PROPRIETARII AVERILOR NAŢIONALIZATE ACUZĂ: "Mineriada financiară"

• Proiectul de fond "Proprietatea" - o nouă mineriadă de alt tip

Pentru a compensa obligaţiile statului din naţionalizările de imobile şi de capitaluri, Guvernul a redactat un proiect de lege privind regimul de stabilire şi de plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, denumit "Proprietatea".

Aşa cum este conceput, pro-iectul tinde să stabilească principiile şi cadrele esenţiale de constituire a unui fond, pe care îl caracterizează ca fiind de investiţii. Fondul are scopul să concentreze o serie de resurse, administrate privat şi puse la dispoziţie de stat şi urmează să funcţioneze pe principiul atribuirii de unităţi de fond/acţiuni la fond, în schimbul titlurilor de creanţă ale proprietarilor, recunoscute faţă de stat. Fondul este văzut ca o cale de compensaţie de principiu a datoriei statului faţă de proprietari şi o metodă de a realiza o lichidare mai rapidă, în favoarea proprietarilor, precum şi un mod de dinamizare a procesului, actualmente blocat de dorinţa creditorilor (în principiu legitimă) de realizare a creanţelor şi capacitatea limitată a debitorului stat (explicabilă) de a o face.

Avocatul Dumitru Mihai consideră că resursele concentrate de fond sînt precizate doar generic, fără valori de bază şi valori nete, cu trimitere la anexe nepublicate. În plus, avocatul crede că în momentul constituirii fondului nu a fost luată în discuţie problema vreunei garanţii a statului debitor, care este în imposibilitatea de a compensa imediat creanţele existente şi în curs de recunoaştere.

Dumitru Mihai crede că fondul "Proprietatea" nu este conceput ca unul mutual şi voluntar, ci unul forţat în ce priveşte opţiunile. Domnia sa declară: "Nu este un fond de investiţii, ci unul de conversie de obligaţii, un mecanism de cedare a datoriei (obligaţiile) statului, pentru care el promite că va dota un fond cu ce are, fără să fie ştiut ce anume şi ce valoare netă şi lichidă are acest dar. În schimb, se oferă ceva care nu reprezintă un echivalent: participarea la fond, fără valoare reală, cîtă vreme resursele sînt neclare şi garanţiile înlăturate". Avocatul subliniază inechitatea acestui schimb pen-tru posesorul unei creanţe faţă de stat, creanţa garantată prin Constituţie (art. 44).

Domnul Mihai consideră că fondul nu exprimă voinţa proprietarilor, ci este rezultatul unei idei care are scopul să găsească căi favorabile de compensaţii ale datoriilor unui debitor incapabil să facă faţă datoriei sale istorice în termeni obişnuiţi. Cînd nu se ştie care este capitalul fondului şi miza celor care l-au constituit, spune domnia sa, nimeni nu ar investi într-un astfel de fond. Avocatul spune că "darul" Guvernului în contul tuturor datoriilor sale nu sînt decît valori nete 0 (creanţe faţă de străinătate - care nu sînt realizabile decît la o valoare mică şi fără nici o posibilitate de predicţie asupra duratei, cu valoare netă medie sub 10% din valoarea nominală şi participaţii de capital minoritare şi neproductive, sau nesemnificativ productive).

• Fondul nu prezintă nici un fel de garanţii

Avocatul spune că este normal ca proprietarii să ceară mereu compensarea datoriei faţă de ei şi garanţii pentru aceasta (în domeniul obligaţiilor ce nu se realizează instantaneu, ci în timp şi cu durate apreciabile, e nevoie întotdeauna de garanţii), ori, în proiectul de fond aici dis-cutat, garanţiile sînt îndepărtate cu cea mai mare grijă. Domnia sa spune că atitudinea lor este de înţeles "avînd în vedere experienţele SAFI, FNI, BANCOREX, cel al jefuirii finanţelor Sistemului de sănătate publică încît a fost adus în stare de colaps, şi pe cele ale atîtor miliardari care şi-au construit imperiile financiare în umbra politicii de toate culorile".

Avocatul a precizat: "Nu este vorba de neîncredere aici, ci de faptul că o obligaţie de stat de această natură nu poate fi transferată unor aşa zis privaţi, cît de reputaţi ar fi ei în adminis-trare, căci întotdeauna s-a găsit calea ca cel interesat să se degajeze, după ce s-a realizat interesul iniţial". Domnia sa spune că aceste societăţi - chiar reputate - nu vin să îndeplinească astfel de operaţii decît cu filiale înregistrate în paradisuri fiscale, pe care le manipulează cum doresc şi pe care le lichidează cînd interesele o cer.

"Proprietarii vor, şi li se datorează, compensaţii efective şi nu vor să intre în proceduri de felul celei propuse, care sînt percepute de ei ca mecanisme şi surse de venituri pentru administratori, şi nu pentru ei, sau surse de procese interminabile, din care nu vor avea decît de pierdut din nou", spune avocatul. Domnia sa crede că după mineriada politică urmează pentru ei o adevărată mineriadă financiară, impusă fără nici un dialog real, prin asumarea răspunderii guvernului.

Sursa citată crede că proiectul nu poate fi perceput, în actuala formă şi conceptie, decît ca o nouă tentativă de a-i amăgi pe proprietarii de case şi acţiuni naţionalizate, cărora statul le datorează enorm, fiind expresia lipsei de voinţă reală de a compensa ce li se datorează.

Avocatul Mihai crede că, în condiţiile în care Guvernul încearcă introducerea fără dis-cuţie publică a tuturor aspectelor, proiectul va avea efecte distrugătoare, atît intern cît şi extern, comparabile cu ale unei noi mineriade, de data aceasta o mineriadă financiară.