PROIECTUL DE MODIFICARE A LEGILOR JUSTIŢIEI Numirea procurorului general, şefilor DNA şi DIICOT - doar cu avizul conform al CSM

Procurorii de rang înalt vor fi numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, doar cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii se arată în pachetul privind modificarea legilor justiţiei.

Astfel, conform articolului 145, aliniat 1 din proiectul de act normativ, procurorul general şi adjuncţii săi, şefii DNA şi DIICOT şi adjuncţii lor, şefii de secţii din cadrul Parchetului General, DNA şi DIICOT vor fi numiţi de preşedintele ţării, la propunerea ministrului justiţiei, numai dacă au avizul conform al Secţiei pentru procurori din cadrul CSM şi numai dacă au o vechime minimă de 12 ani în funcţie. Mandatul va fi pe 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod.

În privinţa avizului conform al CSM pentru procurorii de rang înalt, acesta este întărit şi de dispoziţiile propuse la articolul 149 în care se arată că în cazul emiterii unui aviz negativ al CSM, ministrul justiţiei nu poate continua procedura pentru funcţia respectivă, putând declanşa o nouă procedură în urma căreia nu poate fi propusă aceeaşi persoană pentru care s-a emis aviz negativ.

Practic, prin acest text, nu vom mai avea parte de situaţii precum aceea din perioada 2018-2019, când fostul ministru al justiţiei, Tudorel Toader a încercat să impună numirea Adinei Florea în fruntea DNA, deşi aceasta primise aviz negativ din partea CSM.

Propunerea legislativă păstrează dreptul preşedintelui ţării de a refuza motivat numirea în funcţia respectivă şi elimină obligativitatea numirii în cazul celei de-a doua propuneri.

Din păcate, proiectul legislativ propus de ministrul Stelian Ion şi trimis, vinerea trecută, Consiliului Superior al Magistraturii menţine şi dispoziţia conform căreia funcţiile procurorilor de rang înalt pot fi ocupate şi de un magistrat care a avut vechimea de 12 ani ca judecător, ceea ce ar contravine principiului separării carierelor între judecători şi procurori, principiu a cărui nerespectare i-a nemulţumit pe membrii parchetelor din ţară care au protestat în urmă cu doi ani pe treptele instanţelor.

Aceasta deoarece în cazul numirii preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii de la Înalta de Curte de Casaţie şi Justiţiei, funcţiile respective pot fi ocupate doar de judecătorii ÎCCJ care au funcţionat în instanţa respectivă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

În privinţa revocării procurorilor de rang înalt, aceasta se va face de către preşedintele ţării, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori din cadrul CSM. În articolul 173 nu se mai vorbeşte însă despre un aviz conform, favorabil revocării, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la solicitarea ministrului justiţiei care este un om politic. Acest lucru este întărit şi de faptul că în aliniatul 5 al articolului 173 din textul propus, se arată doar că după emiterea avizului respectiv, ministrul justiţiei poate continua procedura de revocare trimiţând solicitarea către preşedintele ţării. Nu se face însă nicio menţiune cu privire la existenţa unui aviz negativ legat de solicitarea de revocare întocmită de ministrul Justiţiei.

Amintim că similar, în urma unui aviz negativ de revocare dat de CSM, fostul ministru al justiţiei Tudorel Toader a continuat procedura prin care, în iulie 2018, în urma deciziei Curţii Constituţionale, Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA. Deşi CSM se opusese revocării. Situaţia este menţinută din păcate şi în propunerea de modificare legislativă înaintată de Stelian Ion către CSM.

Cu toate acestea, procurorul revocat din funcţia de rang înalt va avea conform proiectului de act normativ şansa să conteste decretul de revocare emis de preşedintele ţării la instanţa de contencios administrativ competentă fără parcurgerea procedurii prealabile, cauza urmând a fi judecată de urgenţă şi cu precădere, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei propunerii făcută de ministrul justiţiei.

Practic prin modificările propuse mai sus, Ministerul Justiţiei pune în aplicare recomandările din rapoartele MCV, GRECO şi Opiniile Comisiei de la Veneţia cu privire la necesitatea acordării unui rol mai important CSM-ului în numirea şi revocarea procurorilor de rang înalt.

Modificarea actelor normative din domeniul justiţiei a fost iniţiată de fostul ministru Cătălin Predoiu şi pusă în dezbatere publică în toamna anului trecut, dezbatere care ar fi trebuit să se încheie în 31 martie.

CSM a publicat, imediat după primire, pachetul legislativ înaintat de ministrul Stelian Ion, urmând ca după analizarea lui cu atenţie să prezinte obiecţiile sale formulând un aviz pozitiv cu amendamente sau să emită un aviz negativ cu privire la viitorul act normativ de importanţă capitală pentru justiţia din ţara noastră.

După emiterea avizului de către CSM, pachetul legislativ va fi aprobat de guvern şi trimis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului.