PSD, minoritar la guvernare

Cele două partide din coaliţie nu s-au înţeles. Amânarea comasatelor ar putea deveni perpetuă. Ultimul termen când se poate ajunge la o înţelegere este mâine. După ziua de mâine ar putea urma orice. Inclusiv ruperea coaliţiei.

Din ce în ce mai multe voci din PNL şi din ce în ce mai autorizate susţin că, pentru însănătoşirea politică a acestui partid, ar fi necesară decuplarea de PSD. Adică ruperea alianţei şi plasarea PSD ca partid minoritar aflat la guvernare. Brusc, după ani întregi de rătăciri, liberalii sau o parte dintre ei şi-au adus aminte de deviza "Prin noi înşine" şi constată stupefiaţi că, ori de câte ori s-ar da peste cap, nu se pot transforma în partid socialist. În disperare de cauză, pentru că, după USR, partidul condus în prezent de generalul cu patru stele Nicolae Ciucă a înregistrat cele mai dramatice pierderi de electorat, un nucleu liberal se căzneşte să identifice o soluţie de ieşire din criză, prin trecerea, chiar înaintea alegerilor, în opoziţie. Iar Marcel Ciolacu ripostează prompt.

Premierul afirmă cu subiect şi predicat că ar fi primit un mandat de la preşedintele Klaus Iohannis, în condiţiile în care urma să conducă pe tot parcursul acestui an, până la finalul alegerilor, un guvern de coaliţie. Ruperea coaliţiei de către liberali ar echivala cu aruncarea în aer a mandatului său. Şi, prin urmare, e decis ca într-un asemenea scenariu să-şi depună demisia. Să analizăm cele trei ipoteze posibile.

1. Ruperea coaliţiei şi demisia lui Marcel Ciolacu din poziţia de premier. Ar fi declanşată instantaneu o criză politică fără precedent. Dacă social-democraţii pleacă de la guvernare, după ce în prealabil au plecat şi liberalii, Klaus Iohannis nu are altă soluţie decât numirea în plin an electoral a unui premier din afara partidelor politice. Un tehnocrat. Un tehnocrat capabil ca, negociind rând pe rând cu partidele parlamentare, să obţină voturile necesare pentru a putea forma un guvern. Un executiv colorat. Alcătuit atât din tehnocraţi, acceptaţi de partidele politice, cât şi din reprezentanţi ai acestora. Dar un guvern de uniune naţională şi, în acelaşi timp, cu un tehnocrat la vârf nu s-a mai văzut într-un an electoral. Şi acesta an este mai electoral decât toţi ceilalţi ani electorali. Şi cu războiul la uşă. Acest scenariu cade.

2. Marcel Ciolacu nu-şi duce ameninţarea până la capăt şi, după ce PNL iese de la guvernare, aşa cum ameninţă, caută sprijin în stânga şi în dreapta, adresându-se celorlalte partide parlamentare, precum şi senatorilor şi deputaţilor neafiliaţi, oferindu-le acestora poziţii în guvernul remaniat şi multe, multe promisiuni, care vor rămâne neonorate. Ar fi ca şi când un om cu piciorul în ghips şi-ar propune să traverseze pe sârmă spaţiul dintre doi versanţi muntoşi. Prăbuşirea în plin an electoral ar fi iminentă. Sinuciderea e garantată. Cade şi acest scenariu, pentru că întotdeauna PSD a dat dovadă de instinct de conservare. Şi nici de această dată nu va face excepţie.

3. Al treilea scenariu ar putea fi numit "scenariul ciocul mic". Şi mai pe româneşte, asta înseamnă că generalul cu patru stele Nicolae Ciucă fie demisionează din poziţia de preşedinte PNL, lăsând în locul lui un interimar, fie nu demisionează şi înghite broasca comasatelor, renunţând mâine cu desăvârşire la acest proiect. Pentru a se realiza acest lucru, Nicolae Ciucă, susţinut de preşedinte, mai trebuie să treacă de urgenţă şi la executarea liberalilor care promovează ruperea de PSD. Acest scenariu, cel mai plauzibil, va conduce la o pierdere şi mai abruptă a credibilităţii liberalilor în raport cu propriul bazin electoral. Deşi dispune încă de un mare număr de primari şi consilieri locali şi ar putea să obţină un rezultat acceptabil la locale, toate celelalte runde de alegeri ar urma să fie pierdute de PNL. Europarlamentarele, parlamentarele şi prezidenţialele. În acest scenariu, nu exclud ipoteza în care PNL va trebui să facă eforturi disperate pentru a trece pragul electoral. Pentru a nu împărtăşi soarta PNŢCD şi pentru a nu deveni cel de-al treilea partid istoric teleportat în groapa de gunoi a istoriei.