Putin, pedepsit de UE şi SUA

Rusia este responsabilă pentru actuala tensionare a situaţiei din Europa, consideră Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, care a anunţat, ieri, un pachet de sancţiuni la adresa Rusiei, după ce, luni, peşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut independenţa republicilor separatiste Luhansk şi Doneţk, şi a trimis forţe militare ruse în cele două republici.

Conform oficialului UE, pachetul conţine "măsuri calibrate şi reprezintă un răspuns clar la încălcările dreptului internaţional din partea Kremlinului".

Cele 27 de state membre ale UE au aprobat în unanimitate pachetul de sancţiuni împotriva Rusiei, iar Jean-Yves Le Drian, şeful diplomaţiei franceze, a informat ieri: "Am convenit în unanimitate asupra unui prim pachet de sancţiuni. Sancţiunile, care trebuie adoptate în mod oficial ca să intre în vigoare, vor răni foarte tare Rusia". Potrivit domniei sale, sancţiunile privesc 351 de deputaţi ruşi care au aprobat recunoaşterea independenţei teritoriilor separatiste (averile acestora vor fi îngheţate şi nu vor mai primi vize pentru Europa); 27 de persoane şi companii care contribuie la subminarea sau ameninţarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, a suveranităţii şi a independenţei acesteia; băncile care finanţează oficialii ruşi şi alte operaţiuni în republicile separatiste Luhansk şi Doneţk; accesul Rusiei la pieţele finaciare şi de capital ale UE; comerţul între UE şi Donbas.

"Interzicem relaţile comerciale între cele două regiuni separatiste şi UE, aşa cum am procedat şi după anexarea ilegală a Crimeii, în 2014", a precizat von der Leyen, concluzionând: "UE este pregătită să adopte măsuri suplimentare, dacă va fi necesar, în funcţie de evoluţiile ulterioare".

Luni, într-un discurs televizat care a precedat semnarea documentului privind republicile Luhansk şi Doneţk, liderul de la Kremlin s-a declarat convins că cetăţenii ruşi sprijină decizia sa. În acelaşi discurs, Putin a spus că Ucraina este o colonie a Statelor Unite cu "un regim marionetă", iar o aderare a Ucrainei la NATO reprezintă o ameninţare directă la securitatea Rusiei.

• Joe Biden: "Voi lansa sancţiuni mai ample decât în 2014"

Rusia a anunţat, practic, că taie o bucată din Ucraina, ceea ce reprezintă începutul invaziei în această ţară, a declarat, ieri, preşedintele american Joe Biden, subliniind: "Voi lansa sancţiuni mai ample decât în 2014 (n.r. când Rusia a anexat Crimeea). Suntem pregătiţi să mergem şi mai departe".

Liderul de la Casa Albă a menţionat că, în ultimele luni, SUA s-au coordonat cu partenerii NATO şi cu cei europeni ca să pregătească un răspuns Rusiei.

"Vom sancţiona două mari bănci din Rusia, VEB şi Banca Militară", a mai spus Biden, adăugând: "Vom lua măsuri şi în privinţa datoriei suverane. Guvernul rus nu se va mai putea împrumuta din Occidemt şi de pe pieţele europene. Dacă nu se va opri, Rusia va plăti un preţ şi mai mare".

Joe Biden a continuat: " Sper să mă înşel, dar cred că Rusia este hotărâtă să meargă mai departe şi să lanseze un atac militar la adresa Ucrainei. Forţele ruseşti din Belarus ar putea ataca Ucraina. Nu există vreo justificare pentru un atac. Dacă va continua cu atacul, doar Rusia este responsabilă pentru acest lucru. Voi lua măsuri care să fie resimţite de economia Rusiei. Alături de marile societăţi petroliere voi stabili măsuri care să asigure securitatea energetică pe pieţele globale".

În opinia lui Biden, Putin a atacat dreptul Ucrainei "de a exista" şi a ameninţat cu războiul dacă nu i se răspunde cererilor ale. "Încă avem timp să evităm cel mai rău scenariu, rămânem deschişi diplomaţiei. Indiferent de pasul pe care îl va face Rusia, vom răspunde cu convingere şi claritate", a conchis Joe Biden.

Luni, preşedintele american a emis un decret care interzice orice investiţie, schimb comercial sau finanţare de către americani, destinate, provenind sau în regiunile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Joe Biden l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la aceste măsuri şi a reafirmat angajamentul Statelor Unite faţă de respectarea "integrităţii teritoriale a Ucrainei".

