Proteste în industria de apărare

Angajaţii uzinelor de armament din ţara noastră ies în stradă. Nemulţumiţi de lipsa de implicare a Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Economei privind modernizarea industriei de armament şi respectarea clauzelor offset din contractele de înzestrare a Armatei Române, membrii celor 17 sindicate din acest domeniu de activitate au anunţat că vor demara protestele în 11 septembrie, când vor picheta Palatul Victoria.

Conform reprezentanţilor angajaţilor, pichetarea sediului Guvernului se va desfăşura pe termen nelimitat, zilnic, cu minimum 200 de sindicalişti.

Protestele au fost anunţate, iniţial, pentru 5 şi 6 septembrie, cu o continuare în perioada 11-13 septembrie, deoarece liderii sindicali au sperat că premierul Dăncilă, ministrul finanţelor Eugen Teodorovici, ministrul apărării Gabriel Leş şi ministrul economiei Niculae Bădălău vor semna acordul agreat de sindicate şi patronate cu privire la modificarea legislaţiei pentru sprijinirea dezvoltării industriei de apărare din ţara noastră.

Acordul a fost stabilit la întâlnirea din 17 iulie 2019, de la Palatul Victoria, dar reprezentanţii Guvernului nu au semnat nici până acum documentul respectiv menit să deblocheze situaţia din industria de apărare.

Conform acordului respectiv, ar urma să fie modificată legea 232/2016 privind achiziţiile din domeniul apărării naţionale şi se va crea o comisie de coordonare a industriei de apărare din care vor face parte reprezentanţii sindicatelor, ai patronatelor şi ai Guvernului. Totodată, se prevede definirea industriei naţionale de apărare ca industrie strategică de interes naţional ceea ce va duce la simplificarea procedurilor de achiziţie în acest sector de activitate, exceptarea de la plata unor impozite şi taxe, iar ajutoarele financiare acordate de către Guvern nu vor mai fi considerate ajutor de stat.

Documentul prevede şi obligaţia pentru Ministerul Apărării Naţionale de a achiziţiona minim 20% din produse din industria naţională de apărare (în condiţiile în care ministrul economiei, Niculae Bădălău şi-ar fi dorit o cotă de 30%) sau compensarea acestui procent cu clauze offset. Amintim că, în acest moment, MApN este obligat să achiziţioneze 2,4% din produse de la industria autohtonă de apărare.

O altă problemă cu care se confruntă industria de apărare este faptul că ministerele de resort nu şi-au dat, încă, acordul pentru modificarea Hotărârii de Guvern nr.1470/2005, care prevede, în privinţa valorificării produselor declasate ce aparţin MApN, că, în caz de egalitate de preţ la licitaţie între o firmă din ţară şi una străină, este favorizată firma de peste hotare.

Conform celor susţinute de liderii sindicali, companiile de peste hotare cumpără bunurile declasate, după care le vând la preţ mai mare către firmele din ţara noastră, care trebuie să se ocupe de modernizarea respectivelor arme. Practic, prin prevederile HG 1470/2005 este legalizat un comision pentru firmele străine care nu contribuie cu nimic la înzestrarea Armatei Române.

Situaţia este dramatică în industria de apărare din ţara noastră din cauza lipsei contractelor ce conţin clauze de offset, blocării acestora în diferite faze de achiziţie sau contestării lor în instanţă. Astfel, multe dintre cele 21 de uzine şi fabrici din domeniul fabricării de armament şi tehnică militară din ţara noastră, care au aproape 4000 de angajaţi, funcţionează la cota de avarie. Amintim că la Uzina Mecanică din Cugir se lucrează pe stoc şi că Ministerul Economiei nu a demarat încă producţia la fabrica de pulberi Nitramonia din Făgăraş, deşi Niculae Bădălău susţinea, în urmă cu trei luni, că producţia va fi reluată în curând.

La toate aceste probleme se adaugă şi costurile ridicate pe care Ministerul Apărării Naţionale le percepe pentru testarea în poligoanele sale, de către fabricile de armament din ţară, a celor mai recente tehnici şi arme de luptă.