REVISTA PRESEI 01.11.2014

• ADEVARUL

• Cum se văd alegerile prezidenţiale în presa internaţională

Presa internaţională avertizează că alegerile prezidenţiale reprezintă "un test" pentru o fostă ţară comunistă marcată de scandaluri de corupţie. Jurnaliştii străini notează că Victor Ponta, candidatul cel mai bine plasat în sondaje, stârneşte îngrijorări cu privire la respectarea independenţei justiţiei, în timp ce Iohannis este prezentat drept un neamţ calm, iar Macovei este descrisă, în două cuvinte, ca fiind "cruciata anticorupţie". Agenţia de ştiri Associated Press scrie că România este "un aliat fidel al Statelor Unite, care au un scut antirachetă la Deveselu", că românii "sunt în mod tradiţional anti-ruşi", dar menţionează o serie de acuzaţii la adresa lui Victor Ponta, care este suspectat că ar favoriza o politică pro-rusă. Totodată, jurnaliştii amintesc că premierul neagă aceste acuzaţii. "Corupţia pare să nu fie o îngrijorare majoră pentru alegători, în pofida faptului că România este unul dintre cele mai corupte state membre ale Uniunii Europene", mai scrie, ironic, AP. Aceeaşi sursă o prezintă pe "cruciata anticorupţie" Monica Macovei ca fiind a patra în intenţiile de vot.

• Băsescu şi serviciile secrete, dragoste cu năbădăi: de la dispariţia lui Omar Hayssam la pozele cu Udrea

Relaţia dintre preşedintele Traian Băsescu şi serviciile de informaţii a fost, de-a lungul timpului, una cu suişuri şi coborâşuri. Tonul l-a dat, în primul mandat, răpirea jurnaliştilor români în Irak şi dispariţia, la acea dată, misterioasă a lui Omar Hayssam, dar scandalul a atins punctul culminant când candidata preferată de Băsescu, Elena Udrea, a acuzat personal din SIE că s-a implicat în campania electorală. În cei zece ani de mandat ai preşedintelui Traian Băsescu, serviciile secrete din România s-au reformat, cel puţin asta a spus chiar şeful statului, care a lăudat activitatea SRI şi SIE de câte ori a avut ocazia. În timpul mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu, la conducerea SIE s-au perindat cinci şefi ai instituţiei, dacă îl punem la socoteală şi pe Silviu Predoiu, care a preluat în repetate rânduri conducerea serviciului. Primul scandal a izbucnit la SIE în 2005, când trei jurnalişti români au fost răpiţi în Irak.

• Ce schimbări aduce 1 noiembrie

În prima zi a lunii noiembrie începe oficial sezonul rece, termen care atrage după sine mai multe schimbări de ordin economic, dar şi social. Zilele de 31 octombrie şi de 1 noiembrie sunt prevăzute ca termene de aplicare a unor schimbări cu impact economic şi social, cele mai multe dintre ele fiind determinate de startul oficial al sezonului rece. "Adevărul" vă prezintă care sunt aceste modificări care se aplică din prima zi a lunii noiembrie. - Gata cu soldările. Ultima zi în care românii pot să-şi cumpere articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte din colecţia primăvară-vară la preţuri reduse este 31 octombrie, iar asta în limita stocului disponibil. Perioada vânzărilor de soldare, demarată la 1 august, se încheie vineri. - Ultima zi pentru subvenţia pentru motorina fermierilor. - Start pe hârtie pentru "Prima Maşină" - Se închide circulaţia pe Transfăgărăşan.

• CNADNR şi-a luat freze şi utilaje de deszăpezire în valoare de 146 de milioane de lei

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) va plăti 146,6 milioane lei, cu tot cu TVA, pentru achiziţia de autofreze de curăţat zăpada şi vehicule echipate pentru intervenţii speciale pe timp de iarnă, cele mai multe unităţi urmând să fie livrate de compania italiană Fresia. Contractele au fost atribuite la 24 octombrie prin licitaţie deschisă, pentru cel mai mic preţ. Pentru 11 din cele 12 loturi scose la licitaţie, contractele au fost adjudecate de Fresia, iar unul a fost atribuit firmei Grădinariu Import Export din Bucureşti, potrivit unui anunţ al CNADNR, citat de Mediafax. Fresia va livra autofrezele de curăţat zăpada, de capacitate medie şi mare, în vreme ce firma din Bucureşti va furniza vehiculele echipate pentru intervenţii speciale. Achiziţia, estimată iniţial la 180 milioane lei, va costa în total 118,2 milioane lei, fără TVA. Unităţile vor fi livrate direcţiilor regionale din Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi şi Constanţa.

