• ADEVARUL
• EXCLUSIV Acasă la Victor Spirescu, singurul român care a invadat Marea Britanie. "Am venit să muncesc, nu să vă fur!"
Câteva sute de oameni, jurnalişti englezi şi câţiva parlamentari s-au afişat la aeroportul din Londra, pe 1 ianuarie, pentru a întâmpina mulţimea de români care, potrivit presei britanice, urmau să le invadeze ţara. Surpriza a fost că la terminalul de la aeroport nu a venit decât un singur român: Victor Spirescu, s-a dus în Londra pentru că are un contract de angajare la o spălătorie auto. Jobul i-a fost găsit de câţiva prieteni de-ai lui, mutaţi de mai demult în Anglia. Victor Spirescu (30 de ani), devenit vedetă în presa din Marea Britanie, la 1 ianuarie, şi prezentat drept unul dintre invadatorii din estul Europei, este un tânăr sărac din satul uitat de lume Pelişor, din Sibiu, cu un vis simplu: să strângă bani pentru casă. Românul spulberă, însă, mitul britanicilor şi le transmite că nu-şi va da ţara pentru Anglia. Pelişorul e un sat aproape de capătul judeţului Sibiu, în comuna Bârghiş. Satul mai numără doar 300 de case, are străzi înguste, neasfaltate, două biserici cu brazi împodobiţi în curţi şi foarte multă sărăcie. Atât de multă încât tot tineretul satului a luat drumul străinătăţii, care în Germania, care în Anglia sau Spania.
• Benzina s-a scumpit din primele zile ale anului şi fără supraacciza de 7 eurocenţi
Chiar dacă introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburant a fost amânată, preţul benzinei şi al motorinei a crescut încă din primele zile ale lui 2014 din cauza modificării modului de calcul al accizelor. Şoferii care credeau că vor scăpa de scumpirea carburanţilor după ce Guvernul a anunţat amânarea introducerii accizei de 7 eurocenţi pe litru de benzină şi motorină s-au înşelat. Carburanţii s-au scumpit încă din primele zile ale lui 2014 cu până la 20 de bani. Justificarea vine însă din modificarea, începând cu acest an, a modului de calcul al accizelor, ceea ce presupune costuri mai mari pentru benzinari, acestea fiind transferate clienţilor. Dacă până acum accizele se calculau în funcţie de cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 1 octombrie a anului precedent, începând cu 2014, aceste taxe vor fi indexate cu rata inflaţiei.
• 2014, anul noului preşedinte. Ce bătălii politice se dau în următoarele luni
Dincolo de incertitudinile care planează asupra scenei politice, există, totuşi, un fapt incontestabil şi inevitabil: 2014 va fi anul în care românii îşi vor alege viitorul preşedinte. După un an marcat de puternice tensiuni politice, 2014 se prefigurează a fi cel puţin la fel de spectaculos, în condiţiile în care urmează două rânduri de alegeri, iar proiectele coaliţiei de guvernare sunt departe de a fi realizate. Deşi părea că, dintre proiectele USL, descentralizarea avea să fie asul din mânecă menit să umbrească eşecurile anterioare suferite de coaliţie, proiectul promovat de vicepremierul Liviu Dragnea este departe de a fi implementat. Pentru moment, reorganizarea administrativă propusă de preşedintele executiv al PSD se află pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale, a căror decizie este aşteptată la 10 ianuarie. Românii vor ieşi la urne pentru prima dată în 25 mai, pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanţi în Parlamentul European. Adevărata miză la europarlamentare este salariul de peste 6.000 de euro pe care îl primeşte lunar fiecare politician care ajunge la Bruxelles.
