REVISTA PRESEI 03.07.2015

• ADEVARUL

• Criza din Grecia

Primul ministru Alexis Tsipras a surprins restul Europei când a cerut organizarea unui referendum care ii va întreba pe cetăţeni daca sunt de acord cu condiţiile impuse de creditorii internaţionali. Grecii sunt chemaţi sa spună "da" sau "nu" noilor masuri de austeritate propuse de creditori. Referendumul de duminica va testa de asemenea daca cetăţenii din Grecia vor sau nu sa rămână in Zona euro. Zilele-cheie din următoarea perioada pentru Grecia: 5 iulie: are loc referendumul care va arata daca grecii îşi doresc sa accepte sau nu masurile de austeritate. 20 iulie: Grecia trebuie sa mai facă o plata către Banca Centrala Europeana in valoare de 3,5 miliarde de euro. Daca nu reuşeşte sa facă acest lucru, Banca Centrala va fi nevoita sa-si retragă susţinerea pe care o acorda băncilor elene pentru ca acestea sa funcţioneze in continuare. Cele mai negre scenarii presupun ieşirea tarii din Zona euro, reîntoarcerea la drahma si tăierea liniilor de finanţare externa. Grecia nu va putea plăti salarii ori pensii, iar ministerele nu-si vor mai putea achita furnizorii.

• Partidul lui Merkel ameninţă Atena că nu va primi un nou împrumut dacă Tsipras rămâne la putere

Germania va bloca orice ajutor pentru Grecia cât timp Guvernul Tsipras este la putere, a declarat un apropiat al cancelarului german Angela Merkel. Miercuri, premirul elen a început să facă paşi înapoi şi să-şi domolească retorica anti-austeritate, fiind chiar dispus să accepte oferta UE, "cu mici modificări". Ministrul german al Finanţelor i-a transmis scurt că "oferta nu mai poate fi acceptată sau refuzată pentru că nu mai este valabilă.". Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă administrativă a Greciei va examina, vineri, legalitatea referendumului privind măsurile de austeritate propuse de creditori, UE şi FMI şi convocat duminică,de guvern, scrie "Le Figaro". Recursul a fost depus miercuri de două persoane fizice, printre care un fost judecator al Consiliului de Stat, în prezent avocat. Cei doi cer Consiliului de Stat să anuleze referendumului, deoarece ar încălca articolul 44 aliniatul 2 din Constituţie, care prevede că recursul la referendum nu poate fi făcut pentru chestiuni legate de "finanţele publice".

• Jens Stoltenberg: România va fi o parte importantă din contracararea războiului hibrid

Şeful Alianţei Tratatului Atlanticului de Nord, Jens Stoltenberg, a efectuat joi prima sa vizită în România, unde s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Apărării, Mircea Duşa. În interviul acordat "Adevărul", Secretarul General al NATO vorbeşte despre rolul cheie pe care îl joacă România în apărarea împotriva atacurilor cibernetice, dar şi despre participarea armatei române la pregătirile pe care Aliaţii le fac pentru a se proteja de tacticile militare hibride, care au schimbat fundamental modalitatea în care se poartă astăzi războaiele. În ceea ce priveşte ameninţările Rusiei la adresa României, Stoltenberg subliniază că "nu există nicio ameninţare iminentă", precum şi că orice agresiune asupra României va fi una asupra întregii Alianţe.

• Harta alcoolului. Câtă băutură consumă românii

Din datele privind veniturile şi cheltuielile românilor, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea "Coordonate ale nivelului de trai în România", reiese că în Oltenia şi Moldova se consumă cele mai mari cantităţi de alcool, iar în Banat - cele mai mici. De asemenea, la oraş se bea mai puţin şi mai scump, în timp ce locuitorii din mediul rural beau mai mult, dar mai ieftin. Potrivit INS, consumul mediu de băuturi alcoolice - vin, bere, ţuică şi rachiuri naturale - este de 2,27 litri lunar pe persoană. Desigur, pare foarte puţin faţă de percepţia generală privind consumul de alcool în România, dar să nu uităm că în statistici sunt luaţi în calcul şi românii care nu consumă alcool - copii, persoane care din convingere personală nu beau şi alţi non-consumatori. In Oltenia se consumă 3,8 litri lunar de persoană - maximul la nivel naţional. Urmează Moldova, cu 2,9 litri/lună/persoană.

