REVISTA PRESEI 02.07.2015

• ADEVARUL

• Criza din Grecia. Cum îi manipulează premierul Alexis Tsipras pe greci

Premierul grec, Alexis Tsipras, a anunţat, miercuri, într-un mesaj televizat, că menţine decizia de a organiza pe 5 iulie referendumul la care populaţia este chemată să decidă asupra acceptării sau respingerii acordului de asistenţă financiară propus de creditorii internaţionali. "Un vot negativ la referendum nu va fi un vot pentru părăsirea Europei, ci pentru o revenire la valorile europene", a declarat Tsipras. "Un vot negativ nu va însemna o rupere de Europa, ci ar exercita presiuni mai puternice pentru un acord viabil din punct de vedere economic", a subliniat Tsipras, avertizând însă că o ieşire a Greciei din zona euro ar avea "consecinţe dezastruoase". "Vă cer să votaţi «nu» în privinţa planului de asistenţă financiară şi «da» perspectivelor găsirii unei soluţii viabile", a subliniat Tsipras, lansând practic un semnal ambiguu privind referendumul.

• PSD trage de cazul MRU: contestă votul la CCR

PSD intenţionează să sesizeze Curtea Constituţională (CCR) privind votul din Parlament care l-a validat pe Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de director al SIE. Mai mult, liderii social-democraţi vor decapitarea lui Valeriu Zgonea pentru că a ajutat la realegerea lui MRU la SIE, jucând, astfel, împotriva propriului partid. Cel mandatat să coordoneze acţiunea social-democraţilor este Marian Neacşu, liderul deputaţilor PSD, care s-a apucat deja să strângă semnături în partid pentru a putea sesiza CCR. Intenţia deputaţilor PSD de a ajunge la CCR cu hotărârea care îl vizează pe MRU a fost confirmată, în parte, de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Florin Iordache. Întrebat care este motivul contestării la CCR a hotărârii Parlamentului privind numirea lui MRU, Florin Iordache a răspuns: "Nu pot eu să-ţi spun acum care e motivul pentru care contestăm. O să-l afli după ce strângem semnături".

• Dean Thompson: "SUA vor sprijini România şi în următorii 135 de ani, chiar şi după aceea

Ambasada Statelor Unite la Bucureşti şi autorităţile române au marcat în ultimele zile 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. În afara acestor manifestări, românii au constat creşterea prezenţei militare americane pe teritoriul ţării noastre, în contextul punerii în aplicare a măsurilor decise de NATO ca urmare a acţiunilor Rusiei şi a noilor ameniţări de securitate din zonă. Parteneriatul strategic româno-american este, însă, mult mai complex decât aspectul militar. Care sunt perspectivele acestui parteneriat şi care va fi în continuare implicarea Statelor Unite în relaţia cu România, de la alianţa militară la lupta împotriva corupţiei şi economie sunt temele abordate în interviul pe care Dean Thompson, însărcinat cu afaceri ad-interim al SUA la Bucureşti, l-a acordat ziarului Adevărul cu puţin timp înaintea sărbătoririi Zilei Independenţei Statelor Unite. Componenta militară este doar o faţetă a unei relaţii SUA-România incredibil de puternice, spune Dean Thompson.

• România, pe harta posibilelor atentate ale Statului Islamic

O hartă elaborată de Institutul pentru Studierea Războiului, un influent think-tank din Washington DC, arată ţările în care ISIS plănuieşte atacuri de tip "lup singuratic". Autorităţile americane au sporit măsurile de securitate la nivel naţional şi avertizează americanii din întreaga lume să fie vigilenţi, în contextul în care se apropie 4 iulie, ziua naţională a SUA. Însă nu doar americanii au motive să se teamă, mai ales după cele trei atentate teroriste comise vineri în Paris, Tunisia şi Kuweit, legate într-un fel sau altul de gruparea Statul Islamic. O analiză a think-tankului american Institutul pentru Studierea Războiului arată că "harta ameninţărilor" ISIS se extinde dincolo de Orientul Mijlociu şi în niciun caz nu se limitează la americani. Experţii americani consideră că riscul este cât se poate de real şi pentru România în ceea ce priveşte atacurile teroriste, însă nu furnizează motivele care fac din România o ţintă a jihadiştilor.

