RECTIFICARE BUGETARĂ DE CRIZĂ: Guvernul estimează o contracţie a PIB de 1,9% şi un deficit bugetar de 6,7%

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a anunţat ieri, înaintea şedinţei de Guvern, principalele coordonate macro ale rectificării bugetare de criză, Guvernul estimând că economia va suferi o contracţie a PIB de 1,9% şi că deficitul bugetului general consolidat va fi de 72,5 miliarde de lei în acest an, echivalentul a 6,7% din PIB. Cîţu a subliniat că estimările au fost făcute pe baza datelor disponibile la acest moment, indicând că situaţia este încă una fluidă şi incertă cu privire la economie şi bugetul de stat.

În acest an, din economia naţională se va încasa în total mai puţin cu 23,2 miliarde de lei, dar pe sold veniturile vor scădea doar cu 19,4 miliarde de lei, ca urmare a unor încasări de la Comisia Europeană estimate la 3,8 miliarde lei. Încasările mai mici sunt împărţite în felul următor: minus 2,2 miliarde lei de la impozitul pe profit, scădere de 1,5 miliarde lei la încasările din impozitul pe venit, minus 5,5 miliarde lei de la încasări din TVA. Ministrul Finanţelor a mai spus, ieri, că s-a ajuns la zi cu rambursarea TVA - minus 2,6 miliarde lei din accize şi din contribuţii de asigurări sociale (CAS) un minus de 8,3 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează per total cu 12,5 miliarde de lei, cu un plus de 576 milioane de lei la cheltuielile de personal, unde e inclus bonusul de risc de 500 de euro (2.500 de lei brut) pentr stimularea medicilor, a personalului medico-sanitar, personalului paramedical şi inclusiv stimularea personalului auxiliar, acordat pe perioada stării de urgenţă.

De asemenea, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii primesc bani în plus. Pentru plata şomajului tehnic, asigurărilor de sănătate şi plata concediilor medicale - cheltuieli cu asistenţa socială - există un plus de 6,9 miliarde lei. Pe total, Ministerul Muncii primeşte 8,1 miliarde de lei. Sănătatea a primit un plus de 3,8 miliarde de lei. De asemenea, bugetul Ministerului Dezvoltării a fost suplimentat cu 1 miliard de lei pentru plata facturilor proiectelor derulate prin PNDL.

Bugetul fondului de rezervă este majorat cu 3 miliarde lei, astfel încât, până la următoarea rectificare, dacă apare nevoia de resurse suplimentare pentru şomaj tehnic, sănătate sau autorităţi locale, aceşti bani să fie disponibili, a spus Florin Cîţu.

Deficitul este cu 32 miliarde lei mai mare decât cel estimat în bugetul iniţial - 40,5 miliarde de lei - la care se adaugă necesarul de finanţare al datoriei deja emise, de 47 miliarde lei, ce duce necesarul de finanţare al statului român pe acest an la un total de circa 119 miliarde de lei.

Estimările au fost realizate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Pachetul de sprijin pentru economie şi sănătate se ridică la aproximativ 3% din PIB.

Deflatorul PIB este estimat la 4,1% din PIB, ceea ce înseamnă o creştere generalizată a preţurilor în economie, şi atunci CNSP estimează un PIB nominal de 1.082 miliarde lei faţă de 1.141 miliarde lei în pronoza anterioară şi 1.052 miliarde lei PIB-ul din 2019. Inflaţia la finalul anului este estimată la 3%, iar cursul euro/leu la 4,84. Rata şomajului la finalul anului este estimată să fie de 4,4%, mult sub celelalte estimări de pe piaţă - FMI prognozează o rată a şomajului de 10,1% în 2020 şi 6% în 2021 - însă asta datorită faptului că salariaţii care beneficiază de indemnizaţia de şomaj tehnic se regăsesc metodologic în continuare în populaţia ocupată. Câştigurile salariale medii brute şi nete lunare sunt estimate să crească cu 5,9%, respectiv 6%, în acest an.

Potrivit estimărilor, exporturile vor cădea cu 7,3%, la o valoare totală de 63,94 miliarde euro, într-un ritm mai accelerat decât importurile, care vor cădea cu 6,1%, la 81,04 miliarde euro, ceea ce va rezulta într-un deficit al balanţei comerciale de 17,1 miliarde de lei.

Cu excepţia agriculturii, care va fi pe zero, toate ramurile economice sunt aşteptate să sufere contracţii: construcţiile de 0,1%, industria de 0,9%, serviciile de 0,8%, scăderile pe producţie fiind însă mari cu construcţiile fiind singurele cu o creştere în volum estimată la 0,2%.

FMI estimează o contracţie economică de 5% şi un deficit de 8,9% din PIB, Banca Mondială o creştere a PIB de 0,3% şi un deficit de 5,5%, analiştii CFA România un deficit de 6,5%, în timp ce analiştii bancari prognozează contracţii de peste 6% şi deficite publice între 7% şi 9% din PIB.