• Cel mai bogat print saudit din lume va renunţa la toţi banii săi, 29 de miliarde de euro!

Printul saudit Alwaleed bin Talal, cu o avere colosala de 29 de miliarde de euro, a anunţat ca îşi va dona toţi banii in scop caritabil, pentru cauze precum drepturile femeilor, dezastre naturale si cultura. Conform BBC, decizia acestuia a fost inspirata de la Bill Gates, unul dintre miliardarii cu donaţii impresionante in scopuri caritabile. Aflat pe locul 34 in topul celor mai bogaţi oameni ai lumii, printul saudit a donat deja 3.5 miliarde de dolari către organizaţia caritabila Alwaleed Philanthropies. In trecut, acesta a fost la un pas sa devina patron de fotbal. In 2011 a fost interesat sa o preia pe Everton, contra sumei de 100 de milioane de dolari, iar in 2014 numele sau a fost speculat pentru preluarea lui Marseille. Deşi nu e implicat direct in fotbal, rămâne un apropiat al fenomenului. In anul 2014, acesta a donat 25 de Bentley-uri cadou către jucătorii si oficialii lui Al Nasr, după ce au câştigat campionatul.

• Business şi politică la (Viorel) Cataramă: "România are două probleme: evaziunea fiscală şi furtul din banii publici"

Invitat la Adevărul Financiar Live, omul de afaceri Viorel Cataramă a făcut o analiză a modului în care simbioza stat-mediu de afaceri a generat actele de corupţie anchetate de DNA. În opinia sa, un om de afaceri cu venituri de 20.000 de euro pe lună nu are de ce să facă politică pentru un salariu de 1.000 de euro. Intrat în zona antreprenoriatului încă din 1990, Cataramă susţine că, în perioadă de criză, companiile trebuie să continue să lucreze pentru a supravieţui. Referindu-se la Elvila, producătorul de mobilă pe care îl controlează, omul de afaceri a precizat că, pentru a creşte afacerea în criză, s-a axat mai mult pe exporturi, pe care le-a majorat de la 35 la 50%. Viorel Cataramă spune că acţiunile DNA din ultima perioadă nu afectează sectorul privat, ci doar acele companii care au afaceri incorecte cu statul. Viorel Cataramă susţine că un om bogat cu dividende din active sau chirii, sau diferite afaceri poate fi în Parlament, dar nu şi dacă are o prezenţă activă în business.

• România se leagă, săptămâna viitoare, la reţeaua europeană de autostrăzi prin joncţiunea cu o autostradă din Ungaria

Lotul II al autostrăzii Nădlac-Arad, cuprins între Pecica şi Arad, dar şi noul punct de control de la graniţa româno-maghiară, vor fi inaugurate în data de 11 iulie, când se va face joncţiunea cu autostrada din Ungaria. Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au confirmat că autorităţile române şi cele ungare au stabilit ca în ziua de 11 iulie să fie deschisă la graniţă autostrada pan-europeană. Noul punct de control de la frontieră a fost finalizat. În aceeaşi zi va fi deschisă circulaţiei autostrada dintre Pecica şi Arad, dar şi segmentul de autostradă din Ungaria cuprins între frontieră şi Mako. Potrivit PSD Arad, la inaugurarea autostrăzii sunt aşteptaţi premierul Victor Ponta, dar şi premierul Ungariei.

• Fiscul a mărit colectările din TVA şi impozite, adunând 96 de miliarde de lei în primul semestru

ANAF a realizat în primul semestru venituri bugetare de 96,07 miliarde de lei, în creştere cu 4,8% faţă de programul bugetat (+4,37 miliarde de lei) şi cu 8,82% (+7,78 miliarde de lei) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, evoluţie susţinută de încasări mai mari la TVA, impozit pe profit şi pe venit. "Aceste rezultate au fost înregistrate în ciuda efectului de contracţie a veniturilor din cauza unor măsuri fiscale cu impact negativ în volumul colectării: scăderea CAS cu 5 puncte procentuale, neimpozitarea profitului reinvestit şi diminuarea taxei pe stâlp, creşterea vărsămintelor la pilonul II de pensii", notează Fiscul într-un comunicat. La bugetul de stat s-au înregistrat încasări mai mari cu 13,5% faţă de primul semestru al anului trecut (+7,98 miliarde de lei), ajungând la 67,31 miliarde de lei, fiind cu 6,5% peste program.