• Vladimir Putin: "Suntem categoric împotriva admiterii Ucrainei în NATO"

Parlamentul Rusiei i-a dat ieri acordul preşedintelui ţării, Vladimir Putin, să folosească forţele armate în exterior, ceea ce poate duce la un atac asupra Ucrainei. Rezoluţia în acest sens a fost adoptată în unanimitate, în cadrul unei şedinţe extraordinare.

După ce a primit această permisiune, Putin a declarat că Rusia le va acorda republicilor populare Doneţk şi Lugansk sprijin militar. Întrebat fiind cât de departe ar putea ajunge trupele ruse în Donbas, domnia sa a spus că, acum, este imposibil să fie prevăzut un plan concret pentru posibile acţiuni şi totul depinde de situaţia din teren.

Pe de altă parte, liderul de la Kremlin a afirmat: "Suntem categoric împotriva admiterii Ucrainei în NATO.

Partenerii noştri occidentali ar trebui să le transmită ucrainenilor să renunţe la această cerinţă de intrare în NATO, să rămână neutri. Actuala Ucraină ar trebui demilitarizată".

Pe de altă parte, Putin a dat asigurări că nu intenţionează să reconstituie un imperiu. "Am prevăzut că vor exista speculaţii potrivit cărora Rusia se pregăteşte să reconstitue un imperiu. În mod absolut, nu aceasta este realitatea", a spus Putin în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Azerbaidjan, Ilham Aliev.

Rusia a mai dat asigurări că este pregătită în continuare să negocieze cu secretarul de stat american Antony Blinken, care urmează să se întâlnească joi, la Geneva, cu omologul său rus Serghei lavrov.

• Preţul ţiţeiului se apropie de 100 de dolari/baril

Cotaţiile aurului şi petrolului au atins niveluri record ieri, pe pieţele externe, după ce, luni seara, preşedintele Vladimir Putin i-a ordonat armatei ruse "să menţină pacea" în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina cărora le-a recunoscut independenţa. Aceste tensiuni geopolitice din regiune au dus cotaţia barilului de petrol spre 100 de dolari, analiştii considerând că un eventual conflict în Ucraina sau sancţiunile impuse Rusiei ar putea afecta livrările de materii prime precum petrol, gaze naturale, aluminiu şi grâu.

Cotaţia futures a petrolului brut american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în martie a urcat cu 2% ieri, la 93,02 dolari/baril la Nymex, la ora locală 10.13. Tot atunci, preţul ţiţeiului Brent cu livrare în aprilie a crescut cu 1,4%, la 96,71 dolari barilul la ICE Futures Europe. Mai devreme, cotaţia barilului de ţiţei WTI urcase cu peste 3%.

Preţul aurului cu livrare în aprilie a crescut cu 0,1% la 1.900,90 dolari uncia la ora 10.13, la Comex New York.

Dată fiind această evoluţie, Jeffrey Halley, analist la Oanda Asia Pacific, a declarat: "Petrolul se va tranzacţiona la peste 130 de dolari barilul dacă tancurile vor trece graniţa ucraineană".

La Bursa de cereale din Chicago (CBOT), cotaţia futures a grâului cu livrare în mai a urcat cu 1,6% ieri, la ora 10.46, atingând 8,17 dolari/buşel (un buşel de grâu = 27,22 kilograme). Nivelul este cel mai ridicat din ultima lună, iar avansul este generat de faptul că Rusia şi Ucraina realizează aproape un sfert din tranzacţiile mondiale cu grâu.

• Un eventual conflict Rusia-Ucraina ar afecta livrările de gaze către Europa

Preţurile de referinţă ale gazelor naturale au crescut ieri, în Europa, cu până la 13%, de asemenea ca urmare a faptului că preşedintele Vladimir Putin i-a ordonat armatei ruse "să menţină pacea" în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina cărora le-a recunoscut independenţa.

Un eventual conflict ar putea afecta livrările de gaze naturale ruseşti către Europa, din care o treime trec prin conductele din Ucraina.

La hub-ul de gaze din Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazele naturale din Europa, cotaţiile futures pentru luna următoare au urcat până la 82 de euro pentru un Megwat-oră în prima parte a zilei de ieri. Ulterior, cotaţiile au scăzut la 80 de euro/Megwat-oră, dar şi acest nivel este cu 10% mai mare decât cel înregistrat luni seara.