• Leul a avut în 2013 cea mai bună evoluţie din UE în raport cu euro: s-a depreciat cu doar 0,5%. Scandalul accizei de 7 eurocenţi a deraiat cursul în decembrie
Leul a înregistrat în 2013 cea mai redusă depreciere în raport cu euro, moneda naţională marcând la sfârşitul lui decembrie o scădere de circa 0,5% comparativ cu valoarea sa de la începutul anului trecut, după ce timp de 11 luni a avut o evoluţie pozitivă faţă de moneda comunitară, scandalul accizei suplimentare afectând cursul în final de an, potrivit unui raport al Noble Securities. În acelaşi interval, kuna croată s-a depreciat cu aproape 0,9% faţă de euro, zlotul polonez a scăzut cu 1,9%, forintul a scăzut cu 2%, lira sterlină- cu 2,3%, coroana suedeză - cu aproximativ 3,2%, iar coroana cehă-cu aproape 9%.
• Ce câştiguri aduc depozitele bancare constituite la început de an
Cele mai mari dobânzi oferite de bănci pentru economiile populaţiei în lei depăşesc cu puţin pragul de 5% pe an doar în cazul scadenţelor de 9 sau 12 luni. Dobânzile plătite de băncile mari la depozitele standard în lei au scăzut sub 4% pe an după ajustarea accelerată din ultimele luni, iar puţini bancheri mai afişează randamente peste 5% pe an şi doar pe scadenţe lungi, de nouă luni sau un an. BCR şi BRD, cele mai mari bănci din sistem în funcţie de valoarea activelor, remunerează cu 2,95%, respectiv 3,7% pe an sumele atrase pe trei luni de la clienţii persoane fizice. Cele mai bune dobânzi la depozitele standard în lei pe trei luni depăşesc cu puţin pragul de 4,5% pe an.
• CURENTUL
• Ion Iliescu şi femeile din viaţa sa
În ciuda unei imagini de familist convins, dedicat trup şi suflet Ninei, Iliescu ne este descris în memoriile fostului său consilier, Eugen Mihăescu, ca fiind un consumator de viaţă bună şi dame . În cartea intitulată "Între linii", Mihăescu sintetizează perfect în doar câteva cuvinte simple atitudinea lui Ilici faţă de doamne: "dă dracului toate principiile!". Cu alte cuvinte, oricât de pragmatic ar fi părut Iliescu în promovarea "perestroikăi" sale, când în cameră păşea vreo damă mai de soi, fostul preşedinte se comporta ca un adolescent în care tropăiau hormonii. Femeile care i-au păşit de mai multe ori pragul cabinetului au profitat din plin de această situaţie. Dacă juna jurnalistă Corina Creţu avea să ajungă în PSD-ul lui troicii Ilici-Năstase-Ponta până hăt departe în Parlamentul European, autorul cărţii ne mai vorbeşte şi despre o a doua damă din viaţa "bătrânului edecar". Este vorba despre doamna Claudia Pavel (atenţie nu cântăreaţa!) care din secretara sa personală a fost lăsată la vatră colonel SPP.
• Anul 2014 aduce noi schimbări în învăţământ
Sistemul de învăţământ va fi modificat semnificativ în anul 2014. Vor fi schimbări atât la cele două examene naţionale, cât şi la modalităţile de evaluare a elevilor de gimnaziu. După doi ani de funcţionare a programului pilot, evaluările pentru elevii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor fi obligatorii. Testele vor fi susţinute în toate şcolile, la nivel naţional, în perioada aprilie-mai 2014. Pentru cei de clasa a doua şi a patra, evaluarea va dura 50 de minute, iar pentru cei de clasa a şasea durata va fi de trei ori mai mare, iar la final li se va indica liceul spre care ar putea să se îndrepte. Sistemul românesc de învăţământ se va transforma şi odată cu introducerea manualelor digitale. Dacă totul decurge conform planului, pe 5 septembrie în acest an elevii claselor I şi a II-a vor avea manuale noi şi altă structură de studiu, atât în format fizic, cât şi digital. În 2014, pentru admiterea la liceu, evaluarea naţională va avea o importanţă mai mare decât mediile din anii de gimnaziu. Astfel, media obţinută la acest examen va conta în proporţie de 75 la sută din nota de admitere faţă de 50 la sută cum era până acum.
