Raportul Mitrea, în atenţia conducerii Camerei Deputaţilor

Membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor au dezbătut ieri raportul Comisiei juridice privind solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DNA în vederea formulării cererii de urmărire penală faţă de Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor. Raportul a fost aprobat de majoritatea membrilor comisiei - 19 voturi pentru, două - împotrivă şi o abţinere, a deputatului PSD Eugen Nicolicea. "Astăzi (n.r. ieri), raportul va fi trimis deputaţilor, în aşa fel încât săptămâna viitoare să intre pe ordinea de zi. Trebuie împlinite cele cinci zile stabilite de Regulamentul de funcţionare a Camerei Deputaţilor" - a declarat secretarul Camerei Ioan Munteanu, citată de Rompres.

În acelaşi timp, Munteanu a anunţat că joi, 19 iunie, va fi finalizat şi cel de-al doilea raport legat de urmărirea penală a deputatului Adrian Năstase. "Se doreşte ca ambele dosare să fie dezbătute în şedinţa de plen de săptămâna viitoare", a spus Munteanu. El a adăugat că "lucrurile sunt destul de clare", comisia nefăcând altceva decât să constate că s-au realizat procedurile legale.

Membrii comisiei au verificat legalitatea actelor sesizării şi modul în care îndeplinirea actelor de procedură a prezentat sau nu încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. La acest ultim capitol, "s-a constatat că nu există vreo împrejurare de asemenea natură care să fie semnalată, cu speciala menţiune că şi în cazul celor două interceptări telefonice există autorizarea organului competent", se arată în raportul întocmit de comisie.

În referatul înaintat de procurorii de caz se specifică faptul că în perioada 2001-2002 deputatul Miron Mitrea ar fi pretins şi primit de la învinuita Irina Paula Jianu foloase necuvenite în cuantum de peste 5,2 miliarde lei vechi, constând în contravaloarea unor lucrări de construcţii, renovare, extindere şi dotare la o casă din Pipera care aparţinea mamei lui Mitrea. Presupusa mită ar fi avut ca scop numirea Irinei Jianu în funcţia de inspector şef adjunct la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi pentru a o promova şi menţine la aceeaşi instituţie în funcţia de inspector general de stat.

Grupurile parlamentare şi-au formulat în raport puncte de vedere distincte asupra acestui aspect. Grupul Partidului Social Democrat a precizat în acest sens că "nu există elemente care să justifice cererea urmăririi penale a domnului deputat Miron Mitrea, întrucât nu există nicio dovadă care să ateste angajarea şi promovarea Irinei Jianu. Mai mult, reprezentanţii PSD consideră că "aşa-zisa mită constă în renovarea şi extinderea unei case inexis­tente", pentru că la data angajării Irinei Jianu, mama lui Mitrea nu deţinea imobilul respectiv, care a fost achiziţionat ceva mai târziu. În plus, PSD consideră că este vorba de "un dosar politic exploatat mediatic".

Din punctul de vedere al grupului PNL, "dacă s-ar avea în vedere cele ce rezultă din actele premergătoare şi din probele administrate în cursul urmăririi penale, se poate spune fără ezitare că faptele puse în sarcina dlui Mitrea nu sunt dovedite". Liberalii afirmă, în acelaşi timp însă, că deputaţii nu se pot substitui organelor judiciare şi că nu vor putea recomanda plenului Camerei Deputaţilor un verdict anume asupra cererii de urmărire penală. Grupul Partidului Democrat Liberal sus­ţine că în urma analizării documentaţiei Camera Deputaţilor a fost legal sesizată şi că există elemente care susţin nevoia începerii urmăririi penale în cazul Mitrea, conform sesizării. De asemenea, PD-L apreciază că doar în acel cadrul procedural se poate statua asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei lui Mitrea.

Grupul Partidului România Mare s-a pronunţat categoric pentru soluţia ca plenul Camerei Deputaţilor să ceară începerea urmăririi penale a lui Mitrea, pentru fapte săvârşite în calitate de ministru. Deputatul Lucian Bolcaş, reprezentantul PRM în comisie, afirmă că, deşi modul de sesizare al Camerei relevă "grave carenţe în activitatea DNA", deputaţii se află "în prezenţa unor probe care se referă la fapte concrete, de natură a justifica o cercetare".

La rândul său, reprezentanţii Partidului Conservator cred că acest caz ar trebui discutat în plenul Camerei, dar consideră că, în general, probele pentru acuzarea lui Mitrea nu sunt suficient de convingătoare şi că, aplicând principiul juridic potrivit căruia echivocurile se interpretează în favoarea presupusului vinovat, rezultă că "este puţin probabil să se ajungă la trimiterea în judecată a domnului deputat Mitrea". "Soluţia procedurală care se conturează ar fi aceea de neîncepere a urmăririi penale", afirmă, în context, conservatorii. Ei cred însă că, dacă deputaţii nu ar cere urmărirea penală, DNA ar putea să motiveze soluţia NUP prin lipsa autorizării prealabile prevăzute de lege.

"Lipsa verificărilor premergătoare s-ar acoperi astfel printr-un transfer de res­ponsabilitate asupra Parlamentului, ca şi nesăbuinţa DNA de a fi încălcat prezumţia de nevinovăţie", consideră conservatorii. Ei afirmă că o soluţie NUP pentru lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii ar fi mult mai corectă şi nu ar pune Parlamentul în postura de "spălare a vinovăţiilor". În plus, electoratul nu ar rămâne cu convingerea că "deputaţii fac excepţie de la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii", afirmă conservatorii. Grupul minorităţilor naţionale a formulat opinia potrivit căreia singurele organe care se pot pronunţa asupra vinovăţiei deputatului şi a celorlalţi învinuiţi în dosarul menţionat sunt instanţele de judecată. Uniunea Democrată Maghiară din România a susţinut că nu va transmite niciun punct de vedere, considerând că acest lucru nu este edificator pentru situaţia prezentată.