• BANCHERUL

• Care a fost impactul crizei din Grecia asupra cursului de schimb si băncilor romaneşti cu capital grecesc

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a explicat ieri, in cadrul unui briefing de presa, care a fost impactul crizei din Grecia asupra cursului de schimb si asupra băncilor romaneşti cu capital grecesc, in primele zile ale acestei săptămâni. El a precizat ca in privinţa cursului a existat o volatilitate mai mare, dar care a fost cauzata de factori emoţionali, astfel încât cursul s-a reglat singur ulterior. Exista însă posibilitatea unor noi fluctuaţii si in următoarele zile. In privinţa impactului crizei asupra băncilor cu capital grecesc din Romania, guvernatorul a spus ca nu a fost unul importat, ci doar retrageri de depozite de mica valoare.

• Băncile au acordat in luna mai credite noi de 5,1 miliarde de lei

Băncile din România au acordat, în luna mai, credite noi în valoare totală de aproximativ 5,1 miliarde de lei, cea mai mare valoare lunară înregistrată din aprilie 2008 până în prezent, reiese din datele publicate de Banca Naţională a României (BNR), citate de Agerpres. Comparativ cu luna precedentă, în mai 2015, volumul creditelor nou acordate a crescut cu peste 55%, de la 3,27 miliarde de lei în aprilie 2015. Cu un an în urmă, în mai 2014, volumul creditelor noi s-a situat aproape la jumătate faţă de a cincea lună din acest an, respectiv la 3,15 miliarde de lei. Pe de altă parte, depozitele noi constituite în aceeaşi perioadă la băncile din România au depăşit 18 miliarde de lei. Acestea sunt, însă, în scădere atât faţă de luna aprilie, cu 6,88%, de la 19,6 miliarde de lei, cât şi faţă de mai 2014, cu 7,3%, de la 19,7 miliarde de lei în urmă cu un an. Potrivit BNR, contractele noi includ toate contractele financiare care specifică pentru prima dată rata dobânzii pentru depozit sau pentru credit şi toate renegocierile contractelor existente de depozit sau de credit.

• CURENTUL

• Contestaţia lui Chiliman la sechestru, admisă

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis, joi, contestaţia formulată de primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, împotriva ordonanţei privind luarea măsurii asigurătorii emise de DNA Ploieşti, instanţa desfiinţând în parte dispoziţia procurorilor doar sub aspectul sumei până la concurenţa căreia s-a dispus sechestrul în privinţa bunurilor acestuia. Iniţial prejudiciul a fost stabilit la 670 milioane de Euro, judecătorii reducându-l la 3 milioane de Euro.

• Întoarceri - de Tia Şerbănescu

Ilie Sârbu a plecat la Istanbul să-şi liniştească ginerele şi să-l înduplece să vină în ţară: hai, Victoraş, hai, vino acasă că nu-ţi facem nimic, îţi promit că nici nu mai discutăm despre asta, dar hai acasă că ne râde lumea. Verişorul Cazanciuc ne-a asigurat că a vorbit cu Ponta şi "vine în câteva zile" dar dna Plumb, mai reticentă, a zis că "doar medicii pot decide". Sursele susţin însă că Ponta ar veni în ţară pe 11 iulie ca să taie panglica unui fragment de autostradă. Cine ştie? În orice caz ratează nunta lui Zgonea - căruia unii colegi îi cer revocarea după eşecul PSD la votul pentru MRU. Nu-i frumos! Adică mireasa se mărită cu al treilea om în stat şi se trezeşte la toamnă cu un simplu deputat? Dar nici dnei Gorghiu nu i-a priit mica victorie de la SIE. Presa i-a scotocit viaţa amoroasă indicând predecesorii actualului iubit al copreşedintei, Lucian Isar, fost ministru în guvernul USL şi viitor ministru în prezumtivul guvern PNL. Asta e, dacă te uiţi bine în fostele guverne, vezi viitorii miniştri. Uneori îi vezi la DNA.

