Conducta BRUA, susţinută de Uniunea Europeană, riscă să sufere un regres major în cazul în care autorităţile române şi maghiare din domeniul energiei vor aproba o prevedere care să excludă din proiect partenerii austrieci, informează site-ul icis.com.
Operatorul naţional de transport de gaze din Ungaria, "FGSZ", a anunţat astăzi că proiectul gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) nu va mai ajunge până în Austria, ci se va opri în Ungaria.
"FGSZ" consideră că secţiunea viabilă a gazoductului BRUA este interconectorul existent între Ungaria şi România, care ar putea fi extins de la o capacitate de 4,4 miliarde metri cubi (mmc) pe an la 5,26 miliarde metri cubi pe an.
"FGSZ" a menţionat că a contactat şi partea română din acest proiect, "Transgaz", pentru a derula o procedură deschisă în acest sens.
Potrivit "FGSZ", dacă Austria este scoasă din proiect, gazele naturale pot fi exportate mai departe pe plan regional, în Slovacia, Ucraina, Serbia şi Croaţia.
Noua infrastructură va putea fi folosită, însă, şi de "Gazprom" pentru exportul de gaze ruseşti în regiune, în condiţiile în care Rusia construieşte TurkStream, care traversează pe sub Marea Neagră.
Icis.com scrie, citând o sursă apropiată situaţiei, că anunţul operatorului ungar a surprins atât pieţele energetice, cât şi partenerii din acest proiect.
"În ultimii trei ani, Austria a coordonat proiectul România-Ungaria-Austria (ROHUAT) prin organizarea de workshop-uri şi prin oferirea de exepertiză pentru a-l aduce în stadiul de realizare", a spus sursa.
Dacă se realizează, atunci proiectul va oferi o securitate mai mare în privinţa surselor de aprovizionare, conectând rezervele din Marea Neagră cu intrastructura europeană, a explicat sursa, adăugând: "Cu această nouă evoluţie, noua sursă ar fi sacrificată şi ar limita activitatea upstream pe noi pieţe. Nu ştiu dacă va mai exista un proiect, în cele din urmă".