• Nemţii vor să impună o suprataxă de până la 130 de euro pe an pentru şoferii străini care circulă pe autostrăzile Germaniei

Guvernul Germaniei intenţionează să introducă, din 2016, o taxă de până la 130 de euro pe an pentru şoferii străini care circulă pe autostrăzile din Germania. Potrivit unui proiect de lege prezentat vineri de Ministerul Transporturilor, posesorii de maşini înmatriculate în Germania vor putea deduce costul noii taxe din taxa pe care o plătesc pentru autovehiculele deţinute. Intenţia de a taxa nerezidenţii care circulă pe autostrăzile din Germania a fost anunţată încă de anul trecut. Introducerea taxei a fost una dintre condiţiile impuse de Uniunea Creştin Socială pentru a sprijini actuala coaliţie guvernamentală condusă de cancelarul Angela Merkel. "Se poate vedea că suntem fideli condiţiilor descrise în tratatul pentru formarea coaliţiei. Şoferii germani nu vor fi împovăraţi suplimentar", a declarat vineri Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin, potrivit Bloomberg, preluat[ de Mediafax. Potrivit lui Alexander Dobrindt, ministrul Transporturilor, "suprataxa pe infrastructură", aşa cum este denumită noua taxă, va aduce venituri anuale la buget de până la 3,7 miliarde de euro.

• Mall-ul Promenada va fi cumpărat de fondul de investiţii NEPI de la Raiffeisen evolution

Fondul de investiţii NEPI cumpără mall-ul Promenada, o investiţie iniţială de 130 de milioane de euro, deschis în urmă cu un an în zona Floreasca din Bucureşti, tranzacţie confirmată în urmă cu o lună de Martin Slabbert, directorul executiv al NEPI. Surse din piaţa imobiliară au declarat că urmează să fie făcut în curând un anunţ oficial privind tranzacţia. "Într-adevăr suntem în proces de due-dilligence pentru achiziţia Promenada. Suntem unii dintre investitorii interesaţi de acest proiect, dar NEPI are suficiente resurse financiare pentru a cumpăra Promenada. Sperăm să finalizăm cât mai repede preluarea, dar nu depinde doar de noi, ci şi de vânzător", a declarat în urmă cu o lună pentru Slabbert, directorul executiv al NEPI. NEPI, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari de pe piaţa locală, gestionează în România centre comerciale, totalizând circa 330.000 de metri pătraţi, printre cele mai importante Ploieşti Shopping City, City Park Constanţa sau Vulcan Strip Mall Bucureşti.

• Guvernul vrea să prelungească din nou termenul până la care angajaţii Electrica pot cumpăra acţiuni la filialele E.ON şi Enel

Termenul în care salariaţii Electrica vor putea cumpăra acţiuni la filialele privatizate de Enel şi E.ON va fi amânat din nou, cu un an, până la 31 decembrie 2015, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Departamentul pentru Energie. Autorii documentului precizează că există riscul ca persoanele îndreptăţite care nu şi-au putut exercita dreptul legal de a achiziţiona acţiuni să formuleze cereri în faţa instanţelor de judecată competente pentru revendicarea dreptului lor şi obligarea Guvernului, a instituţiilor statului şi societăţilor la plata de daune ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de a vinde acţiunile acestor societăţi. În 2005, Electrica SA a privatizat patru filiale către grupurile energetice E.ON (Germania), Enel (Italia) şi CEZ (Cehia), iar în contractele de privatizare a fiecărei filiale, unele reorganizate ulterior în diferite entităţi, a fost asumată vânzarea către salariaţii Electrica a unui pachet de până la 10% din acţiuni. Până în prezent, însă, niciun salariat nu a cumpărat acţiuni, iar termenele până la care puteau realiza acest lucru au fost prelungite de la un an la altul, prin hotărâri de guvern.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Privatizările, colac de salvare din criza bugetară de după alegeri

Vânzarea activelor aflate în proprietatea statului pare să devină o soluţie tot mai apetisantă, în contextul crizei bugetare care se anunţă în 2015. Renunţarea la participaţiile publice ar putea aduce multe miliarde de euro. Conform calculelor Capital, în 2015, încasările la buget ar trebui să crească cu cel puţin 15 miliarde de lei pentru a fi respectată ţinta de deficit. Cinci miliarde vor fi necesare pentru a acoperi scăderea de venituri provocată de reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS, alte cinci miliarde pentru a reduce deficitul bugetar cu 0,8% din PIB, în timp ce câte 2,5 miliarde de lei vor fi necesare pentru creşterea cheltuielilor de apărare şi pentru majorarea cofinanţării la proiectele realizate din fonduri europene. Scenariul ideal ar fi ca economia să revină pe plus şi/sau combaterea evaziunii fiscale să dea roade, astfel încât încasările din taxe şi impozite să se majoreze semnificativ. Scenariul realist este că vor fi introduse noi taxe sau că vor fi mărite cele deja existente, încercându-se acoperirea găurii.

• Extrădarea lui Nicuşor Constantinescu, respinsă de SUA

Cererea de extrădare a lui Nicuşor Constantinescu, formulată ca urmare a deciziei de arestare a acestuia, a fost respinsă de autorităţile din Statele Unite, conform unor surse citate de Mediafax. În aceste condiţii, autorităţile judiciare din România nu pot pune în executare mandatul de arestare emis pe numele lui Constantinescu. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi "orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze".