• CURIERUL NATIONAL

• Statele Unite sărbătoresc 239 de ani de la proclamarea Independenţei

Mâine, Statele Unite ale Americii sărbătoresc 239 de ani de la declararea Independenţei, însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson, declarând recent că părinţii fondatori au întemeiat "măreaţa" naţiune americană pe principiile egalităţii şi libertăţii. "Acum 239 de ani, părinţii noş­tri fondatori au adoptat Declaraţia de Independenţă. Ei credeau că toţi oamenii au fost creaţi egali, liberi să gândească, să se roage şi să tră­iască aşa cum doresc, că destinul nostru nu va fi hotărât pentru noi, ci de către noi. Ei au întemeiat măreaţa noastră naţiune pe principiile egalităţii şi libertăţii", precizează Dean Thompson, într-un mesaj video, transmis presei cu o zi înainte de recepţia organizată de Ziua Independenţei. Americanii sărbătoresc, pe 4 iulie, Ziua Independenţei. La 4 iulie 1776, Congresul Continental proclama independenţa celor 13 colonii britanice din Lumea Nouă.

• Mol România, obligată să plătească amenda de 64 mil. lei către Concurenţă

Una dintre cele şase companii petroliere amendate în 2011 de Consiliul Concurenţei pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale privind preţurile la carburanţi - Mol România - va plăti autorităţii o amendă de 64,2 mil. lei, după ce instanţa supremă a decis în mod definitiv şi irevocabil diminuarea acesteia de la 80,2 mil. lei, cât stabilise Consiliul. "Instanţele se vor pronunţa, cel mai probabil, în toamna acestui an asupra amenzilor contestate de OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing SRL, Rompetrol Downstream SRL, Lukoil România SRL şi ENI România SRL", au declarat pentru Curierul Naţional surse apropiate discuţiilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a confirmat irevocabil încălcarea legii concurenţei de către compania Mol România prin participarea la o înţelegere de tip cartel, alături de alte companii active pe piaţa carburanţilor.

• Reducerea TVA chiar a dus la creşterea consumului de alimente

Deşi TVA pentru produsele alimentare şi băuturile non-alcoolice a fost redusă cu 15 puncte procentuale, preţurile au scăzut în medie cu 11%. Consumul de alimente a crescut în primele două săptămâni ale lunii iunie cu 12% faţă de intervalul 18-31 mai 2015. Faţă de primele două săptămâni din iunie 2014, numărul produselor vizate de reducerea TVA a crescut cu 17%.

• Vicele Camerei Deputaţilor, acuzat de spălare de bani

Dan Motreanu, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, este acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită şi spălare a banilor, după ce ar fi primit de la George Scutaru 250.000 euro din cei 700.000 pe care acesta îi primise de la reprezentantul unei autorităţi locale pentru a facilita denunţătorului punerea în posesie cu suprafeţe de teren aflate pe raza municipiului Buzău. Din ordonanţa de efectuare a urmăririi reiese că, în cursul anului 2008, o persoană cu funcţie de conducere în administraţia locală - denunţător în prezenta cauză - a pretins şi primit de la o altă persoană suma de aproximativ 1 milion de euro, cu titlu de mită, în schimbul sprijinirii acestuia din urmă în demersurile de punere în posesie cu suprafeţe de teren aflate pe raza municipiului Buzău.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Paranoia şi neîncrederea pun stăpânire pe Atena

