REVISTA PRESEI - 05.10.2010

• ADEVĂRUL

• A murit un om discret: mama preşedintelui Băsescu

Elena Băsescu, mama lui Traian Băsescu, a decedat ieri, la vârsta de 82 de ani, în micul său apartament din Constanţa, unde şi-a trăit cei mai mulţi ani ai vieţii. Alintată cu apelativul "tanti Jenica", mama preşedintelui a murit aşa cum a trăit: în linişte. Fiul care a ajuns primul la căpătâiul său a fost Mircea. Traian era la Bruxelles. Elena Băsescu (82 de ani) suferea de mai multe afecţiuni, printre care şi Alzheimer, iar anul trecut a fost internată la Institutul Oncologic "Alexandru Testiorean" din Bucureşti, unde a fost operată de cancer la sân.

• Caloriferul ne goleşte farfuria

Ponderea cheltuielilor cu utilităţile casei a crescut, în timp ce pentru hrană românii alocă tot mai puţin din venituri. Dificultăţile pe care le întâmpină românii în acoperirea cheltuielilor cu întreţinerea se văd şi în statisticile oficiale: costurile locuinţei topesc bugetele familiilor. Factura la întreţinere a devenit, în ultimii ani, o adevărată obsesie, iar preocuparea pentru această categorie de cheltuieli începe chiar s-o eclipseze pe cea legată de hrană. Asta reiese chiar din anchetele referitoare la bugetele familiilor realizate trimestrial de Institutul Naţional de Statistică (INS).

• Dascălii plâng în stradă după salariile pierdute

Peste 10.000 de profesori sunt aşteptaţi astăzi la manifestaţiile de protest organizate de cele trei sindicate din învăţământ. Cadrele didactice susţin că au pierdut în ultimul an aproape jumătate din venituri şi nu doar 25% din salariu, aşa cum a anunţat Guvernul. Veniturile profesorilor -s-au redus cu până la 48% în ultimul an, susţin liderii celor trei sindicate care îşi scot astăzi oamenii în stradă. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) şi Federaţia "Spiru Haret" mizează pe prezenţa a peste 10.000 de oameni.

• Kazahii vor înapoi acţiunile Rompetrol

KazMunaiGaz vrea să răscumpere pachetul de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare, pe care tocmai l-a cedat statului român prin nerăscumpărarea tuturor obligaţiunilor. Ministerul Finanţelor nu recunoaşte aceste acţiuni ca fiind în patrimoniul său, întrucât consideră că obligaţiunile trebuiau răscumpărate integral. Aşa cum era de aşteptat în urma sechestrului asigurător instituit de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) asupra unor active ale Petromidia, conflictul dintre Rompetrol şi reprezentanţii statului s-a acutizat după scadenţa obligaţiunilor în care au fost transformate datoriile istorice ale rafinăriei.

• Statul român nu recunoaşte acţiunile

Contactat de "Adevărul", preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a declarat că statul român nu recunoaşte aceste acţiuni ca fiind în patrimoniu său, întrucât conversia obligaţiunilor în acţiuni din 30 septembrie este ilegală. "În termenul prevăzut de lege, vom cere în instanţă anularea hotărârii AGA (din 30 septembrie - n.r.). Ei nu aveau posibilitatea să plătească doar o parte din această datorie. Aveau doar două variante, să răscumpere tot sau să convertească tot", a mai spus şeful ANAF.

• Vlădescu a dat dreptate companiei

În iunie, ministrul Finanţelor de atunci, Sebastian Vlădescu, admitea faptul că Rompetrol poate răscumpăra doar o parte din obligaţiuni. "Potrivit legii, ce nu se plăteşte se converteşte în acţiuni. Nu sunt de acord, dar asta spune legea", arătase Vlădescu.

• Cele trei feţe ale agriculturii

Afacerile din acest sector încă mai pot salva România. Latifundiarii, asociaţiile şi micii antreprenori nu au nicio îndoială. Chiar dacă profitul "rodeşte" greu şi pune, pentru fiecare categorie, condiţii grele, antreprenorii pariază pe succesul lor. Agricultura tradiţională românească l-a făcut milionar în euro pe Ştefan Poienaru (64 de ani), administratorul Agrofam Holding, unul dintre cei mai mari producători de cereale din ţară.

• Cât mai costă chiria spaţiilor comerciale

Chiriile spaţiilor comerciale din Capitală şi din principalele oraşe ale ţării au ajuns aproape la jumătate din valoarea înregistrată anul trecut. Deşi plătesc mai puţini bani pe spaţii micii antreprenori spun că scăderea vânzărilor îi împiedică să se bucure prea mult. Românii care dezvoltă mici afaceri în spaţii comerciale stradale cu suprafeţe de cel mult 100 de metri pătraţi plătesc chirii lunare mai mici cu până la 50% faţă de acum un an. Totuşi, unii dintre ei susţin că reducerea chiriilor nu le este de prea mare ajutor, în contextul în care le-au scăzut vânzările cu aproape jumătate comparativ cu anul 2009.