• Surpriză în Top 300 Capital

Vineri, 7 noiembrie, apare Top 300 Cei mai bogaţi români, anuarul care oferă o imagine fidelă a mediului de afaceri din România. Evoluţia economiei din 2013 s-a reflectat şi în businessurile milionarilor. Unii au crescut, alţii s-au situat sub limita care le confereau o poziţie în primii 300 de bogaţi.

• Raport ANA:În Iaşi şi Cluj sunt cei mai mulţi consumatori de droguri sub tratament

Potrivit specialiştilor Agenţiei Naţionale Antidrog, se consumă stupefiante mai ales în oraşele în care sunt centre universitare, dar şi în cele apropiate de graniţă. Faptul că mulţi consumatori ajung să primească tratament ca urmare a consumului de droguri, reprezintă un alt indicator epidemiologic cheie, pentru specialiştii ANA. "Astfel, în anul 2013, au primit asistenţă pentru consum de substanţe psihoactive 1645 de persoane; faţă de anul anterior înregistrându-se o diminuare cu 17,4% a numărului de persoane asistate, valoare cu aproximativ 10% mai mare comparativ cu 2004", se mai arata in raportul agentiei. Având în vedere tipul drogului principal se observă că, cele mai consumate sunt opiaceele (heroina şi metadona), SNPP şi canabisul. Din punct de vedere teritorial, consumul de canabis şi SNPP este cel mai extins, în timp ce, zona Bucureşti-Ilfov înregistrează cel mai mare consum de opiacee şi SNPP, iar cele mai multe admiteri la tratament pentru consum de hipnotice şi sedative se observă la Iaşi şi Cluj.

• JURNALUL NATIONAL

• Băsescu, serviciilor secrete: Dacă nu-mi daţi fotograful, vă distrug!

Pentru Elena Udrea face moarte de... servicii secrete. Băsescu s-a dezlănţuit iar, forţând public ancheta serviciilor secrete, obligate în câteva zile să-l găsească pe fotograful celor trei zâne plecate la ''şoping parizian''. Băsescu nu pomeneşte de faptul că publicarea acestor fotografii i-a dat peste cap campania Elenei Udrea. El justifică sarcina dată serviciilor secrete prin existenţa unei operaţiuni de supraveghere care l-a vizat pe procurorului şef al DIICOT. Esenţa problemei nu este că Mihaela Alina Bica a fost ţinută la un hotel de cinci stele pe banii unui politician, ci pozele, care au făcut-o de ruşinica, deşi nu era nici în poziţie dezolantă, nici nu trăgea pe nas. Dacă Băsescu nu primeşte numele filatorului fotograf, atunci competenţa serviciilor secrete româneşti s-a dus dracului, nu valorează nici cât o ceapă degerată. Băsescu pune la îndoială capacitatea serviciilor de informaţii româneşti de a asigura securitatea informatică a Ucrainei.

• Corlăţean: acuzaţiile lui Traian Băsescu aduc atingere relaţiei de prietenie şi încredere dintre România şi Franţa

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat vineri că acuzaţiile aduse 'la nivel de şef de stat' unor instituţii ale statului francez contravin cutumelor diplomatice şi aduc atingere relaţiei de 'prietenie şi încredere' dintre România şi Franţa. "În calitate de ministru de externe, îmi manifest profundul regret că, în contextul actualei campanii electorale, de pe poziţii de un evident partizanat politic, se aduc acuzaţii publice unor instituţii ale statului francez. O astfel de manieră de a face campanie electorală, la nivel de şef de stat, contravine grav regulilor şi cutumelor diplomatice şi aduce atingere, în mod neîntemeiat, unei relaţii de prietenie şi încredere, consolidată în timp sub forma unui parteneriat strategic, între România şi Franţa", susţine Corlăţean, potrivit unui comunicat de presă. Titus Corlăţean a menţionat şi riscul ca interesele naţionale ale României să fie prejudiciate.

• Radu Gheţea: "2014 va fi un an cu o pierdere majoră în sistemul bancar"

Sistemul bancar din România va încheia anul 2014 cu o pierdere majoră, având în vedere procesul de curăţare a bilanţurilor de creditele neperformante, care ar fi trebuit să se încheie la finalul lunii septembrie, dar nu s-a finalizat încă, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea. Cu privire la procesul de externalizare a creditelor neperformante, preşedintele ARB susţine că este în plină desfăşurare, dar, având în vedere complexitatea, nu a fost finalizat la timp. "Au fost făcute acţiuni de curăţire a bilanţurilor, care s-au dorit a fi finalizate undeva în septembrie, cel puţin aceasta a fost solicitarea din partea Băncii Naţionale. În opinia mea nu s-au finalizat. Noi am spus că lucrurile nu sunt chiar foarte simple, BNR a înţeles şi a zis că cine nu reuşeşte până la 30 septembrie vine şi justifică de ce", a mai spus Radu Gheţea.