PROTESTE ŞI CONTROALE LA COMPANIILE MINIERE Remin Baia Mare - conturi blocate şi controale de la autorităţi

Febra protestelor care a cuprins societatea civilă, în ultimele săptămâni, în urma aprobării de către Guvern a legii care ar permite exploatarea de la Roşia Montană, s-a extins şi în rândul angajaţilor din minerit, din alte regiuni ale ţării. După episodul de la Roşia Montană, când câteva sute de mineri s-au închis în mina Cătălina, este rândul minerilor din Maramureş să protesteze. Aproximativ 50 de angajaţi ai companiei Remin Baia Mare, cândva motorul economic al regiunii, au declanşat, la finalul săptămânii, un protest spontan la mina Săsar.

Angajaţii de la compania băimăreană susţin că în ultimele două luni nu şi-au mai primit salariile, având conturile blocate, deşi, recent, compania a vândut circa 500.000 de tone de pirită auriferă, pentru care a primit suma de 53,1 milioane de dolari, cu plata în tranşe pe parcursul a cel mult patru ani. Totodată, angajaţii Remin reclamă faptul că în toată această perioadă societatea nu le-a plătit nici măcar contribuţiile sociale, precum asigurarea medicală.

Potrivit reprezentanţilor Remin Baia Mare, accesul la banii pe care i-a primit în urma vânzării piritei aurifere este blocat de către un proces pe care îl are cu ANAF, din anul 2012, care a cerut intrarea societăţii în faliment pentru datoriile însumate de-a lungul vremii, aproximativ 32 de milioane de lei.

Contestaţia depusă de ANAF la Tribunalul Timiş va fi soluţionată, în octombrie, şi dacă judecătorii vor da un verdict favorabil companiei din Baia Mare, atunci conturile Remin ar putea fi deblocate, ne-au mai relatat surse apropiate situaţiei.

Reamintim, în context, că, printr-o ordonanţă de Guvern, toate datoriile pe care Remin le avea la ANAF au fost transferate la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AAAS), devenind, astfel, cel mai mare creditor al companiei din Baia Mare.

Unii angajaţi ai companiei se mai arată îngrijoraţi şi de faptul că societatea Conversmin a alocat prea puţin bani pentru conservarea şi securizarea minelor aflate în patrimoniul societăţii Remin. Potrivit acestora, începând cu luna aprilie, Ministerul Economiei nu a mai asigurat fonduri pentru activitatea de securizare şi conservare a perimetrelor miniere, motiv pentru care în ultima perioadă au avut loc din ce în ce mai multe accidente în clădirile nesecurizate aparţinând societăţii băimărene.

În acest sens, administraţia judeţului Maramureş a analizat, recent, împreună cu reprezentanţii Remin, precum şi cu primarii localităţilor Cicârlau şi Tăuţii Măgherăuş soluţii prin care să se evite accidentele nedorite în preajma construcţiilor companiei de stat. Întâlnirea a avut loc în urma accidentului în care un om şi-a pierdut viaţa la fosta exploatare miniera Nistru, aparţinând societăţii Remin, întrucât planşeul minei a cedat.

• Activitatea Remin, controlată de o comisie a parlamentului

Societatea naţională Remin Baia Mare se află sub lupa autorităţilor, după ce, recent, un grup de parlamentari a solicitat ca activitatea acesteia să fie supusă unui control.

Sesizarea parlamentarilor cu privire la necesitatea unui control la compania băimăreană vine pe fondul blocajului economic în care se află Remin Baia Mare şi care riscă să rezulte în falimentul societăţii minere, potrivit afirmaţiilor unor parlamentari PSD.

Într-o scrisoare deschisă, mai mulţi membri ai Partidului Social Democrat au reclamat faptul că în conturile bancare ale companiei Remin se află peste 8 milioane de dolari şi, totuşi, nu se pot plăti salariile angajaţilor şi nici alte cheltuieli curente de strictă necesitate continuării activităţii, motiv pentru care există riscul falimentării societăţii minere.

Parlamentarii PSD au declarat că la Remin există şansa repornirii mineritului, în baza planului de reorganizare întocmit de conducerea companiei băimărene, mai ales dat fiind faptul că societatea are în patrimoniu numeroase active care ar putea fi vândute.