• CURIERUL NATIONAL
• Ministrul german de Externe apără libertatea de circulaţie şi de muncă în Europa
Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a apărat, joi, libertatea de circulaţie şi de muncă în Europa, în timp ce partidul său a criticat partenerii de coaliţie în dezbaterea privind numărul bulgarilor şi românilor care vin în Germania, relatează TheLocal.de. El a afirmat că punerea sub semnul întrebării a acestei libertăţi de circulaţie şi de muncă "prejudiciază Europa şi Germania", într-un interviu acordat joi Süddeutsche Zeitung. "Libertăţile europene sunt nucleul ideii noastre de Europa. Libertatea de circulaţie a muncitorilor este o parte vitală a integrării europene. Germania a beneficiat imens din aceasta şi cu siguranţă mult mai mult decât alţii. Chiar acum, mulţi tineri din sudul Europei vin la noi să înveţe şi să muncească. Ei ne aduc beneficii şi ajută, de asemenea, ţările din care vin", a explicat ministrul german.
• 8.300 de persoane căutate în Spaţiul Schengen, depistate pe teritoriul României în 2013
Peste 8.300 de persoane căutate în Spaţiul Schengen au fost depistate pe teritoriul României în 2013, în timp ce pe teritoriul celorlalte ţări membre au fost identificate 4.669 de persoane căutate de autorităţile române, în urma schimbului de informaţii prin Biroul Sirene din cadrul Poliţiei Române. Autorităţile de aplicare a legii din România au localizat, pe teritoriul ţării, în urma schimbului suplimentar de date şi informaţii prin intermediul Biroului Sirene din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), 8.361 de persoane ce fac obiectul unor semnalări în Sistemul Informatic Schengen (SIS).
• ZILE LIBERE ÎN 2014. Câte dintre sărbători sunt în timpul săptămânii
În anul 2014, bugetarii vor avea parte de 12 zile declarate libere prin Codul Muncii, o parte dintre ele ca sărbători legale, însă doar nouă sunt în timpul săptămânii, celelalte trei fiind zile de weekend. Potrivit Codului Muncii, sărbătorile legale sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât cele din weekend, majoritatea asimilate sărbătorilor religioase. CALENDARUL ZILELOR LIBERE ÎN 2014: Anul Nou - 1 ianuarie - miercuri, 2 ianuarie - joi. Paşti - 20 aprilie - duminică, 21 aprilie - luni. Ziua Internaţională a Muncii - 1 mai - joi. Rusaliile - 8 iunie - duminică, 9 iunie - luni. Adormirea Maicii Domnului - 15 august - vineri. Sfântul Andrei- 30 noiembrie - duminică. 1 decembrie - Ziua Naţională a României - 1 decembrie - luni. Crăciunul - 25 decembrie - joi, 26 decembrie - vineri.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Industria care a crescut continuu în criză: Guvernul ignoră ramura care îi asigură 3% din PIB
Pe timp de criză, în ciuda piedicilor puse de guvernanţi, industria textilă a devenit mai eficientă. Când vorbim de exporturi şi importuri, toată lumea se uită la agricultură, care depinde de capriciile vremii, şi la industria auto, care este controlată de investitori străini. În schimb, despre industria textilă, deţinută de antreprenori români, se vorbeşte ca despre "croitorii Europei", chiar dacă producătorii au reuşit să devină mai competitivi, în ciuda crizei economice mondiale. Astfel, forţa de muncă s-a redus, dar producţia s-a majorat de la 3,12 miliarde de euro în 2009, la 4,37 de miliarde de euro (3% din PIB) în 2012, industria textilă fiind una din puţinele ramuri economice care au crescut constant în criză. Numai că actualul Guvern, ca şi precedentele, "faultează" industria de profil tocmai la capitolul care ar putea genera i-ar putea permite o creştere substanţială. Mai precis, se investeşte extrem de puţin în organizarea şi participarea la evenimente internaţionale, iar reprezentanţii ţării în străinătate se fac că uită că misiunea lor este de a promova producătorii români.