La doar trei zile distanţă de referendumul din Grecia, situaţia politică este tensionată. Oamenii par să înţeleagă că, indiferent ce va ieşi la vot, va fi un moment important pentru ţară. S-ar putea să fie chiar o traumă mai puţin vizibilă din punct de vedere economic decât se aşteaptă oamenii, cel puţin în Atena, scrie portalul de ştiri Business Insider. Există cozi la bănci şi vestigii a 5 ani de depresie - magazine cu obloanele trase şi oameni dormind pe străzi - dar nu există panică. Asta este în parte din cauză că pentru mulţi oameni, limita de 60 de euro pe zi în retragerile de numerar este mai mult decât au. Există însă o neîncredere clară şi în creştere între cele două tabere. Notabilă este lipsa de bună-credinţă. O scrisoare apărută în New York Times şi scrisă de un fost ministru de finanţe grec, George Papaconstantiou, care a atacat felul în care Paul Krugman abordează subiectul referendumului se încheie în această linie: "Nu este nici o exagerare dacă spunem că Grecia alunecă astăzi încet spre totalitarism. Şi un vot NU la referendumul de duminică va fi încă un pas în această direcţie. În mod progresiv, nu ar trebui să oferim o acoperire intelectuală pentru acest lucru".

• Cine a declanşat Războiul dintre Premier şi Preşedinte? Sebastian Ghiţă! - Autor: Ion Cristoiu

Pentru Victor Ponta, tot ce i s-a întîmplat lui Sebastian Ghiţă din partea Binomului SRI-DNA- de la acuzaţia de cumpărare a voturilor pentru Victor Ponta în campania prezidenţială pînă la interdicţia pusă lui Sebastian Ghiţă de a vorbi cu premierul, au fost pentru Victor Ponta semnalul că Sistemul din slujba lui Klaus Iohannis e dispus de orice abuz pentru a-l forţa să demisioneze. Sebastian Ghiţă a fost semnalul că nu mai e cale de împăcare cu Preşedintele, care a pus preţ pe capul politic al premierului, nu atît de la înhăţarea unuia dintre apropiaţii lui Victor Ponta, cît mai ales din sacrificarea lui Sebastian Ghiţă, om al SRI, implicat, cum sesiza Elena Udrea în Jurnal, pe vremea lui Traian Băsescu, în numeroase Operaţiuni ale SRI în plan intern. Dacă SRI a ajuns să-şi sacrifice, în chip riscant, un om precum Sebastian Ghiţă - şi-a zis Victor Ponta- înseamnă că nu mai e de joacă. Nu se mai trage cu gloanţe oarbe dinspre Cotroceni. Se trage cu muniţie de război. Şi atunci trebuie să se tragă şi dinspre Victoria cu muniţie de război!

• Lanţul turnătorilor în afacerea "Bani pentru partid"

Liderii PNL s-au denunţat, în serie, la DNA. Ei au explicat cum o şpagă de milioane de euro a fost împărţită între miniştri şi parlamentari. O parte din banii negri a fost folosită cu succes pentru finanţarea PNL în campania electorală din 2008. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Dan Motreanu (45 de ani), fost ministru al Agriculturii, a fost pus ieri sub acuzare de procurorii DNA pentru două infracţiuni: folosirea influenţei şi autorităţii conferite de funcţia de lider PNL, în scopul obţinerii pentru altul a unui folos necuvenit şi spălare de bani. Ancheta priveşte finanţarea PNL, la alegerile locale şi generale din 2008, cu 250.000 de euro, bani dintr- o şpagă care ar fi fost primită de fostul preşedinte al CJ Buzău, Cristinel Bîgiu (PNL). Motreanu ocupa atunci funcţia de secretar general al partidului, iar în prezent este prim-vicepreşedinte PNL.

• După întâlnirea cu Iohannis, Isărescu critică Codul fiscal

Deşi a participat la consultările privind Codul fiscal fără a avea obiecţii majore cu privire la măsurile propuse, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a schimbat foaia în ultimele zile. Dacă în luna martie, când s-a întâlnit cu Victor Ponta pe tema noului Cod fiscal, Mugur Isărescu a abordat un ton neutru, prevenind doar că este nevoie ca măsurile să fie sustenabile, în ultima apariţie publică, tonul acestuia s-a schimbat. Acum două zile, guvernatorul a avut însă o întâlnire cu preşedintele Iohannis, potrivit caleaeuropeana.ro. La câteva ore după, Isărescu a criticat noul Cod fiscal. "Nu vedem încă date care să ne ajute pe noi să sprijinim măsurile de relaxare fiscală. Nu le găsim încă în ceea ce produce economia", a spus guvernatorul BNR. Una dintre consecinţele implementării noului Cod este aceea că BNR nu va mai putea elibera banii blocaţi de bănci în rezervele minime obligatorii, a completat guvernatorul BNR.