• ANALIZĂ Eşecul Greciei îngreunează şi mai mult aderarea României la euro

Eşecul Greciei îngreunează şi mai mult aderarea României la euro în 2019, termenul asumat de Guvern în faţa Comisiei Europene, în condiţiile în care organismele comunitare vor fi de acum şi mai stricte în privinţa pregătirii statelor pentru aderare, iar ţara noastră implementează deja măsuri care vor duce la un derapaj fiscal major în anii următori. România respectă încă din 2014 cele cinci criterii de convergenţă nominală prevăzute în Tratatul de la Maastricht, însă şi menţinerea îndeplinirii lor reprezintă o provocare. Astfel, deficitul bugetar se situează, deocamdată, sub pragul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), datoria publică este mai mică de 60% din PIB, cursul de schimb este suficient de stabil, iar rata inflaţiei şi nivelul dobânzilor pe termen lung sunt reduse. Convergenţa reală pe care trebuie să o atingem în procesul de aderare la zona euro este însă piatra de moară, şi nu convergenţa nominală, care este mai facil de măsurat şi pe care o îndeplinim în prezent.

• Primul parc fotovoltaic al statului este gata de inaugurare. Investitorul este Electrocentrale Grup, o societate desprinsă din Termoelectrica

Electrocentrale Grup SA, o societate desprinsă din Termoelectrica, a finalizat investiţiile la centrala bazată pe energie solară din perimetrul comunei Chişcani, judeţul Brăila. Parcul cu panouri fotovoltaice se întinde pe aproape patru hectare. "Parcul fotovoltaic şi centrala electrică de 1,7 MW de la Chişcani, judeţul Brăila, reprezintă prima investiţie de acest gen a unei companii cu capital integral de stat. În prezent, sistemul este în stare de funcţionare şi îl vom inaugura vineri, 3 iulie", a declarat pentru "Adevărul" Eduard Olteanu, directorul general al Electrocentrale Grup SA. Investiţia s-a realizat din surse proprii ale societăţii, valoarea totală fiind de aproximativ 11 milioane de lei (2,4 milioane de euro), ceea ce înseamnă un cost specific de 1,4 milioane de euro/MW. Potrivit analizei economice a investiţiei, durata de recuperare este de 9,3 ani, în condiţiile în care durata de viaţă a centralei este de 25 de ani.

• Complexul Energetic Oltenia acuză ANRE: România importă electricitate din Ungaria, dar este tot energie românească plimbată prin acte

Complexul Energetic Oltenia, al doilea mare producător de electricitate din România, acuză Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) de "mistificarea" realităţii, compania afirmând că o cantitate de 1,5 TWh de energie importată din Ungaria este, de fapt, produsă din surse regenerabile în ţara noastră şi plimbată prin acte. ANRE anunţa în data de 16 iunie că exporturile de energie din România au crescut după cuplarea pieţei cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, dar acest lucru nu s-a întâmplat pe graniţa cu Ungaria, ci pe cele cu Serbia, Bulgaria şi Ucraina.

• BANCHERUL

• Care a fost impactul crizei din Grecia asupra cursului de schimb si băncilor româneşti cu capital grecesc

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a explicat ieri, in cadrul unui briefing de presa, care a fost impactul crizei din Grecia asupra cursului de schimb si asupra băncilor româneşti cu capital grecesc, in primele zile ale acestei săptămâni. El a precizat ca in privinţa cursului a existat o volatilitate mai mare, dar care a fost cauzata de factori emoţionali, astfel încât cursul s-a reglat singur ulterior. Exista însă posibilitatea unor noi fluctuaţii si in următoarele zile. In privinţa impactului crizei asupra băncilor cu capital grecesc din Romania, guvernatorul a spus ca nu a fost unul importat, ci doar retrageri de depozite de mica valoare.