• CURENTUL

• Strategia PSD e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire

De ceva vreme, preşedintele PSD, Victor Ponta, foloseşte războiul deschis pe care îl are cu puterea şi cu şeful statului pentru consolidarea imaginii de lider al opoziţiei, activând pe mai multe fronturi: moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Boc, boicotarea Robertei Anastase la şedinţele BP de la Camera Deputaţilor şi, nu în ultimul rând, suspendarea preşedintelui Băsescu. Practic, ultima intenţie a preşedintelui social-democraţilor l-ar putea costa scump la imagine şi credibilitate în eventualitatea unui eşec lamentabil,

• Dispoziţii, de Tia Şerbănescu

"Dialogul social" al guvernului cu sindicatele a dus la rezultatele dinainte anunţate: marţi ies în stradă profesorii iar joi are loc un miting sindical total, cu participarea tuturor cartelurilor. Dacă nici după aceste acţiuni puternice nu depăşim criza pentru a intra în colaps, nu ştim ce-ar mai fi de făcut. Premierul Boc a rămas şi el pe monolog anunţând că "România va oferi atât cât poate" la salarii dar că "nu trebuie să cădem cu toţii victime ale pesimismului şi negativismului". Cel mult, ale populismului. Premierul Boc a dat un exemplu personal de victimă a optimismului proclamând anul 2012 ca fiind "anul PDL când vom câştiga alegerile locale şi parlamentare".

• Românii au economisit aproape 300 de lei pe lună, în trimestrul al doilea

Familiile din România au economisit în medie 292 lei (circa 68 euro) din venitul total mediu lunar obţinut în trimestrul al doilea al acestui an, de 2337 lei pe gospodărie, cheltuielile reprezentând 87,5% din veniturile totale, potrivit datelor publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Suma economisită pe gospodărie a crescut uşor faţă de primul trimestru al acestui an, când românii puneau de-o parte 271 lei (66 euro) din venitul de 2.342 lei. În schimb, proporţia cheltuielilor în veniturile totale a scăzut cu un punct procentual.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Cum am ajuns codaşi ca destinaţie de afaceri?

Bucureştiul se află pe penultima poziţie, faţă de 30 anul trecut, în clasamentul celor mai bune 36 de destinaţii pentru afaceri din Europa, înregistrând regrese la majoritatea criteriilor luate în considerare la alcătuirea topului, potrivit unui studiu al Cushman&Wakefield. În urma Bucureştiului se plasează doar Atena, se arată în studiul European Cities Monitor, realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman&Wakefield. Cele mai bune trei destinaţii pentru afaceri sunt, ca şi anul trecut, Londra, Paris şi Frankfurt. Pe următoarele poziţii s-au plasat Bruxelles, în urcare cu un loc, şi Barcelona, care a coborât cu o treaptă, comparativ cu 2009, Amsterdam, Berlin şi Madrid.

• Numirea Franklin Templeton ca administrator al FP, contestată din nou

Şedinţa Adunării Generale a Acţionarilor în care Franklin Templeton a fost numit drept administrator al Fondului Proprietatea a fost contestată din nou, primul termen stabilit Tribunalul Bucureşti fiind data de 16 noiembrie. Acţionarul FP care a contestat numirea companiei este Ioana Sfîrăială, motivul invocat fiind nepublicarea, în termenul legal de 30 de zile înainte de AGA, a proiectului de modificare a actului constitutiv. Sfîrăială menţionează că în AGA din 6 septembrie s-a aprobat modificarea actului constitutiv al Fondului Proprietatea, deşi modificările propuse de conducerea Fondului trebuiau publicate cu 30 de zile înainte de întrunirea acţionarilor

• Băncile mai împrumută statul doar pe termen scurt

Muscalu (ING Bank): Pentru a mai lua bani statul va trebui să se împrumute pe termen lung şi să accepte dobânzi mai mari. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat luni 909,5 milioane lei de la băncile comerciale prin vânzarea de certificate de trezorerie cu scadenţa la şase luni, la un randament de 7%, similar cu cel din licitaţia precedentă pentru astfel de titluri. Valoarea programată a operaţiunii de luni a fost de 1 miliard de lei, iar valoarea totală a cererilor din partea băncilor s-a ridicat la puţin peste 1,6 miliarde de lei. Randamentul maxim acceptat de către Finanţe a fost tot de 7% pe an.

• Adrian Ciudin: Suntem singuri

Traderul de la Carpatica Invest spune că Bursa românească rămâne în derivă fără prezenţa fondurilor străine. Săptămâna a debutat cu o nouă şedinţă apatică la Bursa de Valori Bucureşti, rulajul din piaţa regular cifrându-se la doar 5,78 milioane lei. Volumele mici arată lipsa de interes a "taurilor" de a împinge cotaţiile peste nivelul de 24.000 puncte pe indicele BET-FI. Deschiderea s-a realizat în jurul nivelurilor de referinţă însă până la finalul sesiunii cotaţiile au coborât în teritoriu negativ. Astfel, indicele BET, al titlurilor blue-chip, s-a depreciat cu 1,10%, până la nivelul de 5.224,43 puncte, în timp ce indicele compozit BET-C a pierdut 1,26%.