• JURNALUL NATIONAL

• Alina Gorghiu: Suntem într-un moment delicat. Ne îndreptăm spre o criză politică

Interviu exploziv cu liderul opoziţiei, în această seară, la Sinteza Zilei. Co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu, a explicat la Sinteza Zilei mai multe aspecte ale actualei crize politice din România. Alina Gorghiu a ţinut să explice că România se îndreaptă spre o criză politică şi că există două variante de salvare, din punctul său de vedere. "Suntem într-un moment delicat, aş putea spune chiar că mergem spre o criză politică bine conturată. De câteva luni de zile, de vreo patru luni, tot spune PNL în spaţiul public că deblocarea scenei politice din România înseamnă alegeri anticipate. Astea sunt greu de realizat, dar un consens al oamenilor politici din România, un acord în acest sens ar debloca situaţia. Şi ar începe o procedură necesară. Dacă Victor Ponta ar veni în ţară şi ar fi de acord cu acest lucru, s-ar putea face în câteva zile", a spus Alina Gorghiu la Antena 3. Alina Gorghiu a explicat că a doua varianta pentru rezolvarea unei potenţiale crize politice ar fi demisia premierului.

• 153.000 de români citesc zilnic Jurnalul Naţional

Biroul Român de Audit al Tirajelor a publicat, ieri, cele mai noi date de audienţă pentru presa scrisă, aferente perioadei septembrie 2013- mai 2015. Acest nou val aduce cu el şi o premieră: pentru prima dată presa scrisă are date pentru întreaga populaţie a României. Sondajul de audienţă a fost efectuat pe toată populaţia cu vârste cuprinse între 14 şi 74 de ani, nu doar pentru mediul urban, ca în cazul livrărilor din anii anteriori. Beneficiarii studiului vor avea astfel o imagine completă asupra modului în care românii citesc presa scrisă, ziare sau reviste. Cu o audienţă de 153.000 de cititori pe ediţie, în creştere cu şase mii de cititori faţă de valul anterior, Jurnalul Naţional este una dintre cele mai apreciate pubicaţii din România, situându-se pe locul doi în topul celor mai citite ziare de calitate.

• Leul a trecut cu bine peste criza elenă. BNR: Băncile cu capital grecesc sunt sigure

Românii nu au de ce să-şi facă griji că moneda naţională va slăbi foarte mult în raport cu euro. Banca Naţională a decis să aplice politici monetare mai prudente în această perioadă dacă fluctuaţiile cursului euro-leu sunt destul de puternice. Leul a rezistat bine crizei din Grecia, de două zile se apreciază, în condiţiile în care analiştii economici din UE îi cântau prohodul spunând că forintul unguresc şi leul românesc vor fi cele mai afectate monede. Banca Naţională a cotat ieri un euro cu 4,4685 lei, în scădere cu 5 bani faţă de marţi. Analiştii mai multor bănci locale au suspectat că evoluţia surprinzătoare a cursului leu-euro are legătură cu intervenţia BNR, care doreşte să apere nivelul de 4,50 lei/euro pentru a limita volatilitatea ridicată pe termen scurt.

• NATIONAL

• Mugur Isărescu, trezit din adormire!

Mugur Isărescu face zilele acestea o adevărata demonstraţie de forţa. Si nu ne referim aici doar la declaraţiile despre criza din Grecia, "care nu va lovi economia românească", întrucât BNR-ul a luat toate masurile necesare si tine situaţia sub control. Cat mai ales la "urechelile" tot mai zdravene pe care Isărescu a început sa i le tragă constant guvernului Ponta, cel acuzat de mari erori legislative, in frunte cu mult trâmbiţatul Cod Fiscal. Pe care pur si simplu Isărescu l-a desfiinţat! In acelaşi timp însă, guvernatorul BNR strâmba făţiş din nas si la propunerile fiscale ale liberalilor, dovada ca acesta încearcă sa se aşeze pe o poziţie neutra fata de cele doua mari forte politice actuale. Iar cum interimatul lui Gabriel Oprea nu poate dura decât cel mult 45 de zile, de la o eventuala demisie a lui Victor Ponta, probabil ca interesul naţional va duce clasa politica românească spre o soluţie care pare a împăca pe toata lumea: Isărescu, premier!