• Criza din Grecia si relaxarea fiscala determina BNR sa fie mai prudenta

Criza din Grecia si relaxarea fiscala determina BNR sa fie mai prudenta. Deocamdată, banca centrala nu ia in calcul o majorare a dobânzii de politica monetara, dar va reduce mai rar decât pana acum rezervele minime obligatorii ale băncilor, ceea ce înseamnă mai putini bani la dispoziţia băncilor si implicit dobânzi mai mari pe piaţa interbancara si pentru creditele acordate firmelor si populaţiei. "Reconsiderarea politicii monetare se referă la calendarul de reducere a rezervelor minime obligatorii. Noi am anunţat că avem un obiectiv, să venim cu rezervele minime obligatorii la standarde europene, care sunt în jur de 2%. Probabil că eram ambiţioşi, vom fi mai puţin ambiţioşi", a spus şeful BNR la briefingul după şedinţa CA. El a explicat că unul dintre motivele reconsiderării îl constituie şi programul fiscal, care, aşa cum a fost aprobat, presupune o relaxare substanţială a politicii fiscale, sensibil mai mari decât a avut în vedere banca centrală când a întocmit proiectul "monetary easing", de a alinia instrumentele de politică monetară la standarde europene.

• CURENTUL

• Gândind şi simţind la fel, PSD, alde Tăriceanu şi Rusia dezgroapă morţii

Rusia a decis să investigheze legalitatea recunoaşterii independenţei ţărilor baltice de către URSS în 1991. Ieri, Comisia juridică din Camera deputaţilor în coordonarea fostului turnător la Securitate Ciprian Nica a analizat votul prin care judecătorul CCR Mircea Minea a fost ales în 2010. Sesizarea a fost făcută de deputatul PSD Marian Neacşu recent condamnat de ÎCCJ pentru conflict de interese şi cel care şi-a instalat ilegal nevasta în fruntea PAID cu un salariu de 5000 Euro lunar. Nu ştim dacă PSD-iştii noştri s-au luat după ruşi sau pur şi simplu "gândesc la fel" şi "simt la fel" după cum ne-au comunicat în campania electorală. Biroul procurorului-şef al Rusiei examinează dacă fosta Uniune Sovietică a acţionat legal atunci când a recunoscut independenţa ţărilor baltice, în 1991, scrie BBC News online. Investigaţia a fost catalogată drept o "provocare absurdă" de către ministrul lituanian de Externe Linas Linkevicius. Estonia, Letonia şi Lituania au fost ocupate de către forţele comuniste sovietice în 1940. Fosta URSS s-a destrămat în 1991.

• Renumitul - de Tia Şerbănescu

Tăriceanu se teme că "regimul Băsescu se recompune" prin întoarcerea lui MRU la SIE "unde trebuie o persoană echilibrată şi discretă iar MRU este o persoană exact pe dos". Atenţie la dosul cuvintelor. Prin numirile la SRI şi SIE preşedintele Iohannis se întoarce - dar nu la regimul Băsescu care a numit persoane din opoziţia faţă de sine - ci la regimurile Iliescu şi Constantinescu care au preferat persoane foarte apropiate. Ca şi Ponta - căruia dl. Iohannis i-a cerut din nou demisia într-un interviu din Financial Times: "cea mai bună cale ar fi ca Ponta să-şi dea demisia; e inacceptabil ca o ţară europeană să aibă un premier pus sub acuzare pentru fapte ilegale". Aşa zice şi Ponta. Că e inacceptabil ca el să fie pus sub acuzare, aşa ca orice infractor - şi se consideră victima procurorilor băsişti şi a stăpânului de iobagi Iohannis care-şi bagă supuşii la beci. Ca-n sclava Isaura sau Coliba unchiului Tom. De-aia a şi fugit la turci. Renumit la SIE, MRU a declarat că "domeniul informaţiilor nu trebuie contaminat politic". Corect. Dimpotrivă, politica, afacerile, justiţia şi media au fost contaminate cu acoperiţi care îngână glasul său: mereu se vor tot bate, tu vei dormi MRU.

• CURIERUL NATIONAL

• Ce impozite şi taxe plătim în 2016

Noua legislaţie fiscală, care va intra în vigoare de la 1 iunie 2016, aduce o serie de modificări atât în privinţa microîntreprinderilor, cât şi a contribuţiilor sociale, a taxelor locale, a impozi­tării salariilor şi a altor venituri. Trecută săptămâna trecută de votul Camerei Deputaţilor, legea mai trebuie doar promulgată de preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial. Potrivit unei analize realizate de Contexpert, dacă până va fi promulgată de Klaus Iohannis nu vor mai fi operate modificări, legea pentru aprobarea Codului Fiscal va aduce reduceri de taxe, cota standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile urmând să scadă de la 24% la 19%, în timp ce impozitul pe dividende va ajunge la 5% de la 16% cât este în prezent. În ceea ce priveşte taxa pe construcţii, aceasta ar putea fi eliminată, accizele la carburanţi urmând să fie reduse cu 16 - 20%. Se va introduce contribuţia de pensii de 10,5% pentru toate veniturile din activităţi independente, optându-se şi pentru plata contribuţiei angajatorului de 15,3%.

