RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PRIVIND STATUL DE DREPT: România nu mai este una dintre oile negre ale UE

Modificările legislative controversate - printre care se numără şi cele privind înfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) -, cu impact negativ asupra independenţei justiţiei, sunt aplicate în continuare în România, arată Comisia Europeană în raportul privind statul de drept pe întreg teritoriul Uniunii, publicat, ieri, pe site-ului forului european.

Documentul se referă la modificările legislative pe care majoritatea parlamentară PSD-ALDE-UDMR le-a făcut în 2018 şi 2019 cu privire la legile justiţiei. Raportul arată: "Modificările au ridicat îngrijorări, deoarece (...) reprezintă o ameninţare serioasă la adresa independenţei sistemului judiciar. Problemele majore identificate sunt cele privind înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie(SIIJ), sistemul răspunderii civile a judecătorilor şi procurorilor, sistemele de pensionare anticipată, intrarea în profesie, statutul magistraţilor şi numirea-revocarea procurorilor de rang înalt.

Încă de la început, punerea lor în aplicare a confirmat presiunea pe care acestea o au cu privire la independenţa procurorilor şi judecătorilor, dar şi cu privire la independenţa, eficienţa şi calitatea sistemului judiciar.

Aplicarea în continuare a acestor modificări legislative a evidenţiat noi probleme. (...) Faptul că aceste modificări rămân în vigoare creează incertitudine pentru funcţionarea sistemului judiciar în ansamblu şi pentru magistraţi în ceea ce priveşte independenţa, statutul şi cariera acestora. Incertitudinea este exacerbată de diviziunile puternice din cadrul sistemului de justiţie cu privire la soluţiile care trebuie prezentate pentru modificarea legilor justiţiei".

Oficialii de la Bruxelles precizează: "Aplicarea în continuarea acestor măsuri creşte incertitudinea privind funcţionarea sistemului de justiţie, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiţie, cu implicaţii asupra eficienţei acestuia".

Cu toate acestea, ei arată în documentul citat că Guvernul actual a continuat "să îşi afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după modificările legislative regresive din perioada 2017-2019, iar acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar".

• SIIJ - instrument de presiune asupra magistraţilor

Cu privire la secţia specială de anchetare a magistraţilor(SIIJ), în raportul dat ieri publicităţii oficialii europeni reamintesc faptul că plenul Comisiei de la Veneţia a menţionat că raţiunea din spatele creării acestei secţii nu este justificată, iar înfiinţarea şi funcţionarea acesteia au fost criticate atât pentru efectele sale asupra independenţei magistraţilor, cât şi pentru efectele negative pe care le-ar putea avea asupra eficienţei urmăririi penale.

"Deşi actualul ministru al Justiţiei a început consultările cu privire la un proiect de propunere de desfiinţare a SIIJ (...), atât pandemia Covid-19, cât şi situaţia politică au împiedicat aceşti paşi, iar secţia specială rămâne operaţională. La 21 iulie 2020, Parlamentul a respins un proiect de (...) desfiinţare a SIIJ, iniţiativă legislativă care primise şi un aviz consultativ negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Deşi autorităţile şi părţile interesate raportează că, din octombrie 2019, Secţia a încetat practica de retragere a apelurilor şi recursurilor, iar numărul dosarelor iniţiate împotriva magistraţilor a scăzut, este îngrijorător faptul că ea poate fi folosită ca instrument de presiune asupra magistraţilor", se arată în raportul Comisiei Europene.

Oficialii europeni au analizat şi aspectele privind numirea procurorilor de rang înalt. Astfel, ei constată că, deşi autorităţile de la Bucureşti au numit în ultimele zece luni procurorul-general, procurorul şef al DNA şi procurorul-şef al DIICOT, doar şeful Anticorupţie are aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

"Această situaţie a evidenţiat deficienţele de lungă durată stabilite anterior de Comisie, care, în contextul MCV, a recomandat necesitatea unei proceduri de numire mai solide şi independente şi că o soluţie durabilă ar putea fi realizată cel mai bine cu sprijinul Comisiei de la Veneţia", se arată în secţiunea privind România a raportului privind statul de drept la nivelul Uniunii Europene.

