RAPORT FMI/PERSPECTIVA GLOBALĂ Criza coronavirus provoacă cea mai adâncă recesiune de la Marea Depresiune

Economia globală se va contracta cu 3% în acest an, ca urmare a pandemiei de coronavirus şi a restricţiilor adoptate pentru limitarea răspândirii Covid-19, arată ultimul raport privind perspectiva globală al Fondului Monetar Internaţional (FMI) publicat ieri. Recesiunea actuală se prefigurează, astfel, să fie cea mai adâncă de la Marea Recesiune din anii 1930 şI până astăzi.

Gita Gopinath, economistul şef al FMI şi şefa departamentului de cercetare al Fondului, a precizat, ieri, în cadrul conferinţei de prezentare a raportului: "Lumea s-a schimbat dramatic în cele trei luni de la ultimul nostru raport privind perspectiva economică globală din ianuarie. Un dezastru rar, o pandemie de coronavirus, a rezultat într-o pierdere tragică de vieţi omeneşti. Pe măsură ce ţările impun măsuri necesare de restricţionare pentru a controla pandemia, lumea a fost închisă. Magnitudinea şi viteza colapsului activităţii (economice) care a urmat este ca nimic din ce am trăit până acum. Este o criză fără precedent, ceea ce înseamnă că există incertitudini substanţiale despre impactul pe care îl va avea asupra vieţii oamenilor şi calităţii vieţii lor. Există incertudini considerabile în ceea ce priveşte cum va arăta peisajul economic când vom ieşi din această închidere. (...) Prin asumpţia că pandemia şi măsurile de restricţionare ating vârfuri în cel de-al doilea trimestru, în majoritatea ţărilor din lume, şi apoi se retrage în a doua parte a anului, prognozăm creşterea globală în 2020 să cadă la minus 3%. Revizuirea negativă este de 6,3 procente faţă de raportul din ianuarie 2020, o revizuire foarte abruptă într-o perioadă foarte scurtă".

Contracţia economică este cea mai severă de la Marea Depresiune din perioada 1929-1932, care, în termeni de magnitudine, în intervalul respectiv, a fost de circa 16% la nivelul economiilor "avansate", după cum a spus Gopinath. La nivel global, contracţia între 1929 şi 1932 se calculează a fi fost de circa 10%.

Scenariul de bază, cel al contracţiei de 3%, este condiţionat de retragerea pandemiei în a doua jumătate a acestui an. În acest scenariu de bază, în care se ia în considerare şi lipsa falimentelor la scară largă, lipsa unui şomaj care să persiste la nivel ridicat şi lipsa stresului sistemic în pieţele financiare, economia globală va reveni cu o creştere de 5,8% în 2021, peste media anilor precedenţi incidenţei pandemiei, estimează FMI. Fondul recunoaşte totuşi în raport că există "incertitudini considerabile" în jurul prognozei, pandemiei în sine, asupra efectelor macroeconomice negative şi stresului asociat din jurul pieţelor financiare - de exemplu lipsa lichidităţilor în dolari din sistemul financiar global pentru plata datoriillor, datoria globală fiind în proporţie mai mare de 60% denominată în dolari - şi cele de mărfuri.

Revenirea şi în special intensitatea ei este incertă şi depinde de retragerea pandemiei şi de deciziile planificatorilor de la nivelul fiecărui stat. FMI recomandă "măsuri substanţiale" din sfera politicilor fiscale şi monetare şi măsuri financiare care să asigure păstrarea locurilor de muncă, facilitarea redeschiderii afacerilor după relaxarea măsurilor de restricţionarea, păstrarea legăturilor economice între creditori şi debitori, precum şi "păstrarea intactă a infrastructurii economice şi financiare a societăţii umane".

"Această revenire în 2021 este doar parţială din moment ce nivelul activităţii economice este proiectată să rămână sub nivelul pe care l-am estimat pentru 2021 înaintea incidenţei virusului. Pierderea cumulată a PIB pe durata anilor 2021 şi 2022 din cauza crizei pandemice ar putea fi de 9 trilioane de dolari, mai mare decât economiile combinate ale Japoniei şi Germaniei. Este cu adevărat o criză globală care nu iartă nicio ţară. (...) Economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare se confruntă cu provocări suplimentare, cu ieşiri fără precedent ale capitalurilor, presiuni valutare majore şi spaţiu fiscal mult mai mic pentru a-şi susţine economiile", a mai spus Gita Gopinath.

Potrivit raportului, economiile dezvoltate vor consemna o contracţie cumulată a creşterii de 6%, în timp ce ţările emergente şi cele în curs de dezvoltare vor suferi o scădere economică de minus 1% şi 2,2% excluzând China.

PIB-ul per capita este proiectat să scadă în peste 170 de ţări.

Într-un scenariu advers, ce este bazat pe persistenţa pandemiei în cea de-a doua parte a anului în curs şi implicit şi a măsurilor de restricţionare, precum şi pe deteriorarea condiţilor financiare şi continuarea destrămării lanţurilor de aprovizionare, PIB-ul global va suferi o contracţie suplimentară de 3%, respectiv un total de 6%.

Dacă criza de sănătate publică se întinde în 2021, nivelul PIB-ului global s-ar putea reduce cu un minus suplimentar de 8%, care se adaugă contracţiei de 3% din scenariul de bază.

• Revenirea economiei României va fi parţială în 2021, cu un plus al PIB de doar 3,9%

În ceea ce priveşte economia României, ţara noastră va experimenta un declin al PIB de 5% în 2020 şi va înregistra o revenire parţială, de 3,9%, în 2021, de la un nivel mai mic.

Revenirea economică în general va depinde de ce măsuri adoptă factorii de decizie în acest moment pentru a asigura că şomajul şi falimentele nu produc daune persistente la nivelul capacităţii de producţie şi capacităţăţii de consum, a indicat Gita Gopinath.

Creşterea preţurilor de consum în România este estimată să fie de 2,2% în finalul lui 2020 şi de 1,5% în 2021. Deficitul de cont curent este prognozată la 5,5% în 2020 şi 4,7% în 2021, în timp ce rata şomajului va creşte de la 3,9% în finalul lui 2019 la 10,1% în 2021 şi va coborî, ulterior, la 6% în finalul lui 2021, indicând daune economice mai de lungă durată pe piaţa muncii în condiţiile în care majoritatea ţărilor sunt prognozate să aibă greutăţi în a crea noi locuri de muncă în 2021 şi a reduce şomajul care va atinge cote istorice în multe ţări în acest an.

De asemenea, de menţionat că zona euro, principalul partener comercial al României, cu o cotă în export de 60%, va suferi cea mai puternică contracţie la nivel de economii regionale, de 7,5% (pentru mai multe date privind ţările europene vezi tabelul ataşat).

Statele Unite ale Americii vor suferi o scădere a PIB de 6% în acest an, potrivit prognozei FMI, cu o revenire de 4,5% în 2021. Vecinii de la nord şi sud ai SUA sunt prognozaţi să consemneze evoluţii asemănătoare ale PIB. China va rămâne pe plus anul acesta cu o creştere de 0,9%, cea mai mică din ultimii 40 de ani, economia accelerând ulterior la 8,9% în 2021.