RAPORT TRANSPARENCY INTERNATIONAL PE 2017 Nu suntem deloc cea mai coruptă ţară din lume

Majoritatea ţărilor din lume înregistrează progrese nesemnificative sau deloc în ceea ce priveşte eliminarea corupţiei, în timp ce analizele arată că jurnaliştii şi activiştii din ţările corupte îşi riscă viaţa în fiecare zi pentru libertatea de exprimare, potrivit raportului privind indicele de percepţie a corupţiei (IPC) în 2017, elaborat de organizaţia Transparency International (TI).

Raportul TI atrage atenţia că majoritatea guvernelor acţionează ''prea lent'' în vederea combaterii corupţiei.

Astfel, mai mult de două treimi dintre ţările lumii au înregistrat scoruri de sub 50 de puncte, din maximum 100 în raportul TI, care realizează un clasament al gradului de corupţie în sectorul public, aşa cum este perceput de mediul de afaceri şi de experţi independenţi din 180 de state incluse în analiză.

Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă ''foarte corupt'', iar 100 ''deloc corupt''.

Transparency International precizează în raport că, din păcate, performanţa slabă în combaterea corupţiei nu este o noutate, comparativ cu ultimii ani.

Nicio ţară nu a obţinut scorul perfect (100), anul trecut, dar topul statelor percepute ca fiind cel mai puţin corupte este condus de Noua Zeelandă, cu 89 de puncte, şi Danemarca, cu 88 de puncte, urmate de Finlanda, Norvegia şi Elveţia, fiecare cu câte 85 de puncte. Este pentru prima dată când la vârful ierarhiei se înregistrează scoruri sub 90 de puncte, ceea ce arată o tendinţă globală de scădere a punctajelor din clasament.

La polul opus, Siria, Sudanul de Sud şi Somalia s-au situat la nivelul cel mai de jos, cu scoruri de 14, 12 şi, respectiv, 9. Regiunea cea mai performantă în combaterea corupţiei este Europa de Vest, potrivit TI, cu un scor mediu de 66, iar cele mai slabe regiuni sunt Africa Subsahariană (scor mediu 32), Europa de Est şi Asia Centrală (scor mediu 34).

Începând cu 2012, mai multe ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorul de IPC, inclusiv Côte d'Ivoire, Senegal şi Regatul Unit, în timp ce mai multe ţări au scăzut, inclusiv Siria, Yemen şi Australia.

• România obţine 48 de puncte, ca şi în 2016

România se menţine cu acelaşi scor, de 48 de puncte, ca şi în urmă cu un an, şi pe acelaşi loc la nivelul Uniunii Europene, la egalitate cu Grecia, conform raportului TI. Singurele ţări din Uniune care au punctaje mai mici sunt Ungaria (45 de puncte) şi Bulgaria (43 de puncte). La nivelul UE, media IPC este de 66 de puncte, similar cu anul anterior.

TI România precizează: "Este pentru prima dată când la vârful ierarhiei se înregistrează scoruri sub 90 de puncte, ceea ce relevă o tendinţă globală de scădere a punctajelor din clasament. În acest context, faptul că Indicele de Percepţie a Corupţiei 2017 calculat pentru ţara noastră este neschimbat poate fi văzut ca o uşoară îmbunătăţire. În următorii ani considerăm că în România, pe lângă mijloacele de coerciţie, este nevoie de o abordare sistematică de prevenire a corupţiei, de responsabilizare a factorilor de decizie şi o mai solidă implicare a comunităţilor locale.

Pentru administraţia publică, este necesară accentuarea rolului prevenţiei, prin implementarea unor mecanisme transparente şi eficiente pentru eliminarea vulnerabilităţilor la corupţie, pentru cheltuirea eficientă a fondurilor publice şi creşterea integrităţii la nivelul instituţiilor publice.

Având în vedere că sectorul privat joacă un rol cheie în modelarea felului în care societatea răspunde fenomenului corupţiei, iar un mediu de afaceri integru şi transparent poate contribui decisiv la dezvoltarea României, considerăm că în sectorul privat este nevoie de o îmbunătăţire a mecanismelor de conformitate şi integritate, în scopul asigurării competitivităţii economice.

În acest context, Transparency International Romania vine cu câteva propuneri constructive în atenţia guvernanţilor, administraţiei publice locale şi mediului de afaceri:

- Modernizarea standardelor de bună guvernanţă locală, prin implementarea Sistemului de Integritate la nivelul administraţiei publice locale (LIS). Un astfel de sistem funcţional poate juca un rol important în vederea consolidării integrităţii locale şi implicit în prevenirea corupţiei. Proiectul se adresează tuturor persoanelor implicate în dezvoltarea comunităţii locale, de la primar şi consilieri locali, la oameni de afaceri, organizaţii neguvernamentale şi simpli cetăţeni.

- Consolidarea şi dezvoltarea sistemului de management al eticii şi conformităţii la nivelul organizaţiei. Identificarea şi implementarea valorilor de natură etică şi deontologică necesare pentru asigurarea funcţionării eficiente a organizaţiei, a bunei guvernanţe şi a creşterii capitalului de încredere al părţilor interesate în brandul organizaţiei".

