RAPORTUL GLOBAL DEBT MONITOR DE LA IIF Datoriile scad la nivel global, povara datoriilor continuă să crească în economiile emergente

Datoria globală a scăzut cu 6,45 trilioane de dolari în T3 2022, până la 290,6 trilioane de dolari, pe fondul creşterii rapide a costurilor de finanţare. Aceasta este a doua scădere trimestrială consecutivă, după 14 creşteri consecutive, din T4 2018 până în T1 2022.

La scăderea de 6,45 trilioane de dolari, pieţele emergente au contribuit cu 2,45 trilioane de dolari, iar economiile avansate cu 4 trilioane de dolari, ca urmare a scăderilor masive din Japonia, Franţa, Marea Britanie şi Canada. Cele mai mari scăderi de la nivelul economiilor emergente s-au înregistrat în China, Rusia şi Coreea de Sud.

Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a scăzut cu un punct procentual faţă de trimestrul precedent, până la 343,3%, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF).

Pe fondul scăderii datoriei globale cu 6,45 trilioane de dolari, PIB-ul global nominal a scăzut cu 1,6 trilioane de dolari, până la circa 84,7 trilioane de dolari, cel mai redus nivel din T1 2021. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB-ul global a scăzut cu 0,4 trilioane, în timp de datoria globală a scăzut cu 9 trilioane de dolari.

Raportată la PIB, datoria totală din economiile avansate a scăzut cu 3 puncte procentuale, până la 396,7%, în timp ce datoria din economiile emergente a crescut cu 2,2 puncte procentuale, până la 253,9%, aproape de maximul istoric de 254,4%, atins în T1 2021.

"Impactul inflaţiei nu a fost suficient pentru reducerea poverii datoriilor de la nivelul economiilor emergente", se arată în raportul GDM de la IIF, unde creşterea până la 253,9% din PIB-ul cumulat, estimat la 37,9 trilioane de dolari, este explicată prin deficitele bugetare mari, pe fondul unei creşteri economice reduse.

Datoria totală la nivelul economiilor emergente a înregistrat o nouă scădere în T3 2022, până la 96,2 trilioane de dolari, după ce a atins un maxim istoric de 99,8 trilioane în T1 2022, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a înregistrat a treia scădere trimestrială consecutivă, până la 194,4 trilioane de dolari.

După repartizarea pe sectoare, cele mai mari scăderi s-au observat pentru datoriile guvernamentale, de circa 2,3 trilioane de dolari, până la 82,4 trilioane de dolari, în condiţiile în care datoriile guvernamentale de la nivelul economiilor dezvoltate au scăzut cu 1,5 trilioane, până la 57,8 trilioane de dolari.

Datoriile companiile nefinanciare au scăzut cu 1,9 trilioane de dolari faţă de trimestrul anterior, până la 86,5 trilioane de dolari, în timp de datoriile gospodăriilor au scăzut cu 1,3 trilioane, până la 54,8 trilioane, în condiţiile unei scăderi cu 0,6 trilioane în economiile dezvoltate şi cu 0,7 trilioane în economiile emergente.

În ciuda necesarului ridicat de finanţare, atât la nivelul economiilor avansate cât şi a celor emergente, datele de la IIF arată o încetinire puternică a emisiunilor de obligaţiuni în 2022, în special pe piaţa eurobondurilor, unde s-a atins un nivel aflat la jumătate faţă de anul 2018.

Situaţia este similară şi pentru creditele sindicalizate, în condiţiile în care la nivelul economiilor emergente vor ajunge la scadenţă până la sfîrşitul anului credite şi obligaţiuni cu o valoare nominală cumulată de circa 2 trilioane de dolari.

Raportul subliniază şi reapariţia îngrijorărilor legate de fragmentarea accesului la finanţările de pe pieţele internaţionale, care se manifestă inclusiv pentru anumite ţări din zona euro.

Condiţiile tot mai restrictive de finanţare vor reprezentat obstacole tot mai mari, în special pentru debitorii care au ratinguri din categoriile speculative. Analiştii de la IIF estimează că diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor cu rating speculativ şi cele cu rating investiţional este mai mare în prezent cu circa 400 de puncte de bază faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Analiştii de la IIF avertizează că dobânzile vor înregistra creşteri masive, iar "costurile de finanţare ridicate vor reprezenta o sursă majoră de risc pentru stabilitatea financiară şi socială a ţărilor cu grad ridicat de îndatorare".

Efectele negative ale creşterii dobânzilor se vor observa mai ales la nivelul gospodăriilor cu venituri scăzute şi a firmelor mici, care apelează la împrumuturi pe termene mai scurte.

Creşterea dobânzilor va avea cel mai vizibil efect pentru datoriile guvernamentale. Creşteri majore ale cheltuielilor cu dobânzile sunt aşteptate în ţările din grupul G7, economiile emergente din Europa şi în ţările din Africa Sub-Sahariană.

Aprecierea dolarului american faţă de monedele ţărilor din grupul G10 este considerată fără precedent în raportul de la IIF, iar aceasta a condus la reducerea capacităţii de rambursare a datoriilor pentru debitorii nefinanciari din economiile dezvoltate.

Creşterea economică va fi limitată în continuare de nivelul scăzut al noilor credite, a căror valoare ajustată pentru inflaţie se menţine la minime multi-anuale, dar economiştii de la Institute of International Finance se aşteaptă la creşterea emisiunilor de obligaţiuni guvernamentale în 2023, pe fondul aplicării programelor publice de susţinere a activităţii economice.