• Sectorul construcţiilor începe să-şi revină - 2015 pare a fi cel mai bun an de după criză

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele trei luni ale acestui an cu 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Numărul autorizaţiilor de construcţii a crescut şi el cu 3%, iar analiştii de la Tradeville consideră că este un semn că dezvoltatorii reîncep investiţiile. Companiile de construcţii de pe Bursă dau şi ele semne de îmbunătăţire a activităţilor. Anul 2015 a început mai bine şi pentru construcţii, nu doar pentru piaţa imobiliară, care a dat semne de un optimism nemaiîntâlnit de la începutul crizei şi până în prezent, deşi nu deţine toate argumentele necesare. Atât vânzările de imobile, dar şi construcţiile au intrat pe un trend de stabilizare, dar cum observă şi analiştii companiei de trading, Tradeville, nivelul este unul extrem de scăzut, în comparaţie cu ceea ce se poate numi epoca de aur a construcţiilor din capitalism.

• Guvernul a aprobat legea pentru redresarea băncilor şi a firmelor de investiţii

Proiectul de Lege privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar a fost aprobat ieri de Guvern, acesta instituind un regim armonizat la nivelul Uniunii, "care să ofere autorităţilor statelor membre un set credibil de instrumente pentru a interveni suficient de timpuriu şi de rapid în cazul unei instituţii neviabile sau în curs de a intra în dificultate, astfel încât să garanteze continuitatea funcţiilor financiare şi economice critice ale acesteia, reducând, în acelaşi timp, impactul situaţiei de dificultate a instituţiei asupra economiei şi a sistemului financiar". Actul normativ cuprinde prevederi care se referă la cele trei etape distincte, respectiv pregătirea, intervenţia timpurie şi rezoluţia bancară

• Donald Trump a dat în judecată postul TV Univision, cerând despăgubiri de 500 de milioane de dolari

Donald Trump a deschis un proces de 500 milioane de dolari împotriva Univision, în urma deciziei postului TV american de limbă spaniolă de a încheia unilateral contractul în virtutea căruia trebuia să difuzeze concursul de frumuseţe Miss USA, deţinut parţial de Trump, potrivit Reuters, citat de b1.ro. Postul Univision şi-a motivat decizia ca urmare a frazelor insultătoare rostite de Donald Trump la adresa imigranţilor mexicani, în timpul discursului prin care acesta a anunţat că va candida pentru a fi nominalizat din partea Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din 2016. În documentele oficiale depuse la tribunal, Donald Trump acuză postul Univision de "încercare prost disimulată" de a-i îngrădi libertatea de exprimare, cu scopul de a spori şansele lui Hillary Clinton, care speră să devină candidatul Partidului Democrat pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite.

• Ambasada SUA a început să tipărească vize

Ambasada SUA a început să tipărească vize temporare şi de imigrare, după aproape două săptămâni în care acest lucru nu a fost posibil din motive tehnice, dar recomandă românilor să nu cumpere bilete înainte de a primi paşaportul. Potrivit unui comunicat de presă al Secţiei Consulare, dificultăţile întâmpinate în ultima perioadă nu au dispărut în totalitate, motiv pentru care instituţia le recomandă în continuare tuturor celor care au primit aprobare pentru viză să nu cumpere bilete de avion sau să plătească rezervarea la hotel înainte de a primi paşaportul cu viza.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Încăierarea liberalilor pe primării!