Oficialii europeni susţin că un rol important în acest context ar trebui să îi revină Consiliului Superior al Magistraturii, dar că din păcate activitatea recentă a acestei instituţii este una controversată.

"Percepţia independenţei judiciare în rândul publicului larg este scăzută şi arată o tendinţă de scădere în ultimii ani. Nivelul de independenţă judiciară percepută în rândul publicului general rămâne scăzut (37%) şi este în scăderer. La nivelul companiilor, nivelul de independenţă judiciară percepută este mediu (53%). În ambele cazuri, motivul cel mai adesea invocat pentru lipsa percepută de independenţă judiciară este legat de ingerinţa sau presiunea guvernului şi a politicienilor. Dezbaterea publică asupra sistemului judiciar a fost marcată de tensiuni puternice şi de existenţa unor atacuri publice asupra sistemului judiciar din lumea politică şi mass-media, dar astfel de tensiuni au scăzut semnificativ în actualul guvern. Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a reacţionat la unele plângeri aduse în atenţia sa cu privire la apărarea independenţei, reputaţiei şi imparţialităţii magistraţilor, activitatea generală a Consiliului în acest domeniu a fost limitată", se arată în raport.

• Deficit crescut de resurse umane în sistemul judiciar

Toată această presiune asupra sistemului judiciar a dus la creşterea numărului magistraţilor care doresc să iasă la pensie, în baza noilor modificări legislative, dar a căror aplicare a fost amânată până la începutul anului viitor.

În legătură cu acest aspect, documentul întocmit de funcţionarii Comisiei Europene arată: "Deficitul de resurse umane în sistemul de justiţie a crescut. În decembrie 2019, peste 12% din posturile de judecător şi aproape 20% din posturile de procuror erau vacante. Există îngrijorări cu privire la faptul că sistemul judiciar ar putea deveni din ce în ce mai puţin dotat odată cu intrarea în vigoare a noului sistem de pensionare anticipată pentru judecători. Amânarea intrării în vigoare a noului sistem de pensionare a magistraţilor este o soluţie temporară, care nu răspunde pe deplin preocupărilor de a asiugra resursa umană necesară sistemului judiciar. Mai mult decât atât, instanţele inferioare sunt, de asemenea, susceptibile de a fi afectate de lipsa de personal, deoarece noile dispoziţii au prelungit perioada de formare şi stagiu pentru judecătorii aspiranţi, pandemia Covid-19 a întârziat noile proceduri de intrare în magistratură şi nu au fost prezentate strategii de resurse umane de către Consiliul Superior a Magistraturii. Mai mult, Curtea Constituţională a decis că dispoziţia care îi încredinţează Consiliului Superior al Magistraturii sarcina de a aproba regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru admiterea în sistemul judiciar este neconstituţională, ceea ce poate duce la întârzieri suplimentare în angajarea de personal".

Oficialii de la Bruxelles se referă şi la revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA. Ei amintesc în raport decizia CEDO din primăvara acestui an şi susţin că magistraţii au dreptul să participe la dezbaterea publică, în ciuda practicii Inspecţiei Judiciare de a iniţia proceduri disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor pe baza declaraţiilor lor publice cu privire la reformele legislative din sistem.

În privinţa răspunderii magistraţilor pentru daunele cauzate de o hotărâre pronunţată cu rea-credinţă sau neglijenţă gravă, o astfel de posibilitate trebuie circumscrisă cu garanţii clare pentru a proteja judecătorii împotriva abuzului şi împiedica Executivul să exercite o presiune nejustificată asupra magistraţilor, se arată în documentul citat.

• Comisia Europeană: Deciziile Curţii Constituţionale şi înfiinţarea SIIJ au impact negativ asupra luptei anticorupţie

În privinţa luptei anticorupţie, oficialii europeni consideră că România are un cadru strategic naţional cuprinzător bazat pe participarea mare a actorilor instituţionali naţionali şi locali.

