Legătura dintre oameni şi climă este una foarte strânsă. Când la nivelul climei au loc schimbări, oamenii le resimt din plin. Când acestea sunt extreme, chestiunea devine gravă. Schimbările climatice afectează major sănătatea oamenilor din întreaga lume, aceasta este concluzia raportului Lancet Countdown. Documentul informează că dependenţa lumii de combustibilii fosili creşte riscul de insecuritate alimentară, boli infecţioase şi boli legate de creşterea temperaturilor. Raportul a fost realizat de 99 de experţi din diverse organizaţii, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), sub coordonarea University College London. Potrivit acestora vremea extremă a crescut presiunea asupra serviciilor de sănătate la nivel global, care se confruntă deja cu pandemia de COVID-19. Decesele cauzate de căldură la nivel global au crescut cu două treimi, în ultimele două decenii. Recordurile de temperatură au fost doborâte în întreaga lume, în 2022. Efectele căldurii extreme asupra sănătăţii includ exacerbarea afecţiunilor cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, respiratorii, mintale. "În ciuda provocărilor, există dovezi clare că o acţiune imediată ar putea încă salva vieţile a milioane de oameni, cu o trecere rapidă către energie curată şi eficienţă energetică", este una dintre concluziile raportului. Cercetătorii au descoperit că schimbările climatice au crescut răspândirea bolilor infecţioase. Numărul de luni care facilitează transmiterea malariei a crescut în zonele muntoase din America şi Africa în ultimii 60 de ani.
Pe de altă parte, emisiile de combustibili fosili contribuie major la poluarea aerului. Datele din Lancet Countdown estimează că expunerea la poluarea aerului a contribuit la 4,7 milioane de decese la nivel global în 2020, dintre care 1,3 milioane (35%) au fost direct legate de arderea combustibililor fosili. De asemenea, impactul schimbărilor climatice agravează şi înrăutăţeşte rapid efectele altor crize coexistente, cum ar fi insecuritatea alimentară, sărăcia energetică şi creşterea poluării aerului. Datele sunt menite să ofere "frisoane". Oamenii din categoriile de vârstă vulnerabile au fost expuşi la mai multe zile de caniculă în 2021 decât oricând în intervalul 1986-2005. Expunerea la căldură a dus la pierderea a 470 de miliarde de ore potenţiale de muncă la nivel global în 2021, pierderile estimate fiind de 669 miliarde de dolari. Evenimentele meteorologice extreme care pun viaţa în pericol devin din ce în ce mai frecvente.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat liderii globali că trebuie să îşi calibreze acţiunile în funcţie de gravitatea problemei, iar o primă ocazie se iveşte luna viitoare, când va avea loc o conferinţă majoră pe această temă, în Egipt. Ţările în curs de dezvoltare vor solicita marilor puteri economice, care s-au îmbogăţit folosind combustibili fosili, să ofere mai mulţi bani pentru a face faţă costurilor pierderii şi daunelor pe care le provoacă schimbările climatice. În ciuda acestor daune asupra sănătăţii, guvernele şi companiile continuă să acorde prioritate combustibililor fosili în detrimentul sănătăţii oamenilor. Guvernele din întreaga lume continuă să subvenţioneze combustibilii fosili cu sute de miliarde de dolari anual.
O "'apocalipsă a insectelor'' emergentă va avea efecte radicale asupra mediului şi umanităţii, a avertizat un cercetător Australian. Un studiu internaţional asupra viitorului insectelor în scenariul schimbărilor climatice a constatat că scăderea numărului insectelor va reduce în mod drastic capacitatea omenirii de a construi un viitor durabil. William Laurance de la Universitatea James Cook din Australia, coautor al studiului, a declarat că biosfera s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1 grade Celsius comparativ cu începuturile industrializării. Potrivit estimărilor, biosfera se va încălzi cu încă 2-5 grade Celsius până în 2100, cu excepţia cazului în care emisiile de gaze cu efect de seră vor fi reduse în mod semnificativ. Dimensiunea mică a insectelor şi incapacitatea lor de a-şi regla temperatura corporală le-au făcut deosebit de sensibile la schimbările de temperatură şi umiditate, a precizat Laurance. "Un număr tot mai mare de dovezi indică faptul că multe populaţii de insecte sunt în declin rapid în numeroase locuri. Aceste declinuri sunt profund îngrijorătoare, termeni precum o «apocalipsă a insectelor» emergentă fiind din ce în ce mai utilizaţi de media şi chiar de unii oameni de ştiinţă pentru a descrie acest fenomen", a spus Laurance. "Pierderea insectelor îşi croieşte drum în sus în lanţul trofic şi ar putea să joace deja un rol important în declinul pe scară largă al consumatorilor lor, cum ar fi păsările care se hrănesc cu insecte în mediile temperate", a precizat cercetătorul. Insectele sunt elemente importante ale biodiversităţii şi oferă servicii extinse mediului înconjurător - precum polenizarea, combaterea dăunătorilor şi reciclarea nutrienţilor - toate acestea fiind benefice pentru alte vieţuitoare, inclusiv pentru oameni, a spus Laurance. Studiul a constatat că schimbările climatice au amplificat efectele altor factori care ameninţă populaţiile de insecte, cum ar fi poluarea, pierderea habitatului şi prădătorii.