Candidaturile pentru alegerile locale, care, potrivit liderilor PNL, trebuie definitivate până la finalul anului, agită spiritele între foştii democrat-liberali şi liberali. Principala preocupare a liberalilor este găsirea candidaţilor pentru alegerile locale, copreşedintele PNL Vasile Blaga afirmând că termenul pentru definitivarea acestui proces este 1 decembrie a.c. După cele mai recente acţiuni ale DNA, care l-au vizat pe primarul George Scripcaru (fost PDL), vechii democrat-liberali sunt supăraţi pentru că au rămas doar cu doi primari la municipiile reşedinţă de judeţ, Gheorghe Falcă (Arad) şi Mircea Hava (Alba-Iulia), susţin surse liberale. În alte judeţe, a început deja lupta internă pentru candidaturi, mai ales acolo unde liberalii pornesc cu prima şansă, potrivit sondajelor de opinie, pentru că DNA i-a eliminat pe primarii în funcţie. Este cazul Constanţei, fief al PSD timp de mulţi ani, unde pe lista doritorilor se află: copreşedintele filialei Robert Boroianu, europarlamentarul Ramona Mănescu, consilierul local Iustin Fabian Roman şi Ovidiu Cupşa, director al CERONAV.

• Americanii au ieşit la cumpărături în România

Reducerea dobânzilor şi a randamentelor obligaţiunilor a impulsionat investitorii să pompeze bani în active tot mai riscante. Americanii ţin capul de afiş la nivel european şi pentru prima dată, piaţa românească este accesată de cele mai mari fonduri din SUA. În ultimul an şi jumătate, marile fonduri de investiţii din America au ajuns să deţină pe piaţa locală active în valoare de circa 570 mil. euro, cu precădere bunuri imobiliare. Peste 40% din plasamentele acestora au fost realizate direct în firme româneşti, iar restul au fost direcţionate către achiziţia de companii cu prezenţă regională, inclusiv în România. Chiar dacă volumul este nesemnificativ raportat la valoarea portofoliilor de active gestionate de aceste fonduri, prezenţa lor pe piaţă oferă un semnal clar că România este pe radarul unor jucători de talie mondială. Cele mai mari zece fonduri de investiţii din SUA, care au intrat pentru prima dată în România în ultimul an şi jumătate, gestionează active în valoare totală de peste 5.900 mld. euro, de 35 de ori mai mare decât PIB-ul României.

• Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, face joi o VIZITĂ OFICIALĂ în România

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va face, joi, o vizită oficială în România şi se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul interimar Gabriel Oprea, însă va vizita şi Unitatea NATO de Integrare a Forţelor. Programul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, cu prilejul vizitei în România începe la ora 9.00 cu întâlnirea cu ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, la sediul MApN, conform Mediafax. De la ora 10.00, el se va întâlni cu premierul interimar Gabriel Oprea, la Palatul Victoria, iar apoi cu ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE. Secretarul general al NATO va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis la Cotroceni, de la ora 11.30, cei doi urmând să susţină o declaraţie de presă comună, de la ora 12.20, şi să participe la un dejun oficial, de la ora 12.50. Jens Stoltenberg mai are în program o vizită la Unitatea NATO de Integrare a Forţelor, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Apărării Mircea Duşa, de la ora 14.25.

• Nicuşor Dan a depus actele pentru înfiinţarea partidului politic Uniunea Salvaţi Bucureştiul

Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, a depus, marţi, actele pentru înregistrarea partidului politic Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), spunând că formaţiunea sa "va transpune în plan politic viziunea şi obiectivele asociaţiei". El a spus că noul partid se adresează oamenilor dezamăgiţi de modul în care s-a făcut politică până acum şi, în special, nucleelor de bucureşteni care au început să lupte pentru drepturile lor, arătând că sunt "zeci de astfel de grupuri de cetăţeni care au început să se preocupe de probleme locale". Potrivit lui Nicuşor Dan, "Uniunea Salvaţi Bucureştiul" are 39 membri fondatori, iar dacă nu vor exista contestaţii formaţiunea va fi înscrisă în Registrul Partidelor Politice în termen de aproximativ o lună şi jumătate. Partidul înfiinţat de Nicuşor Constantin este primul beneficiar al modificărilor aduse Legii partidelor politice, adoptate în mai 2015, care au făcut posibile înregistrarea la Tribunalul Bucureşti a unui partid politic cu un minimum de trei membri fondatori, şi nu 25.000, aşa cum prevedea actul normativ nemodificat.