Toate aceste propuneri sunt în concordanţă şi pot contribui, conform TI, la îndeplinirea Obiectivului general 3 din Strategia Naţională Anticorupţie 2016 - 2020: "Consolidarea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sectoare şi domenii de activitate prioritare".

• Patricia Moreira, directorul executiv al Transparency International: "Nici un activist sau reporter nu ar trebui să se teamă pentru viaţa sa, atunci când vorbeşte împotriva corupţiei"

Ţările cu cea mai mică protecţie pentru presă şi organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) au tendinţa să aibă cele mai mari rate de corupţie, conform analizei ulterioare a rezultatelor TI, care a examinat relaţia dintre nivelurile corupţiei, protecţia libertăţilor jurnalistice şi implicarea societăţii civile.

Raportul precizează că, din 2012, aproape toţi jurnaliştii ucişi au fost în ţări corupte. Astfel, analiza, care a încorporat date de la Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor, a arătat că, în ultimii şase ani, 9 din 10 jurnalişti au fost ucişi în ţări care înregistrează scoruri ale indicelui de percepţie a corupţiei de 45 sau mai puţin.

În plus, unul din cinci jurnalişti care au decedat realizau o investigaţie referitoare la un act de corupţie. Din nefericire, în majoritatea acestor cazuri nu s-a făcut dreptate, conform TI.

"Nici un activist sau reporter nu ar trebui să se teamă pentru viaţa sa, atunci când vorbeşte împotriva corupţiei", a declarat Patricia Moreira, directorul executiv al Transparency International, adăugând: "Având în vedere represaliile actuale asupra societăţii civile şi a mass-mediei, la nivel mondial, trebuie să facem mai mult pentru a-i proteja pe cei care vorbesc".

Transparency International a analizat şi relaţia dintre nivelurile de corupţie şi libertatea pe care ONG-urile o au în a funcţiona şi a influenţa politicile publice. Raportul, care cuprinde date furnizate de World Justice Project, indică faptul că majoritatea ţărilor al căror scor privitor la libertăţile civice este scăzut tind de asemenea să aibă un scor nefavorabil privitor la corupţie.

"Campaniile de defăimare, hărţuirea, procesele în instanţă şi corupţia birocratică sunt uneltele folosite de anumite guverne ca să-i reducă la tăcere pe cei care conduc eforturile anticorupţie", a mai spus Moreira, adăugând: "Facem apel la acele guverne care se ascund în spatele unor legi restrictive să permită o mai mare participare civică".

Ungaria, care a înregistrat o scădere cu 10 puncte a indicelui în ultimii şase ani, de la 55 în 2012 la 45 în 2017, este unul dintre cele mai alarmante exemple de diminuare a poziţiei societăţii civile în Europa de Est, conform TI, care precizează: "Dacă este aprobat, proiectul de lege apărut recent în Ungaria ameninţă să restricţioneze ONG-urile. Acest lucru ar avea implicaţii dezastruoase pentru multe grupuri ale societăţii civile care se confruntă deja cu efectele constrângătoare ale unei legi anterioare care stigmatizase ONG-urile pe baza structurilor lor de finanţare".

"Rezultatele IPC se corelează nu numai cu atacurile asupra libertăţii presei şi diminuarea spaţiului pentru organizaţiile societăţii civile", a declarat Delia Ferreira Rubio, preşedintele Transparency International, menţionând: "Nivelurile ridicate de corupţie se corelează şi cu lipsa statului de drept, lipsa accesului la informare, controlul guvernamental asupra social-media şi participarea redusă a cetăţenilor. De fapt, este în joc este însăşi esenţa democraţiei şi a libertăţii".

• TI propune măsuri pentru combaterea corupţiei la nivel global

Transparency International solicită comunităţii globale să ia următoarele măsuri pentru combaterea corupţiei:

- Guvernele şi firmele trebuie să facă mai mult pentru a încuraja libertatea de exprimare, presa independentă, disidenţa politică şi o societate civilă deschisă şi angajată.

- Guvernele ar trebui să simplifice reglementările privind mass-media şi să se asigure că jurnaliştii pot lucra fără teama de represiune sau violenţă. În plus, donatorii internaţionali ar trebui să considere libertatea presei relevantă pentru accesul la organizaţiile internaţionale.

- Societatea civilă şi guvernele ar trebui să promoveze legi care să se concentreze asupra accesului la informaţii. Acest acces contribuie la sporirea transparenţei şi responsabilităţii, reducând totodată posibilităţile de corupţie. Cu toate acestea, este important ca guvernele să nu investească doar într-un cadru legal adecvat pentru astfel de legi, ci să se angajeze şi la punerea lor în aplicare.

- Activiştii şi guvernele ar trebui să profite de impulsul generat de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Naţiunilor Unite (SDG) pentru a promova şi a impulsiona reformele la nivel naţional şi global. În mod specific, guvernele trebuie să asigure accesul la informaţii şi protecţia libertăţilor fundamentale şi să le alinieze la acordurile internaţionale şi la cele mai bune practici.

- Guvernele şi firmele ar trebui să dezvăluie proactiv informaţii relevante de interes public. Dezvăluirea proactivă a datelor relevante, inclusiv bugetele guvernamentale, proprietatea companiei, achiziţiile publice şi finanţele partidelor politice, permit jurnaliştilor, societăţii civile şi comunităţilor afectate să identifice mai eficient modelele de conduită coruptă.