RAPORT EY ROMÂNIA: "Schema de contracte pentru diferenţă de la Ministerul Energiei va sprijini investiţiile în energie curată"

Schema de contracte pentru diferenţă, aflată în evaluare în prezent la Ministerul Energiei, va sprijini investiţiile în dezvoltarea de proiecte de energie curată din România, se arată într-un raport al EY România, remis ieri Redacţiei. Potrivit raportului, noua lege a energiei electrice, aflată în proces de redactare, cu sprijinul BERD, va include prevederi relevante legate de legislaţia UE de mediu, flexibilitatea sistemului, interconectarea sporită şi liberalizarea pieţei, care reprezintă facilitatori pentru tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon.

Raportul EY arată că energiile regenerabile pot accelera decarbonarea sectorului energetic din România, dar iniţiativele publice trebuie să se sincronizeze cu intenţiile de business. În ultimii ani, România a suferit o scădere a atractivităţii în ceea ce priveşte investiţiile în energie regenerabilă, parţial din cauza lipsei de reglementări şi a sprijinului guvernamental adecvat, potrivit EY.

Mihai Drăghici, senior manager pe consultanţă la EY România, afirmă: "România are un uşor avans din perspectiva ponderii energiei din surse regenerabile faţă de media Uniunii Europene. În aceleaşi timp, suntem în topul ţărilor din UE din perspectiva dependenţei de cărbune pentru generarea energiei electrice la un cost cu aproximativ 50% peste preţul mediu din piaţa de energie în 2020. Accelerarea tranziţiei către energie regenerabilă este un obiectiv economic necesar în contextul preţurilor CO2 actuale, al preţurilor tehnologiilor regenerabile, al fondurilor europene, dar şi al unui mix energetic sustenabil".

România a atins în 2020 obiectivul de 24% din consumul de energie total provenit din surse regenerabile. Pentru 2030, noul obiectiv stabilit de guvernul român este de 30,7%, realizabil prin adăugarea a 7GW în capacitate regenerabilă. În ceea ce priveşte consumul de energie, conform datelor Eurostat, în 2019, puţin peste 24% din consumul de energie a provenit din surse regenerabile de energie, plasând România pe locul 10 în UE şi peste nivelul mediu al Uniunii.

În 2020, producţia de energie electrică din România provenea în proporţie de 12,4% energie eoliană, 3,4% din panouri solare fotovoltaice şi 27,6% din hidroenergie. În total, producţia de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică şi biomasă) a reprezentat 16% din total.

Emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu peste 50% faţă de nivelurile din 1990 datorită unei reduceri semnificative a cererii de energie şi a activităţii industriale, creşterii eficienţei energetice şi conformării treptate la standarde de mediu mai restrictive. În prezent, energia reprezintă încă sursa principală de emisii, reprezentând 2/3 din emisiile naţionale de gaze cu efect de seră, urmate de agricultură şi industrie.

Specialiştii EY fac în raport şase recomandări pentru un plan integrat de tranziţie către energii regenerabile: 1. actualizarea politicilor şi a legislaţiei pentru a stimula investiţiile în energii regenerabile: armonizarea cadrului legal cu cel de reglementare va favoriza o implementare susţinută a capacităţilor de energie regenerabilă; 2. la nivel naţional, proiectele strategice trebuie definite, prioritizate şi abordate în contextul potenţialului semnificativ de finanţare a facilităţii de recuperare şi rezilienţă şi a altor fonduri UE disponibile; 3. dezvoltarea unei infrastructuri rezistente şi flexibile va fi elementul central al integrării surselor regenerabile de energie - un grad ridicat de stabilitate a reţelei poate uşura tranziţia energetică; 4. adoptarea de noi tehnologii pentru stocarea energiei, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi creşterea producţiei descentralizate vor creşte cota de energie curată ce va fi instalată; 5. dezvoltarea unor mecanisme specifice pieţei pentru a asigura beneficii maxime pentru participanţi şi pentru a valorifica întregul potenţial al integrării surselor regenerabile de energie; 6. abordarea bazată pe agilitate pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde European - evaluarea stării actuale, stabilirea obiectivelor, urmărirea progresului, evaluarea din partea sectorului şi adaptarea din mers sunt paşii cheie ai procesului de transformare, potrivit raportului.