• A câştigat 16 miliarde de dolari într-un an fără să facă nimic
Cei mai bogaţi oameni din lume au devenit şi mai bogaţi în 2013, averea colectivă a celor 300 analizaţi de Bloomberg crescând cu 524 de miliarde de dolari. Averea totală a celor mai bogaţi 300 de oameni din lume este de 3,7 trilioane de dolari. Cel mai mult au câştigat cei care au afaceri în IT, conform Bloomberg. Din cei 300 de miliardari analizaţi, doar 70 au înregistrat o scădere a averii. Marele câştigător al anului 2013 este Bill Gates, co-fondatorul Microsoft. Miliardarul în vârstă de 58 de ani şi-a văzut averea crescând anul trecut cu 15,8 miliarde de dolari, atingând valoarea de 78,5 miliarde de dolari. Acţiunile Microsoft au crescut cu 40% anul trecut, fâcându-l pe Gates cel mai bogat om din lume. El a recăpătat prima poziţie de la mexicanul Carols Slim. Averea lui Gates ar fi fost şi mai mare dacă miliardarul nu ar fi donat 28 de miliarde de dolari fundaţiei care îi poartă numele, Bill & Melinda Gates Foundation.
• Croaţia, ultimul membru al UE, o ţară mică, fără miliardari în euro
La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit al 28-lea membru al Uniunii Europene. O ţară mică, frumoasă şi vizitată de foarte mulţi oameni, o ţară care şi-a proclamat independenţa doar acum 22 de ani şi a trecut peste un război civil în care era în pericol să piardă o treime din teritoriu. Un stat care a aderat la UE într-un moment de criză a organizaţiei europene, integrare pentru care Croaţia era candidat încă 2003. Se poate spune fără nicio urmă de îndoială că aderarea la UE este un premiu pe deplin meritat de un popor care a reuşit să depăşească unele dintre cele mai mari probleme ale bătrânului continent din ultimele două decenii. Cei mai bogaţi 50 de croaţi de anul trecut, conform datelor Forbes International, au o avere cumulată de 1,8 miliarde euro. Cel mai bogat este Ivica Todoric, cu o avere de 660 milioane euro, proprietarul companiei Agrokor, prin care deţine, printre altele, şi cel mai mare lanţ de supermarketuri, Konzum.
• JURNALUL NATIONAL
• Topul datornicilor la bugetul de stat: Galaxy Tobacco, European Food şi Poşta Română
Companiile cu cele mai mari datorii la bugetul de stat, la finalul trimestrului trei din 2013, sunt Galaxy Tobacco, European Food, Poşta Română, Electrocentrale Bucureşti şi Rompetrol Downstream, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pe pagina sa de internet. În total, cele cinci companii au acumulat datorii la Bugetul de stat de aproape 1,3 miliarde de lei. Obligaţiile scadente până la 30 septembrie 2013 ale firmei Galaxy Tobacco totalizau 564,2 milioane de lei, din care accize - 237 milioane de lei şi 246 milioane de lei dobânzi şi penalităţi. Firma a primit, însă, înlesniri la plată, potrivit Agerpres.ro. European Food se află în executare silită pentru obligaţii restante de aproape 277 de milioane de lei la Bugetul de stat, din care TVA 176,3 milioane de lei şi dobânzi şi penalităţi de 100 de milioane de lei. Poşta Română a primit înlesniri la plată pentru obligaţiile sale restante de 190,7 milioane de lei, din care aproape jumătate reprezintă dobânzi şi penalităţi.
• Creşte salariul minim brut, cresc şi amenzile
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a crescut, din 1 ianuarie 2014, de la 800 la 850 de lei pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună, reprezentând 5,059 de lei pe oră. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată ar urma să crească încă o dată în 2014 şi să ajungă la 900 de lei. Odată cu creşterea salariului minim brut creşte şi valoarea punctului de amendă (ce reprezinta 10% din salariul minim brut), de la 80 la 85 de lei. De majorarea cu 50 de lei a salariului minim, din 1 ianuarie 2014, vor beneficia 804.225 de salariaţi, dintre care 238.143 din sectorul bugetar şi 566.112 din sectorul concurenţial.
