Raportul FMI: creştere fragilă, presiuni politice

Creşterea încetinită de recesiunea din zona euro şi presiunile de reducere a datoriei la nivelul băncilor europene, presiunile politice asupra relaxării politicilor fiscale şi reformelor structurale şi creşterea creditelor neperformante sunt principalele riscuri identificate în Raportul de ţară al Fondului Monetar Internaţional (FMI), redactat la jumătatea lunii iunie şi dat publicităţii zilele trecute.

Raportul pentru România arată că perspectivele creşterii economice, de 1,5% în 2012, faţă de 2,5% în 2011, se datorează consolidării cererii interne şi posibilei sporiri a absorbţiei fondurilor europene, dar sunt dependente şi de evoluţia economiilor europene.

Totodată, inflaţia se va menţine în intervalul ţintit de Banca Naţională a României (BNR), iar deficitul de cont curent se va situa, conform estimărilor, în jurul a 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB).

O poziţie prudentă trebuie adoptată, faţă de politicile publice şi cheltuielile bugetare, supuse presiunilor politice de dinainte alegerilor parlamentare. Numai astfel se va respecta, în continuare, ţinta deficitului, potrivit FMI,

• Reduceri la sănătate

Cu transferuri de peste 0,5% din PIB, sistemul de sănătate este considerat, de FMI, cea mai mare ameninţare la adresa sustenabilităţii fis-cale pe termen mediu. Raportul are în vedere adoptarea unei legi care să rezolve problema deficitelor bugetare din sector, prin implementarea unui pachet de serviciii de bază oferit de stat, suplimentarea serviciilor prin asigurări private şi administrarea privată a spitalelor, reducerea zilelor de spitalizarea şi a numărului de medicamente compensate.

• Energia şi transporturile, prioritare la reformă

Raportul Fondului aduce în discuţie liberalizarea pieţei de energie prin renunţarea "treptată" la contractele preferenţiale (n.r. contractele cu "băieţii deştepţi") şi eliminarea preţurilor reglementate pentru toţi consumatorii.

Prima măsură în această direcţie o reprezintă majorarea preţului energiei cu 5%.

Totodată, reducerea costurilor şi creşterea veniturilor sunt obiectivele stabilite pentru sectorul feroviar, urmând a fi atinse inclusiv prin licitarea sau închirierea unor linii de cale ferată prea puţin utilizate, potrivit FMI.

• Băncile: bine capitalizate, dar vulnerabile în faţa euro

Capitalizarea sectorului bancar s-a menţinut la 14,5%, dar lichiditatea din sector este fragmentară. Şi sistemul este controlat, în proporţie de 80%, de bănci cu capital străin, ceea ce îl face vulnerabil, după cum apreciază Fondul, la efectele de contagiune de pe urma dificultăţilor ce ar apărea în alte state europene.

Pe fondul activităţii economice slabe, s-a înregistrat o creştere a creditelor neperformante, până la 15,9% în primele luni ale anului 2012, comparativ cu 14,3% la finele lui 2011. În aceeşi perioadă, creditele acordate companiilor au crescut cu 8,1%, iar cele acordate persoanelor fizice, cu numai 2,1%, mai arată FMI.

În ultimele luni s-a înregistrat o reducere a capitalului investit de unele bănci străine, iar BNR este, în acest caz, responsabilă să se asigure că băncile dispun de capital şi lichidităţi suficiente, apreciază raportul.

• Rezerve pentru patru luni

Profitând de condiţiile favorabile de pe piaţă, randamente în scădere şi scadenţă în creştere, România şi-a luat măsuri de precauţie în faţa şocurilor externe, asigurându-şi rezerve fiscale considerabile. Bufferul de finanţarea, la care a contribuit şi împrumutul planificat de la Banca Mondială (BM), asigură necesarul brut de finanţare pentru cel puţin patru luni.

• Privatizările şi arieratele: ţinte ratate

Întârzierile la privatizarea întreprinderilor de stat se vor rezolva, potrivit recomandărilor FMI, prin concentrarea eforturilor pe vânzarea de pachete de acţiuni a patru companii de stat cheie din sectorul energetic şi a alte două din sectorul trans-porturilor. În plus, în alte şapte companii, autorităţile române s-au angajat să instaleze consilii de administraţie independente şi management privat.

Nici ţintele privind arieratele bugetului de stat şi bugetelor locale nu au fost atinse. Cu trend descendent în 2010 şi la începutul anului 2011, acestea au crescut cu 73 milioane lei, arată FMI.

Absorbţia fondurilor europene, sursă de finanţare a creşterii economice, a înregistrat o rată de numai 7,4%, care reflectă persistenţa unei gestionări şi executări precare a proiectelor, apreciază raportul.

În scrisoarea României de intenţie către FMI, redactată la începutul lunii iunie, autorităţile îşi luau angajamentul să scoată la vânzare pachete de acţiuni la companiile din domeniul energetic, după următorul program: "Transgaz" (jumătatea lunii iunie), "Romgaz" şi "Oltchim" (jumătatea lunii septembrie) şi "Hidroelectrica" (jumătatea lunii octombrie). În domeniul transporturilor, erau vizate "Tarom" şi "CFR Marfă", însă fără termene precise.

Ulterior realizării raportului, "Hidroelectrica" a intrat în insolvenţă, iar Premierul Victor Ponta a declarat că, cel mai probabil, statul nu va reuşi să îndeplinească termenele limită pentru vânzarea participaţiilor la companiile de stat.