• Acord Franţa-Rusia in privinţa despăgubirilor contractului Mistral

Viitoarea etapa a consultărilor franco-ruse in privinţa dosarului Mistral va avea loc luna aceasta, a declarat pentru RIA Novosti un membru al complexului militaro-industrial rusesc in legătură cu situaţia celor doua nave, Sevastopol si Vladivostok. "In cursul lunii trecute, am reuşit sa găsim un acord cu privire la suma pe care Franţa trebuie sa o verse către Rusia cu titlu de compensaţii pentru non-livrarea navelor Mistral. Aceasta cu titlu prealabil pentru ca decizia trebuie acum aprobata de către guvernele celor doua tari", a precizat sursa citata. La ora actuala, Franţa si Rusia discuta pe aspectul tehnic al plăţilor ce urmează a fi făcute. Presa a anunţat iniţial ca Franţa era pregătită sa ramburseze Rusiei aproximativ 800 milioane de euro in timp ce Rusia cerea 1,1 miliarde de euro.

• PUTEREA

• Horia Simu, "bancherul cuprului", implicat în retrocedări ilegale

Anchetatorii DNA au efectuat, joi, percheziţii la locuinţa omului de afaceri Horia Simu, unul dintre proprietarii Cuprom, supranumit şi "bancherul cuprului", într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unui imobil din Bucureşti, operaţiune prin care s-a produs un prejudiciu de peste 55 de milioane de euro. De altfel, Horia Simu se află în topul persoanelor care au beneficiat de cele mai mari despăgubiri din partea Agenţiei Naţionale de Restituire a Proprietăţilor (ANRP).

• Modernizare la standarde europene. Parcul Drumului Taberei, locul preferat de relaxare

Sectorul 6 are, prin Parcul Drumul Taberei, modernizat şi refăcut în totalitate, un spaţiu de recreere care a devenit, putem spune, un loc de pelerinaj pentru cetăţenii din zonă şi nu numai. După inaugurarea organizată pe 29 mai, Parcul Drumul Taberei este vizitat zilnic de mii de bucureşteni, mulţi dintre ei venind special din alte sectoare ale Capitalei, numai pentru a vedea noua faţă europeană şi modernă a fostului Parc Moghioroş. La fiecare sfârşit de săptămână, aleile şi băncile se umplu de bucuria copiilor, alături de care se plimbă şi se relaxează părinţii şi bunicii lor.

• ROMANIA LIBERA

• Finanţarea propagandei vs cum ajută presa într-o ţară civilizată

De la 1 iulie avem, oficial, o parte a presei asistată social şi una care trebuie să-şi asigure singură sursele de finanţare. Guvernul a decis, acum două săptămâni, să ajute televiziunile şi radiourile cu 15 milioane de euro, măsură care a intrat în vigoare în urmă cu două zile. Rl a făcut o analiză a modului în care statele vestice ajută mass-media după principii corecte, fără să discrimineze tipurile de presă - tv, radio, print, online -, astfel încât beneficiari să fie consumatorii, şi nu patronii. Finanţările publice ale organizaţiilor de media private există în majoritatea statelor vestice, dar ele au în vedere drepturile publicului respectivului canal. Ţări precum Franţa, Germania, Finlanda sau Marea Britanie derulează programe de finanţare a ziarelor şi televiziunilor private încă din secolul 19. Scopul: menţinerea vie a dezbaterii publice şi informarea corectă a cetăţenilor, elemente vitale pentru o democraţie.