• NATIONAL
• PNL, condamnat sa intre in opozitie
Daca vor sa cucereasca Presedintia, liberalii trebuie sa intre, "total sau partial", in opozitie, sustine Sorin Rosca Stanescu. Crin Antonescu va avea sanse reale in cursa prezidentiala doar daca se va delimita de tot "ghiveciul puterii", respectiv de guvernarea Ponta si de Traian Basescu, afirma convins SRS. Totodata, Rosca Stanescu sustine sus si tare ca Victor Ponta nu va candida la Presedintie in acest an: "Greu de presupus ca pentru PNL exista totusi alta optiune decat intrarea in opozitie si angajarea, cat mai curand posibil, a bataliei pentru prezidentiale. In schimb, in PSD, pe masura deteriorarii imaginii publice a lui Victor Ponta, care in acest an va cobora cu mare viteza din podul in care s-a cocotat, exista scenarii alternative. De aceea am convingerea nu ca Victor Ponta va pierde prezidentialele, ci ca nici macar nu va participa la aceasta cursa".
• Petrom a scumpit benzina si motorina
Previziunea analistilor s-a adeverit: chiar si fara aplicarea "taxei Ponta": preturile carburantilor au fost majorate. Petrmo a scumpit azi benzina si motorina cu aproape 10 bani pe litru. Estimarea analistilor Energy Report avea la baza schimbarea metodei de calcul a accizei si influenta inflatiei asupra cursului valutar. Reamintim ca, in ultima parte a anului trecut, Executivul a stabilit ca la fixarea accizei pe carburanti nu se va mai lua in calcul nivelul cursului de schimb din data de 1octombrie al anului precedent (conform Codului Fiscal si Directivelor UE). Astfel, se va utiliza nivelul cursului inregistrat pe data de 1 octombrie stabilit in urma cu doi ani, actualizat cu rata medie a inflatiei din luna septembrie a anului precedent. Astfel, daca pe 31 decembrie benzina se vindea cu aproximativ 5,7 lei/litru, ea se vinde astazi cu aproape 5,8 lei/litru, iar motorina costa pana la 6 lei/litru.
• PUTEREA
• În 7 ani, România a absorbit doar 30% din fondurile UE alocate
România a absorbit, în perioada 2007-2013, aproximativ 5,7 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune, nereuşind să termine niciuna dintre autostrăzile finanţate cu bani europeni, în timp ce Polonia a primit circa 6 miliarde de euro doar pentru autostrăzi. Potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), România are o rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune de 29,87% (aproximativ 5,7 miliarde de euro) din cele 19,21 miliarde de euro alocate în exerciţiul bugetar 2007-2013. La preluarea mandatului, ministrul Eugen Teodorovici îşi propusese să ajungă la o absorbţie de 50% până la sfârşitul anului 2013. La mijlocul anului 2013, România - cu un nivel de absorbţie de 26,2% la acea vreme - se afla pe ultimul loc în clasamentul cheltuirii fondurilor, întocmit de Comisia Europeană. Pe penultimul loc se situa Bulgaria, cu 40%, iar pe antepenultimul loc era Italia, cu 40,27%.
• ANRE: Preţul energiei electrice rămâne neschimbat de la 1 ianuarie
Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a decis menţinerea tarifelor reglementate aplicate clienţilor casnici şi a celor asimilaţi, care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, potrivit unui comunicat al ANRE. "Decizia a fost luată pe baza rezultatelor analizei efectuate conform prevederilor Metodologiei de stabilire a preţurilor ţi tarifelor la clienţii finali care nu uzează de dreptul de eligibilitate, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 82/20.11.2013, metodologie care asigura cadrul legislativ secundar de calculare a preţurilor ţi tarifelor practicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) către clienţii finali care nu au uzat de dreptul de eligibilitate", se arată într-un comunicat al ANRE, citat de Agerpres.
