Psihoza în masă este vinovată pentru prăbuşirea preţurilor de pe piaţa imobiliară din Suedia

Cea mai abruptă scădere a preţurilor locuinţelor din Suedia s-a accentuat în ultima lună a anului trecut, după cum arată indicele Valueguard-KTH Housing, care este utilizat şi de banca centrală pentru evaluarea situaţiei de pe piaţa imobiliară.

Valoarea agregată a scăzut până la 253,65 puncte, cu 12,7% sub nivelul din aceeaşi lună a anului precedent şi cu 16,4% sub nivelul maxim, înregistrat în martie 2022 (vezi graficul 1).

Preţurile caselor au scăzut cu 17,7% faţă de maximul din acelaşi interval, iar preţurile apartamentelor au scăzut cu 13,9% în decembrie 2022 faţă de maximul înregistrat în februarie 2022.

Această dinamică negativă a fost determinată, în principal, de creşterea explozivă a dobânzilor şi a preţurilor energiei electrice, pe fondul unei creşteri la fel de explozive a inflaţiei, care a depăşit recent 12%.

Dobânzile de referinţă pentru creditele ipotecare acordate de SBAB, o mare bancă de stat specializată pe acest segment de creditare, au crescut de două până la trei ori în ianuarie 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (vezi graficul 2).

Astfel, dobânda variabilă pentru un an a crescut de peste trei ori, până la 4,67%, cea pentru doi ani de 2,9 ori, până la 4,76%, iar dobânzile pentru 7 şi 10 ani au crescut de circa două ori, până la 4,56%.

Un economist de la Danske Bank a declarat pentru cotidianul Aftonbladet că jumătate dintre tinerii suedezi care au contractat credite imobiliare în ultimii ani trebuie să-şi vândă locuinţa dacă dobânzile variabile vor ajunge la 6%.

"Mulţi tineri s-au obişnuit cu un consum excesiv finanţat prin credite, au economii reduse sau nu au economisit deloc, iar acum multe carduri de credit au dobânzi de 12%", a declarat economistul de la Danske Bank.

Dobânda de politică monetară a fost negativă din februarie 2015 până în iulie 2020, iar apoi a fost menţinută la zero până în luna mai 2022. În prezent, dobânda de politică monetară este de 2,5%, iar aşteptările de pe piaţă arată că Riksbank va anunţa o majorare de 0,5 puncte procentuale, până la 3%, în şedinţa din februarie 2023.

În faţa acestei perspective, SBAB a cerut recent băncii centrale, în ceea ce publicaţia Fria Tider numeşte "un apel disperat", să majoreze dobânda cu doar 0,25 puncte procentuale, deoarece inflaţia prezintă semne de temperare.

"A venit vremea ca Riksbank să se culce pe lauri", se arată într-un comunicat de presă al SBAB semnat de Robert Boije, economistul şef al băncii, căruia pare să îi scape adevărata semnificaţie a expresiei.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, Robert Boije prognoza că preţurile de pe piaţa imobiliară îşi vor opri căderea în primăvara acestui an, după un declin de circa 20% faţă de maximul atins în 2022, estimare prezentată şi de banca centrală.

Această prognoză nu a inclus evoluţia şomajului, care poate amplifica scăderea până la 30%, însă "acesta nu este scenariul de bază pentru SBAB", după cum a mai declarat Boije.

Apelul SBAB vine după ce un alt economist al instituţiei, Claudia Wörmann, a declarat pentru Aftonbladet că prăbuşirea preţurilor de pe piaţa imobiliară este consecinţa unei "psihoze în masă" şi a lansat "un apel la calm pentru cei care nu intenţionează să vândă".

Psihoza în masă este definită drept "o epidemie de nebunie", care apare atunci când o "mare parte a societăţii pierde contactul cu realitatea şi trăieşte în iluzii", după cum se arată într-o prezentare video de la Academy of Ideas.

Nu este interesat că atunci când societatea suedeză a pierdut contactul cu realitatea şi a trăit cu iluzia că avansul preţurilor de pe piaţa imobiliară va continua pe termen nedefinit, în condiţiile în care dobânzile nu vor mai creşte niciodată de la minimul istoric, nimeni nu a vorbit despre o "psihoză în masă"?

"Preţuri de 130.000 de coroane pentru metrul pătrat în Stockholm (n.a. circa 12.000 de euro) nu au fost manifestări ale psihozei în masă, după cum arată SBAB, ci faptul că aceste preţuri scad acum foarte rapid", subliniază cotidianul Fria Tider.

Acum apelul la calm pare desprins din filmul "Animal House", în care personajul interpretat de Kevin Bacon cere mulţimii panicate să rămână calmă, deoarece totul este bine. "Totul este bine!" a fost şi ultimul său strigăt isteric înainte să fie călcat în picioare de mulţime.

Stefan Ingves, guvernator al Băncii Suediei din 2006 până la sfârşitul anului trecut, a declarat recent la CNBC că "a sosit ziua judecăţii pentru gospodăriile supraîndatorate", după ce a amintit că a avertizat de nenumărate ori cu privire la nivelul mult prea ridicat al datoriilor din sectorul gospodăriilor.

Din păcate Ingves a făcut doar ceea ce face orice bancher central care nu îşi asumă niciun fel de responsabilitate după ce a creat un dezastru prin pornirea tiparniţelor şi împingerea dobânzilor în teritoriul negativ: a avertizat, dar fără să acţioneze în sensul normalizării dobânzilor şi doar a cerut celorlalte instituţii ale statului să adopte măsuri pentru reducerea gradului de îndatorare.

Bineînţeles că politicienii din Parlament şi cei "plasaţi" în instituţiile statului, desigur doar pe baza competenţei, nu au avut nicio motivaţie să acţioneze în acest sens câtă vreme dobânzile oficiale au fost zero sau negative, deoarece astfel a fost menţinută iluzia creşterii bunăstării.

Acum trebuie să se plătească preţul iluziilor cu vârf şi îndesat, deoarece doar astfel va fi învăţată lecţia de economie elementară care spune că nimic nu este mai scump decât lucrurile gratuite, iar banii gratis au cele mai "scumpe" consecinţe.