• Falsa capitulare a lui Tsipras dezbină Europa

François Hollande vrea să profite şi să încheie un acord "imediat". Angela Merkel vrea să aştepte referendumul. Preşedintele CE a fost chemat la ordine. Tensiunea creşte în Grecia. Scrisoarea de marţi seara către Bruxelles, în care premierul grec se arăta dispus să accepte, cu multe condiţii (printre care excluderea FMI din acord), pachetul de măsuri al creditorilor, a produs furtună în Europa. Evident, agasat de tărăgănarea negocierilor, preşedintele Franţei a declarat: "Să fie clar, acordul trebuie încheiat imediat!" Hollande se situează pe o poziţie total opusă faţă de aliata sa, Angela Merkel. Cancelarul german, vorbind ieri în faţa Bundestagului, şi-a reafirmat intenţia de a nu lua în considerare nici o propunere a Greciei până la desfăşurarea referendumului. Ea a exclus ferm "un compromis cu orice preţ" şi a repetat că "viitorul Europei nu este în pericol".

• JURNALUL NATIONAL

• "Priveghiul" baronilor la victimele DNA. Şefii de judeţe nu se mai ştiu între ei

Preşedinţii consiliilor judeţene din România s-au adunat să aleagă liderul Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene pentru următorii doi ani. Fiind printre puţinii supravieţuitori din garda veche, Marian Oprişan a mai primit un mandat după o reuniune care a semănat mai mult a pomenire a celor demişi sau trimişi la închisoare. La doi ani după ce ieşea fum alb de la adunarea baronilor, iar Marian Oprişan era uns şef peste preşedinţii de consilii judeţene în detrimentul lui Nicuşor Constantinescu, aceeaşi sală din Palatul Parlamentului pare acum mai goală şi mai puţin animată. De jur-împrejurul mesei, mai recunoşti azi doar câteva dintre feţele celor care până mai ieri erau stăpânii României. În locul frunţilor brăzdate de riduri pe care se citeau decizii politice luate la ceas de taină în vreo cârciumă din Capitală, stau azi obrajii fini ai ucenicilor care îşi freacă mâinile de bucurie că DNA le-a făcut loc la masa greilor.

• "Cele mai ieftine medicamente din UE" s-au scumpit la raft

De la 1 iulie, teoretic, românii au cele mai ieftine medicamente din Uniunea Europeană, odată cu noua listă de preţuri. Practic, cei care au intrat în farmacii au avut parte de o mare surpriză: au scos mai mulţi bani din buzunar. După mai bine de şase ani şi multe amânări, guvernanţii au anunţat că le dau românilor dreptul de a-şi cumpăra medicamentele la preţurile mici care se practică în celelalte ţări din Uniunea Europeană. În ciuda promisiunilor şi anunţurilor optimiste ale guvernanţilor, bolnavii mai au de aşteptat până să cumpere tratamente mai ieftine. Dimpotrivă, cei care au intrat în farmacii în prima zi a lunii iulie au resimţit o creştere a preţurilor, nu o reducere.

• CE: Referendumul din Grecia nu corespunde standardelor europene

Referendumul convocat de guvernul grec pentru duminică, 5 iulie, nu corespunde standardelor stabilite de Consiliul Europei, mai ales din cauza intervalului prea scurt între anunţarea consultării şi desfăşurarea sa, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al secretarului general al organizaţiei paneuropene, Thorbjoern Jagland, citat de AFP. 'Este evident că termenul este prea scurt faţă de standardele noastre', a afirmat Daniel Holtgen, referindu-se la recomandările Comisiei de la Veneţia, organismul de expertiză juridică al Consiliului Europei.

• NATIONAL

• In august se opresc arestările!

Pentru o cat mai buna eficientizare a activităţii, ţinând cont mai ales de numărul imens de anchete aflate in derulare, s-a decis, fie si neoficial, ca procurorii si poliţiştii aferenţi de la judiciar, inclusiv cei detaşaţi pe lângă diverse Parchete, sa-si ia concediile de odihna legale pe parcursul lunii august. Este modalitatea prin care, in ultimele şase luni, s-a reuşit evitarea unui adevărat blocaj judiciar. Pentru ca, daca ar fi intrat in concediu ba unii procurori, ba poliţiştii sau furnizorii de ponturi informative, atunci ar fi fost încetinit semnificativ ritmul derulării anchetelor. In schimb, aşa, se va face pur si simplu o pauza de o luna. In care, totuşi, se va asigura permanenta, rămânând de serviciu personalul necesar pentru instrumentarea urgentelor flagrante.

