Redevenţa pentru aur, platină şi argint va creşte de la 4% la 6% din valoarea producţiei, potrivit unui proiect de ordonanţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, care aduce modificări Codului Fiscal. Alături de aur, platină şi argint, redevenţa de 6% va fi aplicată şi pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre preţioase şi semipreţioase.
Legea minelor din 2003 prevedea o redevenţă de 2% pentru aceste produse minerale, taxă majorată la 4% în 2009.
Ministerul Finanţelor Publice estimează că majorarea redevenţelor la 6% va aduce la bugetul statului venituri suplimentare de 117 milioane de lei în acest an şi de 1,1 miliarde de lei pentru următorii patru ani.
Cel mai important zăcământ de aur din România este situat în localitatea Roşia Montană, judeţul Alba, şi este concesionat în vederea exploatării companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Zăcământul de la Roşia Montană este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în urmă cu aproximativ două săptămâni, la Sulina, că proiectul de la Roşia Montană "trebuie făcut", pentru că România are nevoie de el, "dar cu condiţia să fie renegociată partajarea beneficiilor".
Câteva zile mai târziu, şeful statului a afirmat că proiectul trebuie să înceapă, menţionând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone.
Prezent la începutul acestei săptămâni la Roşia Montană, Băsescu a spus că "este obligatoriu de renegociat" contractul pentru exploatarea minieră din localitate, menţionând însă că nu este problema sa şi că statul are şi alte pârghii, pentru că "redevenţa e în lege, nu în contract".
• Acţionarii Gabriel Resources, miliardari cu greutate pe piaţa aurului
În spatele firmei canadiene Gabriel Resources, care deţine peste 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation, se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan, care au investit sute de milioane de dolari în proiectul minier din Apuseni, potrivit Mediafax. Gabriel Resources anunţa la sfârşitul anului 2009 că Paulson & Co. şi Electrum Strategic Holdings deţin câte 18% din acţiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, şi BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), cu 9% din tiluri.
BSG îşi poate dubla numărul de acţiuni deţinute prin exercitarea, până la sfârşitul acestui an, a unei opţiuni care i-ar asigura lui Steinmetz 16% din capitalul Gabriel Resources, diminuând în acelaşi timp participaţiile Paulson & Co., Electrum şi Newmont la 17%, 17% şi, respectiv, 14%.
Paulson & Co. este fondul de hedging al cunoscutului miliardar american John Paulson, iar Electrum face parte din grupul de companii controlat de Thomas Kaplan, un investitor important în proiecte aurifere.
John Paulson a devenit miliardar în 2007, când a făcut, personal, 3,5 miliarde de dolari pariind împotriva creditelor ipotecare subprime. El a câştigat anul trecut 5 miliarde de dolari mizând pe aur şi a stabilit astfel un nou record pentru industria fondurilor de hedging. Mai mult de o treime din activele administrate de Paulson, de 36 miliarde de dolari, sunt conectate la industria aurului.
• Beny Steinmetz controlează a doua avere din Israel
Beny Steinmetz controlează a doua avere din Israel, estimată de Forbes la 6 miliarde de dolari, mai mică doar decât cea a familiei lui Sammy Ofer, decedat în luna iunie. Steinmetz a făcut bani din diamante şi aur şi a vândut în 2010 grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din acţiunile companiei sale din Guineea, care se ocupa cu mineritul fierului. Zăcămintele preluate de Vale sunt considerate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume.
Steinmetz mai are afaceri în imobiliare, inclusiv în România, unde este implicat, în Bucureşti, în proiectul rezidenţial West Park din Militari, prin intermediul firmei Seven Hills.
• Thomas Kaplan, avere de 1,7 miliarde de dolari
Americanul Thomas Kaplan, locul 736 în topul Forbes cu o avere de 1,7 miliarde de dolari, este "un istoric cu educaţie la Oxford care s-a reprofilat în investitor" şi pariază masiv pe aur. A făcut avere din gaze naturale, după ce a cumpărat licenţe de exploatare în Texas care au oferit accesul la zăcăminte de 68 miliarde metri cubi. Personajul Kaplan apare în presă ca o surpriză, ca un profesor de istorie cu educaţie aleasă care a reuşit în lumea dură a afacerilor. Forbes îl descrie prin întrebări retorice: "De ce îl urmează marile fonduri de hedging pe Tom Kaplan în investiţii pe aur?".
• Newmont, unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, cu afaceri de 9,5 miliarde de dolari în 2010
Natura interesului Newmont la Roşia Montană este evidentă. Compania, înfiinţată în urmă cu mai bine de 90 de ani, este unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, cu afaceri de 9,5 miliarde de dolari în 2010.
Prezenţa (sau absenţa) miliardarului George Soros în acţionariatul Newmont a stârnit controverse în România privind interesul său pentru proiectul Roşia Montană. Ca orice speculator şi investitor, Soros a fost întotdeauna cu ochii pe aur. Preţul metalului a urcat de peste trei ori din 2007 în urma diverselor crize financiare şi economice care au măturat lumea. În vara lui 2010, Soros avea mai puţin de 200.000 din acţiunile Newmont, cumpărate în acelaşi an şi înregistrate drept "investiţie nouă". Potrivit presei internaţionale, Soros a vândut în luna mai expunerea pe aur după ce declara, în ianuarie 2010, că metalul preţios reprezintă "balonul speculativ suprem".
• Frank Timiş s-a retras din Gabriel Resources în 2003
Gabriel Resources a fost fondată în 1997, compania fiind construită cu ajutorul omului de afaceri de origine română Frank Timiş, care s-a retras în 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri.
Timiş este implicat în numeroase afaceri în industria resurselor naturale, iar compania pe care o conduce, African Minerals, exploatează împreună cu investitori chinezi unul dintre cele mai mari zăcăminte de minereu de fier din Africa. African Minerals a vândut recent către o companie din China 25% din acţiunile proiectului respectiv pentru 1,5 miliarde dolari.
Gabriel Resources menţiona la finele anului 2009 că a investit în dezvoltarea proiectului Roşia Montană peste 350 milioane de dolari. Compania notează, în cel mai recent raport financiar, că avea la jumătatea acestui an lichidităţi de 176,4 milioane de dolari.
Compania canadiană deţine 80,23% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation, restul capitalului fiind în proprietatea statului român.
Zăcământul de la Roşia Montană are rezerve de peste 300 de tone de aur şi 1.600 tone de argint.
1. Precizari
(mesaj trimis de xxx file în data de 31.08.2011, 07:57)
Daca redeventa este stabilita valoric la 4 sau 6% din valoarea productiei si nu la cantitatea extrasa, asta inseamna ca profitul pieteii ramane in afara acestei conventii iar BNR daca vrea aur va trebui sa-l cumpere de la vanzatorul din piata cu pretul afisat de bursa, pret mai mare de obicei cu cel putin 30%-50%. Asa ca sa nu mai vorbim de aur ca nu mai e al Romaniei !
2. Calcule
(mesaj trimis de xxx file în data de 31.08.2011, 08:06)
Daca valoarea aurului extras este de 100 u.m. se scad costurile de extractie de ex 75 u.m. unde cel care face extractia isi acopera toate chektuielile si ceva pe deasupra (licente, tehnologii si alte amortizari ale activelor necorporale). Astefel redeventa de 4 sau 6% se calculeaza la 25 um, adica max 1,5 um si nu la 200 um pretul de vanzare pe bursa a metalului, adica acel 12 um de care vorbesc unii. Ce ti-e si cu calculele astea din spatele pretiozitatilor de limbaj !