RAPORT FMI: Reducerile de taxe anunţate de România subminează 5 ani de câştiguri din consolidare

Fondul Monetar Internaţional (FMI) avertizează ţara că reducerile de taxe anunţate în noul Cod fiscal ameninţă să submineze cinci ani în care ţara noastră a obţinut câştiguri în urma consolidării.

FMI ne recomandă menţinerea disciplinei fiscale, susţinută de reforme fiscale structurale.

Astfel, în locul reducerii de taxe, Fondul propune ca eforturile să se concentreze pe lărgirea bazei de impozitare şi reducerea decalajului de colectare, ce vor ajuta la acoperirea presiunilor cheltuielilor pe termen mediu. Mai mult, sunt necesare o puternică gestiune a cheltuielilor publice, precum şi un management mai bun al proiectelor, pentru a îmbunătăţi eficienţa de cheltuire şi a asigura furnizarea unei calităţi mai bune a infrastructurii publice.

"Directorii recomandă o mai bună prioritizare a investiţiilor în linie cu ciclul bugetar şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene", se arată într-un comunicat al FMI.

Totodată, Consiliul director al Fondului Monetar Internaţional recomandă autorităţilor de la Bucureşti să menţină o politică fiscală prudentă pentru a pune în siguranţă progresele realizate în domeniul consolidării fiscale şi pentru a aşeza datoria publică pe o traiectorie descedentă, se arată în documentul citat.

Pe de altă parte, conducerea FMI consideră că mai este spaţiu pentru continuarea relaxării politicii monetare având în vedere că inflaţia este sub ţintă. De asemenea, instituţia recomandă întărirea cadrului de politică monetară în vederea tranziţiei graduale la un regim deplin de ţintire a inflaţiei.

În plus, potrivit FMI, deşi obiectivul aderării la zona euro este o ancoră importantă pentru politicile economice, trecerea la moneda europeană ar trebui să vină după o suficientă pregătire instituţională şi structurală precum şi după progrese în ceea ce priveşte convergenţa reală.

Sistemul bancar trebuie supravegheat intens, în special în ceea ce priveşte calitatea activelor şi reducerea creditelor neperformante. Supravegherea non-bancară trebuie întărită, piaţa de capital trebuie dezvoltată în continuare, iar autorităţile trebuie să creeze un cadrul legislativ eficient pentru insolvenţă.

"Consiliul director salută eforturile semnificative în sectorul reducerii creditelor neperformante şi reparării bilanţului băncilor şi solicită continuarea supravegherii sistemului bancar pentru a îmbunătăţi în continuare calitatea activelor. Consolidarea supervizării în sectorul nonbancar, punerea la punct a unui cadru de soluţionare eficient pentru companiile de asigurări şi eforturile destinate revigorării intermedierii financiare vor fi, de asemenea, importante", arată FMI.

De asemenea, instituţia financiară internaţională subliniază, din nou, nevoia de a relansa reformele structurale şi a aborda decalajele de infrastructură. Recomandările FMI pentru România vorbesc şi despre necesitatea unor eforturi susţinute pentru a restructura companiile de stat, a îmbunătăţi guvernanţa lor şi a creşte ponderea capitalului privat în ideea de a reduce arieratele prin performanţe financiare solide şi a genera resurse pentru investiţii.

România a făcut totodată progrese în privinţa participării la piaţa europeană a energiei, autorităţile eliminând obstacole fizice şi juridice din calea exporturilor de gaze şi a conectării reţelei de electricitate a României cu cele ale statelor vecine. În plus, au fost deregelementate pieţele de gaze şi electricitate pentru consumatorii non-casnici, o realizare majoră având în vedere că aceştia asigură cea mai mare parte a consumului de energie. Acest fapt ar trebui urmat de reînceperea procesului de dereglementare a tarifelor pentru consumatorii casnici, care a fost întrerupt în 2014, concomitent cu susţinerea consumatorilor vulnerabili. Reprezentanţii Fondului consideră că scăderea din ultimele luni a preţurilor mărfurilor şi inflaţia aflată la un minim record în România oferă condiţiile pentru o astfel de măsură.

Implicarea sectorului privat prin participaţii majoritare sau minoritare reprezintă un instrument util pentru a aduce compentenţă şi finanţare în companiile de stat, precum şi pentru îmbunătăţirea transparenţei. Succesul ofertelor publice iniţiale la trei companii energetice, în perioada 2013-2014, arată calea către un rol mai mare al capitalului privat, în viitor.

"Eforturile destinate liberalizării pieţei energetice sunt binevenite şi ar trebui continuate. De asemenea, directorii încurajează continuarea eforturilor destinate participării tinerilor şi femeilor pe piaţa muncii", se mai arată în comunicatul FMI.

În privinţa ritmului reformelor structurale, FMI consideră că a avut loc o încetinire a acestora pe fondul incertitudinilor politice.

Raportul arată că alegerile din 2012 au dus la o perioadă de stabilitate care s-a încheiat însă în februarie 2014, prin spargerea USL. De atunci, au fost formate două noi guverne, cu schimbări ale unor miniştri cheie, ceea ce a complicat continuitatea politicilor.

Alegerea surprinzătoare a preşedintelui Klaus Iohannis în decembrie a amplificat incertitudinile politice pe termen scurt, în condiţiile în care opoziţia încearcă să formeze un nou guvern prin schimbarea majorităţii parlamentare.

"Incertitudinile politice au afectat implementarea reformelor structurale, în special în privinţa întreprinderilor de stat (ÎS) şi a dereglementării preţului gazelor, ceea ce a întârziat finalizarea celei de-a treia evaluări a acordului stand-by (programată iniţial pentru iunie 2014)", se arată în raport.

FMI remarcă pe de altă parte unele progrese în domeniul combaterii corupţiei, evidenţiate de raportul MCV pentru România, unde sunt menţionate progrese în mai multe domenii de guvernanţă.

Experţii FMI notează în raport că PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de creştere se consolidează. Consumul privat şi exporturile puternice au susţinut relansarea economică anul trecut, investiţiile rămânând în acest timp modeste. Experţii anticipează o creştere reală a PIB de 2,7% în anul 2015 şi de 2,9% în 2016. Principala forţă motrice a acestei creşteri se preconizează a fi consolidarea consumului privat, pe fondul unei creşteri puternice a salariului real, al preţurilor scăzute la petrol şi al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record. Pe măsură ce creşterea internă se întăreşte, deficitul de cont curent este prognozat a se mări puţin în acest an. Este probabil ca inflaţia scăzută importată şi un output gap ce se menţine în domeniul negativ să păstreze inflaţia considerabil sub ţinta vizată în cea mai mare parte a anului 2015.

Ţinta unui deficit bugar de 1,8% din PIB (1,5% din PIB în bază ESA) corespunde obiectivului pe termen mediu (MTO) al unui deficit de 1% din PIB în termeni structurali (bază ESA). În acest fel, politica bugetară nu mai este o frână seminificativă pentru economie, anul viitor fiind necesară o ajustare de doar 0,25 puncte procentuale din PIB, în termeni ESA.

FMI arată că se acumulează însă presiuni pe partea de cheltuieli, îm primul rând din partea retrocedărilor şi hotărârilor judecătoreşti pentru plăţi care ar putea să se ridice la 6% din PIB. În al doilea rând, bugetul pe 2015 prevede cheltuieli de capital mai mari în infrastructură. Acestea vor necesita o absorbţie mai rapidă a fondurilor europene şi investiţii publice mai eficiente. Un număr mai mare de proiecte finanţate prin fonduri europene va asigura un control mai eficient al acestora. În al treilea rând, România intenţionează să majoreze cheltuielile militare. Statul român se confruntă totodată cu presiuni de creştere a cheltuieilor sociale. Pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului sănătăţii, autorităţile aplică deja o refromă amplă în acest domeniu.

Cheltuielile de capital ridicate ale României s-au dovedit relativ ineficiente în trecut, iar infrastructura feroviară şi rutieră sunt deficitare în mod special. Un factor major al acestei situaţii este lipsa unui cadru legislativ solid şi a capacităţii de dezvoltare, prioritizare şi execuţie a proiectelor publice de investiţii. Simulările făcute de experţii FMI arată că creşterea şi eficientizarea cheltuielilor în infrastructură pot stimula creşterea economică. Îmbunătăţirea eficienţei ar putea fi obţinută prin realocarea resurselor bugetare către proiecte finanţate de UE, care sunt controlate mai strict decât cele finanţate doar de la bugetul de stat. Simulările FMI indică că avansul PIB ar putea fi cu 0,5 puncte procentuale mai mare, pe termen mediu, dacă fondurile europene ar fi utilizate integral.

Rezultatele simulărilor depind în mare măsură de reformele de creştere a calităţii şi managemenul proiectelor naţionale şi absorbţia de proiecte finanţate de UE.

În pofida unor reforme efectuate în cadrul acordului stand-by cu FMI, guvernanţa internă continuă să submineze absorbţia de fonduri europene, potrivit FMI.

Sectorul transporturilor are nevoie urgentă de măsuri similare. În sectorul feroviar, autorităţile au făcut progrese importante, în restructurarea operatorului CFR Marfă, prin reducerea numărului de angajaţi cu peste o pătrime. Totuşi, procesul de privatizare s-a blocat şi ar putea fi necesar ca restructurarea să continue. În plus, reţeaua feroviară trebuie raţionalizată în conformitate cu Master Planul pentru Transporturi.

Eforturile iniţiale de îmbunătăţire a prioritizării proiectelor majore trebuie să continue printr-o corelare mai bună a calendarului de priorităţi cu calendarul bugetar. În plus, lista de proiecte prioritare ar trebui publicată, pentru a informa opinia publică despre alocarea resurselor către obiective naţionale, inclusiv cele identificate în Master Planul pentru Transporturi.

Pe termen mediu, România ar trebui să stabilează un singur proces de management al proiectelor, care să includă toate proiectele, indiferent de sursele de finanţare.

Raportul FMI a fost realizat în urma consultărilor periodice care au loc potrivit articolulului IV din statutul instituţiei. Potrivit articolului IV, misiunile sunt efectuate ca parte a consultărilor periodice, de regulă anuale, în contextul unei solicitări de utilizare a resurselor FMI, ca parte a discuţiilor programelor aflate sub monitorizarea experţilor sau ca parte a altor forme de monitorizare de către experţi a evoluţiilor economice. Raportul a fost realizat în urma misiunii FMI din luna februarie.