• Putin spune că livrările de gaze către Europa nu vor fi suspendate

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, ieri, că livrările de gaze spre Europa nu vor fi suspendate, în pofida tensiunilor actuale. Liderul de la Kremlin a spus: "Rusia intenţionează să continue în mod neîntrerupt aprovizionarea pieţei mondiale cu această materie primă, inclusiv cu gaz natural lichefiat".

• Germania blochează procedura de certificare a gazoductului Nord Steam 2

Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat ieri blocarea procedurii de certificare a gazoductului Nord Steam 2, ca răspuns la decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.

Scholz a spus: "Nu poate exista certificare a acestei infrastructuri. Situaţia s-a schimbat după recunoaşterea de către Moscova a independenţei autoproclamatelor republici pro-ruse din regiunea Donbas. Fără această certificare, Nord Stream 2 nu poate intra în funcţiune".

După spusele lui Scholz, proiectul Nord Stream 2 va fi reexaminat de guvernul german.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a calificat ieri drept corect din punct de vedere moral şi politic pasul făcut de Germania de a bloca certificarea Nord Stream 2.

Însă, în acest context, fostul preşedinte al Rusiei, Dimitri Medvedev, a ameninţat Europa că va plăti un preţ de 2.000 de euro petru o mie de metri cubi de gaz. Fostul lider rus a subliniat într-un mesaj pe Twitter: "Cancelarul german Olaf Scholz a dat instrucţiuni să se oprească certificarea gazoductului Nord Stream 2. Bine. Bun venit într-o lume nouă în care europenii vor plăti în curând 2.000 de euro pentru o mie de metri cubi de gaz".

• Rubla se depreciază faţă de dolar şi euro

Rubla s-a depreciat cu peste 2% luni, depăşind 79 de unităţi/dolar, în timp ce acţiunile au scăzut la cel mai redus nivel din ultimul an, în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina.

Rubla a scăzut cu 2,2% luni, la 78,98 unităţi/dolar, atingând un minim al sesiunii de 79,69 unităţi pentru un dolar. Ieri, rubla era cotată la 79,45 unităţi/dolar.

Rubla a pierdut 2,3% faţă de moneda unică europeană, luni, coborând la 89,55 unităţi/euro. Ieri, rubla a mai scăzut cu 0,6%, atingând 89,97 unităţi/euro, conform datelor Bloomberg.

În acest context, banca centrală a Rusiei a dat asigurări că este pregătită să ia toate măsurile necesare ca să sprijine stabilitatea financiară.

Tot luni, indicele bursier RTS denominat în dolari a scăzut cu 13,2%, iar indicele MOEX denominat în ruble - cu 10,5%. Ieri, RTS a urcat cu 1,6% la 1.226,69 puncte, MOEX a coborât cu 4,6%, la 113,36.

Luni, acţiunile principalelor bănci din Rusia, Sberbank şi VTB, au scăzut cu 17,1%, respectiv, cu 17,7%, însă ieri titlurile Sberbank au urcat cu 5%, la 211 ruble, cele ale VTB - cu 5,7%, la 0,034 ruble. Acţiunile grupului petrolier Rosneft au scăzut, de asemenea, cu 15,4% luni. Ieri, acestea au coborât cu 2,3%, la 428,65 ruble.

• Jens Stoltenberg, NATO: "Asistăm la cel mai periculos moment pentru securitatea europeană"

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat ieri, după o reuniune de urgenţă pe tema conflictului dintre Rusia şi Ucraina, că asistăm la "cel mai periculos moment pentru securitatea europeană". Domnia sa a făcut apel la Rusia să nu aleagă calea invaziei, ci pe cea a diplomaţiei. Jens Stoltenberg a spus: "Condamnăm decizia Moscovei de a recunoaşte autoproclamatele republici Doneţk şi Luhansk. Aceasta este o încălcare a legilor internaţionale, care subminează suveranitatea teritorială a Ucrainei şi afectează eforturile de a găsi o soluţie paşnică la conflict. Criza este creată de Rusia şi felicităm Ucraina pentru modul în care s-a abţinut să răspundă provocărilor din partea Rusiei".

Oficialul NATO a afirmat că dacă Rusia ignoră sfaturile şi va ataca Ucraina, atunci "îi vor fi aplicate sancţiuni mai puternice" şi va plăti un preţ mult mai mare decât se aştepta. Stoltenberg a adăugat că Ucraina beneficiază de sprijin din partea aliaţilor în cazul unei invazii din partea Rusiei.