• ZIARUL FINANCIAR
• Top 5 evenimente din industria de panificaţie în 2013, anul reducerii TVA la 9%
Anul 2013 în industria de morărit şi panificaţie a fost dominat de discuţiile privind reducerea fiscalităţii pe axa grâu-făină-pâine în condiţiile în care introducerea din 2010 a taxării inverse în comerţul cu cereale şi plante tehnice a "mutat" evaziunea în curtea morarilor şi brutarilor. Astfel, principalele companii lovite de vânzările la negru au fost cele cu fabrici mari, jucătorii din vârful clasamentului, în condiţiile în care afacerile acestora erau legate în mare măsură de reţele din comerţul modern. Fără pârghii suficiente pentru a combate evaziunea, companiile s-au poziţionat defensiv prin oprirea investiţiilor, restructurări şi control de costuri. Pentru unii jucători măsurile luate nu au fost suficiente astfel că în piaţă au apărut derapaje precum cele ale Dobrogea Grup sau Spicul. Până la sfârşitul anului introducerea TVA redus nu a reuşit să îşi facă simţit în totalitate impactul, primele concluzii clare urmând să fie trase în prima jumătate a anului viitor. Miza este una imensă având în vedere că în industria de panificaţie şi morărit se învârt 2 miliarde de euro an de an.
• Radu Timiş, CrisTim: Ca generaţie, am trăit cei mai fabuloşi ani. Ar trebui să ne amintim mereu cum arătau economia şi România acum 15 ani
Schimbarea de structură socială, trecerea de la comunism la economie de piaţă, integrarea în Uniunea Europeană, revoluţia internetului sunt considerate de antreprenorul Radu Timiş, cel care a construit împreună cu soţia sa Cristina, afacerea CrisTim, parte a unei "poveşti fabuloase", pe care generaţia sa trebuie să şi-o amintească indiferent de cât de dur a lovit ulterior criza. "Rar i se întâmplă unei generaţii să trăiască o schimbare de structură socială şi de structură economică cum am trăit noi. Am trecut de la socialism la capitalism, am primit această transformare a globalizării pe care nicio altă generaţie nu a avut şansa să o primească. Am ieşit in lume, ne-am plimbat, am văzut cum abordează alţii viaţa, cum abordează businessul, am avut deschidere, am trăit această revoluţie a internetului", a spus Radu Timiş, într-un interviu video acordat ZF.
• Auchan va deveni anul acesta al doilea mare lanţ de hipermarketuri din România
Auchan va deveni la finalul transformării celor 20 de hipermarketuri real, preluate de la Metro, a doua cea mai importantă reţea de hipermarketuri din România, după Kaufland şi înaintea Carrefour, estimează GfK. Potrivit firmei de cercetare, cei mai puternici retaileri din România erau în prima jumătate a acestui an Kaufland, Carrefour şi Lidl, top identic cu cel din 2012. "Până în septembrie 2014, ne aşteptăm la o schimbare a topului ca urmare a preluării magazinelor Real de către Grupul Metro şi remodelarea acestora sub marca Auchan. Estimăm că la finalizarea acestui proces Auchan va fi al doilea cel mai important lanţ de hipermarketuri din România", a declarat Raluca Răschip, consumer goods & retail director al GfK România.
• Warren Buffett a făcut un pariu de 1,4 miliarde de dolari pe final de an
Berkshire Hathaway, holdingul controlat de miliardarul american Warren Buffett, va preschimba acţiuni în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de dolari la operatorul american de rafinării Philips 66 pentru preluarea integrală a diviziei de servicii pentru conducte petroliere a aceleiaşi companii. Buffett reafirmă astfel pariul pe sectorul transporturilor de petrol, care a crescut semnificativ în ultimii ani în SUA odată cu extinderea puternică a producţiei interne de ţiţei şi gaze naturale. Berkshire Hathaway va preschimba cele 19 milioane de acţiuni pe care le deţine la Philips 66, preluând în schimb toate acţiunile diviziei Philips Specialty Products, care livrează produse chimice menite să eficientiezeze transportul de petrol prin conducte, potrivit unui anunţ al Philips 66, citat de Bloomberg. Produsele şi serviciile oferite de companie pot creşte capacitatea de transport a conductelor existente, având în vedere că procesul de aprobare pentru noi proiecte se dovedeşte a fi anevoios. Acţiunile Philips 66 au închis luni la New York la 74,72 dolari, astfel că pachetul preschimbat de Buffett are o valoare de piaţă de aproximativ 1,4 miliarde dolari.