• Liberalii vor sa meargă la anticipate

Peneliştii sunt convinşi ca Victor Ponta nu va mai rezista mult in fruntea Guvernului. Fie îşi da demisia, fie va fi împiedicat de procurori sa-si mai exercite funcţia, declara liberalii, menţionând ca ei se pregătesc deja de o sesiune extraordinara, dar si de anticipate. Încurajaţi de scorul din sondaje, peneliştii cer insistent organizarea de alegeri anticipate, arătând ca aceasta este singura soluţie pentru depăşirea crizei politice prin care trece tara noastră.

• PUTEREA

• Ne-au prăjit! S-au scumpit gazele

Guvernul a hotărât, miercuri, noile preţuri la gazele livrate pentru consumatorii casnici din ţară, valabile până la 30 iunie 2016. "Potrivit noului calendar aprobat în şedinţa de astăzi, începând cu data de 1 iulie 2015, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei, va fi de 60 de lei/MWh, comparativ cu 53,3 lei/MWh, cât este în prezent. Calendarul prevede o majorare anuală până în 2017, respectiv de la 1 iulie 2016 preţul va fi de 66 lei/MWh, iar începând cu aprilie 2017, de 72 lei/MWh", a informat Executivul. Altfel spus, creşterea de preţ înregistrată de la 1 iulie 2015 va fi de 12%.

• Consilierii generali refuză să plătească transportul unei statui grandioase la Bucureşt

Consilierii generali au respins propunerea primarului general de a aloca suma de 2,740 milioane de lei Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic. Suma ar fi necesară pentru transportul şi amplasarea monumentului "Aripi" în Piaţa Presei Libere, pe acelaşi loc pe care a stat statuia lui Lenin timp de 50 de ani. Până şi consilierii PSD i-au reproşat lui Sorin Oprescu că nu le pune la dispoziţie fondul de execuţie al Primăriei Capitalei. Liberalii au clamat lipsa de oportunitate a acestei cheltuieli. Lucrarea lui Mihai Buculei, «Aripi», a început încă din 2005 şi a fost plătită de-a lungul timpului. Statuia are o înălţime de 27 de metri, comparabilă cu cea a Arcului de Triumf. Fiecare aripă cântăreşte circa 40 de tone, iar greutatea totală a lucrării depăşeşte 100 de tone. Lucrarea va fi amplasată pe un soclu acoperit cu granit de culoare roşie, cu o înălţime de 6 metri. Monumentul este un simbol al luptei împotriva comunismului, fiind dedicat celor care au suferit în vechiul regim.

• ROMANIA LIBERA

• 9 din 10 promisiuni ale lui Oprescu s-au dovedit mincinoase

Dacă faci o analiză a platformei-program cu care Sorin Oprescu a câştigat al doilea mandat la Primăria Bucureştiului, vei constata că, dacă ar fi fost pusă în practică, ar fi rezolvat toate problemele de infrastructură ale oraşului. Cele mai multe dintre promisiuni s-au dovedit însă simple fantezii. În acelaşi timp, la Primăria Capitalei ies la iveală tot mai multe cazuri de corupţie. Bilanţul arată sumbru: doar 10% din promisiunile urbanistice asumate de Sorin Oprescu au fost duse până la capăt ori sunt în curs de finalizare. Restul au rămas pe hârtie. Parcările subterane, pasajele subterane, sălile de sport sau Esplanada nici măcar nu au fost începute, deşi în platforma-program a primarului termenele avansate au fost cu mult depăşite.