----------------------------
Relansarea economică după pandemia de coronavirus a fost însoţită de o creştere a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) ale Uniunii Europene, după o perioadă îndelungată de scădere, arată datele preliminare dintr-un raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM). Emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în UE, în 2021, cu 5% faţă de 2020, însă sunt cu 6% sub nivelul înregistrat înaintea pandemiei, în 2019. Din 1990 până în 2020, emisiile celor 27 de state membre ale UE au scăzut cu 32%, atingând evident obiectivul climatic de reducere cu 20% asumat pentru 2020. Cu toate acestea, progresul anual trebuie să fie mai mult de dublu pentru atingerea ţintelor mai ambiţioase pentru climă şi energie din 2030, scriu experţii AEM. Emisiile ar trebui să scadă în medie cu 134 de milioane de tone de CO2, adică 4% anual, pentru a se realiza obiectivul de reducere cu cel puţin 55% până în 2030.
1. fără titlu
(mesaj trimis de antonim în data de 27.10.2022, 09:01)
E binevenit articolul, exact în ziua odelor aduse tutunului. Vorbe goale și interese economice.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2022, 09:32)
Emisiile vor scadea daca inflatia urca, pentru ca oamenii o sa consume mai putin.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2022, 18:16)
Emisiile influentate in principal de industrie,
si nu de persoanele fizice,
oamenii sa consume mai putin este o propaganda
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2022, 19:34)
Pai daca oamenii consuma mai putin, cui sa produca si industria, mai desteptule. Pestilor?
3. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 27.10.2022, 11:34)
Bombele nucleare afecteaza sanatatea oamenilor?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2022, 13:00)
Redeschiderea minelor de cărbune din
Germania și Polonia cu centralele aferente,
și tancherele "ECHO" americane care aduc
gazul LNG " ieftin este foarte sănătos !?
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de antonim în data de 27.10.2022, 15:53)
E mai sănătos decât să faci tranziție la energie verde oferindu-le rușilor bani de armament.
Folosești resurse convenționale mai poluante și izolezi economic un stat criminal.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2022, 16:54)
CE gandire elevata sí culta
5. fără titlu
(mesaj trimis de Ionut în data de 27.10.2022, 16:02)
Apocalipsa asta climatica,e copie la indigo a celei cu pandemia de covid.cata minciuna,cenzura si propaganda
a fost in pandemie,se stie deja .cercetatorul australian fara nume si fara specializare face o afirmatie interesanta,care a scapat de cenzura: de la inceputul industrializarii biosfera s-a incalzit cu 1,1 grade.eu cred ca e vorba de 11 grade,nu 1,1.undeva e o greseala.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de antonim în data de 27.10.2022, 16:11)
E corect 1.1, este temperatura medie, o crestere insignifianta a acestei valori inseamna conditii extreme de Paradis, tornade pe unde n-au mai fost, ninsori in Ecuador, foci topite la Soare etc.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2022, 22:20)
1,1 grade pe întreaga planetă. Planeta e destul de mare. Mare de tot chiar. 1,1 grade nu-s puține.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2022, 22:15)
Adica tarile dezvoltate sa plateasca pentru ca au avut oameni mai destepti, care le-au dezvoltat primele? Iar majoritatea oamenilor din tarile mai putin dezvoltate exista (si n-au murit mai ales la nastere sau de mici) datorita tehnologiilor inventate de tarile dezvoltate, care au eliminat boli si foamete.
In al treilea rand, daca la tari dezvoltate nu va fi inclusa China doar pentru ca da mai putin industria Chinei impartita la numarul de locuitori decat in SUA sau Germania, atunci e totul degeaba - de fapt e o extorcare a tarilor care s-au dezvoltat mai de mult, pentru ca altele sa-si faca de cap. Daca e asa, ia sa fie luata China in considerare pe bucati: ok, provincii ca Henan sau Sichuan nu intra la tari dezvoltate, dar Guangdong, Jiangsu, Zhejiang si altele sa fie luate ca tari dezvoltate. Ca fiecare din cele enumerate are populatie cel putin cat Franta.