• Syriza, o tragedie greacă

În meciul lui Tsipras angajat cu creditorii, referendumul riscă să aducă la lumină extrema fragilitate a majorităţii sale. Premierul, devenit campion al tuturor categoriilor de răzgândire, a confirmat ceea ce experţii estimau de multă vreme, anume că nu are voinţa reală de a accepta un compromis pentru evitarea unui faliment financiar al ţării sale. Această ţară care a erijat un sistem al disimulării adevăratelor sale datorii timp de peste 30 de ani, anunţă că legitimitatea născută din ultimele alegeri îi permite nu numai să respingă reformele şi regulile de bună gestionare care îi sunt propuse, ci doreşte să le impună Europei pe ale sale. În realitate, Tsipras are mâinile legate în Parlamentul de la Atena, ca şi în Consiliul European. Syriza, formaţiunea sa de extremă stânga, care a câştigat alegerile, este un soi de nebuloasă de 19 partide de stânga - troţkişti, maoişti, stalinişti, militanţi feminişti, ecologişti şi chiar câţiva socialişti. El este un fost comunist îndepărtat pentru că era prea dogmatic. Premierul trebuie să ţină seama de radicalizarea unor dintre apropiaţi, ca Varoufakis şi după cum au condus negocierile cu creditorii se poate spune că adevăraţii inamici ai lui Tsipras sunt chiar în propriul guvern.

• ZIARUL FINANCIAR

• După Fondul Proprietatea I, urmează Fondul Proprietatea II

În subterane ia amploare o nouă piaţă gri de despăgubiri în valoare de 3 miliarde de euro. În timp ce procurorii DNA îi anchetează pe samsarii retrocedărilor din anii 2005-2011, persoane influente acumulează acum puncte de despăgubiri pe care le vând apoi către trei fonduri străine de investiţii, ce acţionează după modelul fondului american Elliott la Fondul Proprietatea. Acum se coagulează noua bulă speculativă cu puncte, după cea a acţiunilor la FP. "Trei fonduri străine de investiţii sunt acum principalii cumpărători de pe piaţa gri a punctelor de despăgubiri. Punctele se tranzacţionează acum la preţuri de 30-40% din valoarea nominală, iar de anul viitor punctele vor putea fi folosite pentru a cumpăra terenuri din fondul imobiliar naţional", a spus Iulian Lepa, avocat specializat în despăgubiri.

• Bancherii au vândut în luna mai credite de consum în lei la fel ca în perioada de boom

Volumul creditelor de consum noi în lei nu mai depăşise 1,5 mld. lei din august 2008, chiar înainte de izbucnirea crizei financiare. Băncile au acordat credite de consum în lei în valoare de 1,5 miliarde de lei în luna mai, cu 50% peste nivelul din aceeaşi perioa­dă a anului trecut şi un maxim al ulti­milor şapte ani, potrivit datelor agre­gate de BNR. Practic, cererea de cre­dite în lei a revenit la nivelul dinaintea crizei financiare din 2008, dar spre de­osebire de situaţia de atunci, în prezent băncile nu mai vând aproape deloc credite în euro. "Evoluţia dobânzilor, în sensul scăderii acestora, precum şi campanille de marketing tot mai dese ale băncilor au determinat o creştere a cereriii de credite de consum. Această creştere a început să se manifeste încă de anul trecut, nu a fost una conjuncturală şi a continuat şi în primele şase luni din 2015. Valoarea medie a unui credit de consum a înregistrat şi ea o evoluţie pozitivă. Creditul de consum este astăzi în proporţie de peste 90% în lei", a declarat Adrian Jantea, director departament retail în cadrul BRD.

• Grupul Rompetrol îşi dă benzinăriile din reţeaua proprie în grija dealerilor

Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală unde se rulează anual circa 9,5 miliarde de euro, schimbă modelul de business pentru reţeaua proprie de benzinării, uniţăţile, circa 140 de staţii, urmând să fie plasate în administrarea unor dealeri. În linii mari, staţiile trec din sistemul COCO (company owned, company operated - controlat şi administrat de companie) într-un sistem CODO (company owned, dealer operated), metodă de administrare prin care compania petrolieră rămâne proprietarul staţiei de alimentare, dar în care responsabilităţile privind organizarea activităţii curente din incinta staţiei sunt asumate de un dealer. Această strategie este aplicată de majoritatea rivalilor Rompetrol şi este un model agreat de companiile petroliere pentru că duce la reducerea costurilor. Pe de altă parte, un dealer devine practic un antreprenor, având tot interesul ca businessul său, de data aceasta o benzinărie, să crească. În unele cazuri, chiar angajaţii companiei petroliere, care lucrează în benzinărie, devin dealeri.