidro este singura prin care se asigură echilibrarea sistemului energetic naţional", ne-a declarat Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, asociaţie din care fac parte Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Elcen şi Complexul Energetic Oltenia.

Domnia sa a arătat că, din moment ce regulamentul a trecut la limită de votul Parlamentului European, înseamnă că şi alte state sunt împotriva unei astfel de legi, deoarece le vor fi afectate sau întârziate proiectele viitoare în domeniul energetic.

Reprezentanta HENRO s-a referit şi la costurile ridicate ale demolării anumitor amenajări hidroenergetice.

"Este clar că legea nu se va aplica proiectelor începute, demarate, care sunt în lucru. În ceea ce priveşte demolarea unor obiective inactive sau nefuncţionale, redarea suprafeţelor respective către natură implică anumite costuri. Aceste costuri sunt semnificative în cazul demolării şi nu ştiu cine le va suporta (n.red. - în actul normativ european se specifică faptul că aceste costuri vor fi suportate de statele membre, din bugetele naţionale). Haideţi să vedem totuşi textul final al regulamentului, aşa cum va ieşi el din procedura de trialog - Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană -, pentru că aşa cum arată acum mi se pare că este un pic aprobat sub presiunea unor organizaţii de mediu care doresc combaterea schimbărilor climatice. Este bine să protejăm mediul, dar nu cu decizii care nu pot fi aplicate în realitate", a precizat Silvia Vlăsceanu.

Ovidiu Demetrescu, specialist în domeniul energetic, afirmă că în aplicarea regulamentului european ar trebui să primeze interesul naţional al fiecărui stat membru.

"În opinia mea, astfel de acte normative sunt adoptate pripit şi nu ţin cont de interesul naţional al statelor membre. Aceste acte trebuie analizate de oameni competenţi, care înţeleg cum funcţionează sistemul energetic naţional, care ştiu ce avem în cadrul acestui sistem şi care să pună pe primul plan interesul naţional şi nu interesul unora care nu ne vor binele. Legea adoptată de Parlamentul European va limita construcţia şi viitoarele amplasamente a hidrocentralelor prin care se poate echilibra, regla foarte bine sistemul energetic naţional, fără niciun impact semnificativ asupra mediului. Cred că reprezentantul României în Consiliul UE ar trebui să respingă vehement prevederile referitoare la hidrocentrale, baraje şi îndiguiri din legea refacerii naturii, deoarece sunt total neîntemeiate. Îndiguirile şi barajele sunt făcute pentru protejarea împotriva inundaţiilor şi sunt folosite pentru alimentarea cu apă a majorităţii localităţilor", ne-a spus Ovidiu Demetrescu.

Referitor la continuarea construcţiei unor hidrocentrale, proiecte care au fost demarate în urmă cu mai mulţi ani, senatorul Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economică, Industrii şi Servicii, iniţiatorul legii prin care obiectivele respective vor fi continuate, ne-a spus că acestea au fost deja trecute la finanţare în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe componenta RePower EU.

"Nu cred că regulamentul aprobat de Parlamentul European va afecta proiectele aflate în derulare. Legea propusă de mine şi adoptată de Parlamentul nostru prevede 11 obiective care au fost scoase din ariile protejate şi pentru care vor fi finalizate lucrările. Majoritatea acestor proiecte, peste 50%, au fost trecute în PNRR, pentru a avea finanţarea necesară şi nu va putea nimeni să oprească realizarea lor. Probabil că vor fi afectate unele proiecte de hidrocentrale aflate în stadiu incipient sau care sunt nerentabile din punct de vedere al produceţiei de energie electrică, ele fiind incluse pe timpuri în amenajări hidrotehnice complexe. Acestea probabil că vor putea fi demolate", ne-a spus senatorul Daniel Zamfir.

Preşedintele Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat a arătat că este posibil ca viitorul regulament european să afecteze proiectele noi privind construcţia unor hidrocentrale, dar şi-a exprimat speranţa că, odată intraţi pe trendul Green Deal şi pe decarbonizare, închiderea proiectelor privind construcţia unor noi hidrocentrale este imposibilă.

Surse politice din Parlamentul European ne-au transmis că redactarea viitorului regulament european pentru refacerea naturii a fost influenţată de anumite organizaţii de mediu, una dintre ele chiar din ţara noastră. Mai mult, sursele citate afirmă că este posibil ca în spatele blocării proiectului hidrocentralei de la Tarniţa să fi stat chiar Austria, deoarece ţara respectivă deţine foarte multe hidrocentrale cu care, prin pompare, poate echilibra nu doar sistemul energetic propriu, ci poate exporta energie hidro către statele din regiune, după ce în prealabil cumpără energie din alte surse regenerabile, care este mai ieftină decât energia produsă în hidrocentrale.

Cu sau fără implicaţii politice, cert este că, dat fiind votul la limită, strâns, din Parlamentul European, trialogul dintre reprezentanţii acestuia şi cei ai Comisiei Europene şi Consiliului UE se anunţă unul dificil, mai ales când pe masă vor fi puse interesele energetice ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene.