AHK România: Este nevoie de investiţii masive în dezvoltarea reţelelor şi a capacităţilor de stocare din energie

Modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei pentru care este nevoie de o finanţare estimată între 9,2 şi 11,5 miliarde euro şi realizarea a unor capacităţi de stocare de minimum 1,2 Gigawaţi (GW) până în anul 2030, reprezintă obiectivele principale din infrastructura energetică a României, au afirmat, ieri, participanţii la conferinţa cu tema "Dezvoltarea infrastructurii pentru producţia, stocarea şi furnizarea energiei din surse regenerabile", eveniment organizat la Bucureşti de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).

Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei a declarat: "Dacă ne referim la nevoia de a consolida reţeaua, până acum am alocat peste două miliarde de euro în reţeaua de transport şi distribuţie. Aproximativ 450 milioane de euro au fost alocate către Transelectrica, operatorul de transport, printr-un proiect din Fondul de Modernizare, care înseamnă dezvoltarea unei reţele de 400 KW şi instalarea unor substaţii digitale de 400 KW. Pentru cele opt zone de distribuţie, care sunt gestionate de cinci companii am alocat deja, 1,3 miliarde euro".

Reprezentantul Ministerului Energiei a menţionat că finanţările pentru capacităţile de producţie sunt împărţite pe trei categorii: regenerabile (eolian, fotovoltaic şi hidro), energie nucleară şi gaze naturale. El a explicat faptul că tehnologia în cazul energiei regenerabile este legată de panourile fotovoltaice, care avansează mai rapid decât celelalte proiecte.

Dan Drăgan a spus: "Capacitatea instalată până acum se ridică la 1,8 GWh şi ne face deja să atingem ţintele intermediare pentru anul 2026. Dezvoltăm şi capabilităţi eoliene on-shore şi off-shore. Trebuie să ne concentrăm şi pe hidro pentru că avem potenţial în România. Am văzut în ultimele zile impactul asupra populaţiei şi trebuie să luăm măsurile necesare în această direcţie. Ne concentrăm şi pe biomasă, pe biogaz şi energia geotermală. Avem resurse în vestul României şi în vecinătatea Bucureştiului şi vrem să utilizăm şi aceste resurse pentru a promova şi energia geotermală, reducând astfel emisiile de CO2 prin încălzirea cu ajutorul energiei geotermale. Această energie poate fi folosită şi pentru producţia de electricitate".

În privinţa energiei nucleare, secretarul de stat a precizat că ţara noastră va avea la finalul actualului deceniu alte două unităţi pe tehnologia CANDU la Cernavodă.

"Avem această tehnologie de multă vreme şi vom instala alte două unităţi, care vor fi puse în funcţiune până în 2030-2031 şi vor fi şi conectate la reţea", a arătat Dan Drăgan.

El a amintit şi despre resursele semnificative de gaze naturale şi a menţionat că 80% din nevoile naţionale sunt asigurate din producţia onshore.

Dan Drăgan a mai spus: "Din 2027 cu prima moleculă de gaz produsă din proiectul Neptun Deep şi conectat la reţea vom putea să atingem securitatea energetică în regiune. De ce gazul? Avem nevoie de capacităţi foarte flexibile pentru a echilibra toată energia regenerabilă care se prevede a fi conectată la reţea până în 2030. Avem nevoie de minimum 4 GW să fie adăugaţi la reţea, ceea ce înseamnă şi un amestec de gaze şi hidrogen. (...) Au fost alocate 450 milioane euro pentru dezvoltarea noilor capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile. Ne-am atins ţintele pentru 2026 şi aceste unităţi de producţie vor fi conectate la reţea, indiferent că sunt produse la nivelul consumatorilor sau nu. Un alt aspect important menţionat aici priveşte reabilitare a unităţilor de cogenerare. Am semnat deja contracte cu autorităţile locale prin care să-şi înlocuiască vechile instalaţii cu altele de cogenerare. 350 milioane euro au fost deja alocate în acest sens".

Secretarul de stat a precizat că, pe lângă banii alocaţi pentru cogenerare, unităţile administrativ teritoriale au primit şi 400 milioane euro pentru finanţarea proiectelor ce vizează reînnoirea reţelelor de termoficare.

• Investiţii de 50 miliarde euro în energie

Strategia energetică a României, aflată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Energiei, trebuie combinată cu politica industrială a ţării, susţine Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).

Sebastian Metz a declarat: "Când ne uităm la strategia energetică, trebuie să încercăm să o combinăm cu o politică industrială. Atunci când ne uităm doar la energie, la sectorul energetic, care are nevoie de investiţii pentru a-şi atinge obiectivele, trebuie să ne uităm şi la politica industrială a ţării. Este nevoie de investiţii de 50 miliarde euro în reţeaua de electricitate până în anul 2030. Există o nevoie de a avea o capacitate de stocare de 1,5 GW şi de un procent de până la 41% până în 2030 de energie din surse regenerabile, asta însemnând panouri solare, energie solară - zonă în care România vrea să crească capacitatea cu încă 1 GWh până în anul 2030".

Domnia sa a arătat că în ţara noastră este nevoie de modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei, dar şi de investiţii în capacităţile de stocare, în digitalizare şi în reţele inteligente. Sebastian Metz a mai precizat că afacerile româno-germane trebuie interconectate în privinţa energiei regenerabile: "Companiile germane, de fapt Germania în sine, se confruntă cu provocări similare celor ale României. Avem şi în România o activitate industrială importantă, avem acelaşi profil şi în Germania, deci aceste două profile sunt destul de similare şi suntem în aceeaşi situaţie când vine vorba şi de provocări. De aceea putem să împărtăşim în mod deschis provocările şi să căutăm împreună soluţii. Eu cred că România are un potenţial minunat, un potenţial care este absolut necesar, un potenţial bun, dar care trebuie materializat. Companiile sunt în poziţia de a materializa aceste oportunităţi, de aceea investim".

Chistian Plate, ataşatul comercial al Germaniei la Bucureşti, a afirmat că pentru modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei din ţara noastră, dar şi pentru realizarea de capacităţi de stocare energetică companiile au la dispoziţie fonduri europene şi a recomandat dezvoltarea unor parteneriate între firmele din ţara noastră şi cele din Germania.

Mihnea Cătuţi, şeful Departamentului Cercetare din cadrul Energy Policy Group a menţionat că investiţiile respective sunt necesare deoarece potrivit estimărilor consumul de electricitate din ţara noastră va creşte cu 38% până în anul 2030 şi se va dubla până în anul 2050. Potrivit estimărilor Energy Policy Group, pentru realizarea investiţiilor în reţelele de distribuţie din energie programate pentru realizare până la finalul anului 2030 este nevoie de o sumă cuprinsă între 9,2 şi 11,5 miliarde euro, la care se adaugă investiţiile privind realizarea unor capacităţi de stocare totală de 1,2 GWh, dar şi demararea altor proiecte, cum ar fi implementarea pompelor de căldură, implementare ce ar trebui accelerată la nivel naţional în ciuda lanţului limitat de aprovizionare.

Conferinţa organizată ieri de AHK a constituit un prilej de conectare B2B a companiilor din Germania cu cele din ţara noastră pentru a găsi împreună cele mai bune soluţii pentru dezvoltarea infrastructurii energetice din România.