"Eficienţa cercetării şi sancţionării faptelor de corupţie a fost afectată de presiunea politică exercitată asupra cadrului legal şi instituţional. În perioada 2013-2017, palmaresul instituţiilor implicate în anchetarea, urmărirea penală şi pronunţarea unei corupţii la nivel mediu şi mediu a fost puternic şi menţinut în mod constant. În 2018 şi 2019, în timp ce instituţiile au continuat să investigheze şi să sancţioneze infracţiunile de corupţie la nivel înalt, rapoartele MCV au menţionat un presiunea exercitată asupra parchetelor anticorupţie, care a avut un impact negativ cu privire la desfăşurarea activităţii acestora. Atât şeful DNA, cât şi procurorul general au raportat, pentru anul 2019, o scădere a rezultatelor în lupta împotriva corupţiei. Crearea Secţiei de Investigare a infracţiunilor din cadrul sistemului judiciar (SIIJ) a avut, de asemenea, un impact asupra rezultatelor luptei împotriva corupţiei la nivel înalt. În plus, o serie de decizii ale Curţii Constituţionale au avut un impact special asupra cazurilor de corupţie la nivel înalt, în special deciziile privind practicile de înfiinţare a completelor penale de trei şi cinci judecători din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la metodele de supraveghere tehnică (interceptări telefonice) şi cu privire la infracţiunile legate de corupţie sau de abuz în serviciu. Potrivit DNA, implicaţiile combinate ale acestor decizii sunt deosebit de severe, ducând la închiderea unor dosare, anularea unor cauze în instanţă, anularea deciziilor definitive ale instanţelor şi redeschiderea proceselor pe fondul cazurilor în cauză, cu riscul de a permite prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunile de corupţie", se arată în raportul Comisiei Europene.

Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles precizează că, în primele luni ale anului 2020, situaţia pare să se fi îmbunătăţit odată cu reducerea presiunii politice şi cu numirea unor echipe de conducere stabile la principalele parchete de la nivel naţional - DNA, DIICOT şi Parchetul General.

În raport se mai menţionează că incertitudinea continuă cu privire la modificările Codului penal şi a Codului de procedură penală, care pun în pericol lupta împotriva corupţiei.

"În aprilie 2019, amendamentele la Codul penal, Codul de procedură penală şi legea specială privind corupţia au fost adoptate de Parlament prin proceduri de urgenţă cu potenţiale consecinţe negative asupra luptei împotriva criminalităţii în general şi a luptei împotriva corupţiei în special. Aceste amendamente, care au urmat unei prime încercări eşuate de slăbire a codurilor penale în 2018, au fost criticate pe scară largă şi au fost declarate neconstituţionale în iulie 2019. (...) Sarcina de a alinia Codul penal şi Codul de procedură penală la toate deciziile Curţii Constituţionale rămâne în curs. Rămâne, aşadar, incertitudinea juridică şi riscurile pentru durabilitatea luptei împotriva corupţiei", se arată în documentul citat.

În raport se mai arată că garanţiile legale relevante privind libertatea mass-media şi pluralismul sunt în vigoare. Cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea şi aplicarea cadrului legislativ existent. Transparenţa dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audio-vizuală nu are resursele necesare pentru a-şi îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanţiile legale specifice pentru independenţa editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacţiei sau editorilor.

În privinţa activităţii Parlamentului, oficialii europeni constată că legislaţia cheie este modificată prea des, în timp ce obiectivul modificărilor este adesea neclar şi legile rezultate pot fi contradictorii. Comisia Europeană consideră că în ultimii trei ani au fost iniţiate şi adoptate de Parlament numeroase modificări legislative ale aceloraşi legi, inclusiv modificări contradictorii. Instituţia europeană arată că în timpul procesului de legiferare, Consiliul legislativ îşi exercită adesea prerogativa de a evidenţia caracterul contradictoriu al proiectelor de amendamente, precum şi posibilele incompatibilităţi cu Constituţia, dar opiniile sale sunt doar consultative. De aceea, o mare parte din propunerile legislative adoptate de Parlament sunt contestate la Curtea Constituţională înainte de promulgarea lor.

Cu toate observaţiile de mai sus, conform prezentării generale a raportului de către oficialii Comisiei Europene, România nu mai este una dintre oile negre ale Uniunii cu privire la statul de drept, cele mai atacate autorităţi fiind cele din Ungaria şi Polonia.