Totodată, parlamentarii PSD mai cer ca organele abilitate să verifice şi achiziţiile publice efectuate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în numele societăţii Remin Baia Mare, existând anumite suspiciuni cu privire la modul în care au fost realizate.

Gabriel Zetea, preşedintele PSD Maramureş, a declarat, recent: "La nivelul AAAS, există o serie de decizii stranii, străvezii în legătură cu Remin, decizii ce conduc spre un grup de interese a unor oameni ce au activat în compania Rompetrol".

Domnia sa a continuat: "Preşedintele AAAS a solicitat subordonaţilor săi blocarea conturilor Remin, deşi au intrat peste 8 milioane de dolari din cele 53 de milioane, în urma unei tranzacţii cu minereu neferos din vechile halde cu steril. În urma acestei decizii, Remin n-a mai fost în măsură să-şi plătească obligaţiile către terţi, utilităţile şi salariile angajaţilor. Prin deciziile AAAS se doreşte doar recuperarea banilor în urma acestei tranzacţii internaţionale, fără a permite o şansă reală de a intra într-o competiţie economică de piaţă. Deciziile AAAS dovedesc că sunt împotriva hotărârii Guvernului de a relansa industria minieră în Maramureş".

• Un grup de investitori arabi, interesaţi de Remin

Actualmente, Remin se află în plin proces de reorganizare şi de atragere de investitori pentru derularea activităţii de minerit, în anumite perimetre cu potenţial mineral ridicat, fiind curtată de şase companii străine.

Unul dintre cei şase investitori, African Consolidated Resources (AFCR), deja are un avans considerabil faţă de celelalte companii, fiind în plin de proces de due-dilligence cu Remin Baia Mare. Andrew Prelea, reprezentantul AFCR de la noi din ţară, ne-a declarat, recent, că procesul de due-dilligence se află în grafic, urmând ca, în perioada următoare, AFRC să efectueze şi un studiu de mediu pentru a observa în detaliu impactul pe redeschiderea minelor ce îl va avea asupra regiunii. "Acest studiu urmăreşte să identifice situaţia curentă a mediului, astfel încât proiectul să respecte reglementările de mediu ale României şi Uniunii Europene pentru a avea o poziţie solidă înspre revigorarea mineritului în regiune", a mai adăugat Andrew Prelea. Compania African Consolidated Resources, cu sediul în Londra, a anunţat că vrea să facă, pentru început, o investiţie de 40 de milioane de euro.

Potrivit unor surse apropiate proiectului, şi un grup de investitori arabi s-au interesat de compania băimăreană, urmând ca, săptămâna aceasta, la Ministerul Economiei să aibă loc o serie de discuţii cu privire la soarta companiei Remin.

• Patrimoniul Remin - miza finală

Conform unor surse din piaţă, interesul sporit pentru Remin Baia Mare nu stă, neapărat, în redeschiderea minelor, ci mai degrabă se doreşte valorificarea patrimoniului societăţii miniere care deţine numeroase clădiri şi terenuri în regiune. Remin Baia Mare mai deţine şi 16 licenţe de concesiune a activităţilor de exploatare şi valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan.

În administrarea companiei de stat se mai află şi 118 halde de mină care înmagazinează peste 4,7 milioane metri cubi de steril şi 18 iazuri de decantare a sterilelor de flotaţie.

În prezent, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a regiunii Maramureş administrează împreună cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, la societatea comercială Remin Baia Mare, creanţe în valoare totală de 475.337 mii lei, care reprezintă circa 82% din valoarea creanţelor înscrise în Tabelul definitiv al debitoarei. AAAS este şi acţionar majoritar, fiind astfel desemnat drept preşedinte al Comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor mai este format şi din societatea Electrica Furnizare Transilvania Nord şi Primăria municipiului Baia Mare.

Remin SA Baia Mare a intrat în insolvenţă în 2009, iar capitalul social al companiei este deţinut de Ministerul Economiei, în gestiunea sa fiind numeroase halde de mină şi iazuri de decantare în care sunt depozitate zeci de milioane de metri cubi de steril minier.