• Misterul celor 90 milioane euro împrumutate directorului RTV

Denunţătorii deputatului PSD Sebastian Ghiţă, ai lui Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, ca şi ai lui Andrei Chiliman, primarul sectorului 1 al Capitalei, sunt audiaţi, începând de ieri, pe bandă rulantă la DNA Ploieşti. La "coadă" pentru audieri stau şi apropiaţii lui Sebastian Ghiţă, 24 la număr, pe conturile şi bunurile cărora s-a instituit sechestrul prin instituţia confiscării extinse. Printre aceştia figurează şi Alexandru Iacobescu, directorul RTV, căruia Sebastian Ghiţă i-a împrumutat 90 de milioane de euro. Aşa rezultă din declaraţia de avere semnată de însuşi magnatul de presă. Cine nu se prezintă la audieri riscă să fie ridicat de mascaţi şi dus la sediul DNA din Ploieşti. Refacerea traseului banilor/bunurilor dinspre Ghiţă spre terţi reprezintă probaţiunea pentru suspiciuni de spălare de bani şi evaziune fiscală, spun specialiştii.

• ZIARUL FINANCIAR

• În Grecia au intrat în 35 de ani 450 mld. euro, dar nu poate să plătească 1,6 mld. euro către FMI

Cele 450 miliarde de euro primite de Grecia în ultimii 35 de ani de la UE şi Fondul Monetar International reprezintă de aproape două ori şi jumătate PIB-ul de acum al ţării, dar cu toate acestea Atena nu este capabilă să plătească 1,6 miliarde de euro către FMI. Grecia a devenit astfel prima ţară din lumea dezvoltată care a intrat în default faţă de FMI. Unde s-au dus atâţia bani? În ceea ce priveşte fondurile primite de la Uniunea Europeană, planificarea proastă, managementul defectuos şi frauda, încurajată de lipsa de supraveghere din partea autorităţilor, au limitat beneficiile pentru economie. Notorii în Grecia sunt poveştile cu fermierii din regiunile sărace care şi-au luat maşini de lux din fondurile europene destinate dezvoltării agriculturii. Autorităţile nu au făcut niciun efort mai serios pentru a verifica modul în care fondurile europene au fost gestionate în ultimele decenii. Şi unde s-au dus banii de bailout? Mai puţin de 10% din bani au fost folosiţi de guvern pentru reformarea economiei şi pentru protejarea societăţii.

• "În 99 din 100 de situaţii similare, aurul ar fi avut o apreciere enormă"

Aurul a rămas indiferent la turbulenţele de pe pieţele financiare cauzate de temerile investitorilor privind un posibil default al Greciei, cotaţia metalului galben fiind aproape identică în ultimele zile. În astfel de situaţii, aurul ar fi trebuit să se aprecieze pe fondul refugiului investitorilor în active considerate sigure. Acest lucru nu s-a întâmplat însă: uncia de aur se tranzacţionează pe bursa de la Londra la 1.171 de dolari, cotaţie aproape identică cu cea de vineri 26 iunie şi cu 1,7% sub cea de la începutul lunii iunie. În ultima lună, bursele mature de acţiuni (Franţa, Germania, Anglia) s-au corectat cu până la minus 6%, investitorii reacţionând la incertitudinile legate de viitorul Greciei în zona euro. Dolarul s-a depreciat cu 2% faţă de euro în ultima lună. Teoretic, între evoluţia dolarului american şi cea a aurului există o relaţie inversă, însă în ultima lună ambele active financiare s-au depreciat.

• Un profesor român câştigă de 10 ori mai puţin decât unul german şi de 3 ori sub unul grec

Un profesor din învăţământul preuniversitar cu 10 ani de experienţă în muncă are un salariu de 250- 300 de euro net pe lună în România, de 850 - 1.000 de euro net în Grecia şi 3.000 de euro net în Germania. Deşi profesorii nu reprezintă o categorie profesională foarte bine remunerată nici în alte state europene, în România salariul unui profesor este cu circa 60 - 70% mai mare decât salariul minim pe economie, în timp ce în Germania un profesor încasează echivalentul a circa 3 salarii minime pe economie, iar în Grecia nivelul este dublu faţă de salariul minim. Cum se explică aceste diferenţe? "În România, filosofia salarizării este una primitivă, care favorizează instituţiile de forţă. Toate guvernările şi-au bătut joc de salariile medicilor şi ale profesorilor. Uitaţi-vă în schimb la salariile procurorilor şi ale judecătorilor. E importantă justiţia, dar cel puţin la fel de importante sunt educaţia şi sănătatea. În Germania, filosofia este aceea că educaţia este o investiţie şi nu un cost, lucru care în România nu este valabil", a explicat Vasile Dâncu, IRES.