Reactoarele de la Kozlodui, sub lupa Comisiei Europene

Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo al Comisiei Europene va lua în considerare subiectul legalităţii licenţelor de operare a reactoarelor centralei de la Kozlodui pentru următoarea întrunire, care va avea loc în septembrie la Geneva, se arată într-un comunicat al Comitetului, remis Redacţiei.

Potrivit documentului Secretariatul Comitetului lansează această informaţie ca urmare a unei solicitări transmise de avocatul Lucian Bernd Săuleanu în numele Platformei Civice Anti-Kozlodui constituite de Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei (ARC), Asociaţia Civică pentru Viaţă, Asociaţia C.R.O.N.O şi Pro Democraţia Club Craiova.

Reprezentanţii Comitetului afiirmă că în luna martie a acestui an, Platforma Civică Anti-Kozlodui, care se implică în demersurile pentru combaterea riscurilor implicate de obiectivele nucleare aflate în apropierea graniţei României cu Bulgaria, a contactat Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo pentru a aduce în atenţia acestuia încălcarea prevederilor convenţiei de către statul bulgar. Comitetul are rolul de a analiza respectarea prevederilor Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de a oferi asistenţă părţilor implicate pentru îndeplinirea obligaţiilor.

Comitetul reaminteşte în comunicat că Bulgaria a acordat în noiembrie 2017 licenţa de extindere a duratei de exploatare a reactorului 5, aflat deja în funcţiune de 30 de ani şi că acelaşi lucru urmează să se întâmple în 2019 cu reactorul 6. Pentru prelungirea duratei de operare a reactoarelor, pentru care planul este să funcţioneze încă 30 de ani, statul bulgar a luat decizia în mod unilateral, fără consultări cu România.

În acest sens, sursa citată precizează că autorităţile bulgare "nu au realizat analiza de impact asupra mediului, menţionând că este puţin probabil ca efectul negativ asupra mediului şi populaţiei să fie semnificativ, încălcând astfel prevederile convenţiei internaţionale Espoo, ratificată de România prin Legea nr. 22/2001".

În viziunea comitetzului, acesta este "încă un pas important după plângerea depusă de Platforma Civică la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), finanţatorul depozitului pentru deşeuri radioactive. Instituţiile europene reacţionează pentru prima dată, spre deosebire de autorităţile române cărora le-au fost transmise zeci de sesizări şi care se limitează, în cel mai bun caz, la răspunsuri seci, pur instituţionale, fără întreprinde acţiuni concrete".

În comunicat, Comitetul aminteşte că "doi experţi germani, Oda Becker şi Patricia Lorenz, avertizau într-un studiu din 2015 despre pericolul reprezentat de obiectivele de la Kozlodui, care trebuie oprite: «Termenele limită vagi şi lipsite de credibilitate pentru finalizarea testelor de siguranţă transformă mărirea capacităţii unităţii nucleare de la Kozlodui şi extinderea duratei de viaţă a reactoarelor într-un risc nuclear inacceptabil de mare. Îmbătrânirea materialelor devine o problemă de siguranţă şi pericol pentru reactoare, în special din cauza lipsei unei culturi a siguranţei nucleare adecvate. Din moment ce în patru ani (de la Fukushima) a fost înregistrat un progres atât de mic şi testele de siguranţă sunt considerate ca fiind finalizate, insistăm ca organismele de control să diminueze capacitatea de operare a unităţii şi să închidă reactoarele»".