• Pensiile private au înregistrat profit, în an de criză

Fondurile de pensii private au continuat să înregistreze randamente investiţionale excelente în perioada de recesiune, performanţa medie pe primele 9 luni ale anului ajungând la 13,3% pentru toate fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), respectiv 10,2% pentru toate fondurile de pensii private facultative (Pilonul III). Pentru comparaţie, rata medie a tuturor dobânzilor bancare la depozitele în lei, aferentă unei perioade de 9 luni, a fost de circa 6%, conform unor calcule pe baza datelor publicate de BNR. În acelaşi timp, inflaţia estimată pentru primele 9 luni ale anului este de aproximativ 6%, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

• Speculatorii, unul din motivele scumpirii aurului

În ultimele luni, aurul a crescut constant, până la maximul istoric de 1.320 dolari uncia. Acest avans a fost susţinut de temerile investitorilor privind criza din Europa şi măsurile Fed X-Trade Brokers: Cotaţiile record ale aurului vor atrage în continuare speculatorii. Reapariţia îndoielilor privind capacitatea de plată a datoriilor ale unor state europene, împreună cu posibilitatea ca Banca Centrală a Statelor Unite să repornească tiparniţa au condus preţul aurului la noi maxime istorice. Totodată, există posibilitatea ca activitatea speculatorilor să aibă un rol în acest avans, potrivit unui analize a X-Trade Brokers, cea mai mare casă de brokeraj din Europa Centrală şi de Est.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Joaca de-a premierul fără nume

Victor Ponta şi Crin Antonescu au stabilit să susţină unu şi acelaşi premier pentru "guvernul de criză" în cazul în care Emil Boc va fi demis în urma moţiunii de cenzură a opoziţiei. PSD şi PNL vor susţine acelaşi premier al "guvernului de criză" pe care îl vor propune după demiterea guvernului Boc. Decizia a fost luată ieri de Victor Ponta şi Crin Antonescu la întrevederea avută pe tema moţiunii de cenzură. Cei doi preşedinţi ai partidelor de opoziţie mai trebuie să cadă de acord şi asupra numelui şi apartenenţei politice. Cert este că nu e vorba despre independentul Johannis.

• Cum s-au evaporat banii păgubiţilor de la Planorama

Maşini scumpe şi bonuri de benzină pe bandă rulantă - frânturi din contabilitatea Euro Habitat arată cum s-au cheltuit banii oamenilor. Azi are loc prima adunare a creditorilor.Clienţii complexului de apartamente Planorama, situat în zona Doamna Ghica din Capitală, şi-au luat gândul că s-ar putea muta în noua locuinţă prea curând. Ei se întâlnesc astăzi la prima adunare a creditorilor pentru a afla dacă există o listă, cine e trecut pe aceasta şi care sunt paşii pe care trebuie să-i facă în continuare. Şi asta în condiţiile în care administratorul judiciar nu a urmat până acum niciuna dintre procedurile legale şi nu a făcut public niciun raport referitor la situaţia companiei Euro Habitat. Aceasta a intrat în insolvenţă în luna iunie a acestui an.

• Tichetele "Rabla" expiră în 50 de zile

Cei care vor să-şi caseze maşina sau să vândă voucherele acumulate trebuie să se grăbească. Tichetele pot fi folosite doar până pe 23 noiembrie. Programul de Înnoire a Parcului Auto se apropie cu paşi repezi de final. Cei care vor să-şi caseze autoturismul mai vechi de 10 ani îl mai pot duce la fier vechi până pe 23 noiembrie, dată la care programul se va termina. Şi posesorii voucherelor ar trebui să se grăbească, pentru că validitatea tichetelor expiră la aceeaşi dată cu programul. Asta deşi autorităţile sunt dispuse să mai aloce fonduri pentru scoaterea din uz a maşinilor vechi. Cel puţin aşa susţine preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Gheorghe Popescu. Până în prezent, statul a suplimentat de mai multe ori fondurile alocate acestui program.

• FINANCIARUL

• Potrivit angajamentelor faţă de FMI, salariile vor creşte abia din 2012

În Scrisoarea-cadru pentru bugetul pe anul următor, guvernul schiţează evoluţia principalilor indicatori macroeconomici. Cheltuielile de personal scad în 2011 cu aproximativ 4%

Guvernul îi amăgeşte pe bugetari că în 2011 cei care nu vor fi daţi afară vor avea parte de o mărire a salariilor. Cifrele Ministerului Finanţelor arată însă că anul viitor fondurile se vor diminua cu 4,5%, iar o creştere este anunţată abia pentru anul electoral 2012. Cum reducerea este mai mare decât procentul disponibilizărilor stabilite cu FMI, nu este exclus să ne aşteptăm la un nou val de concedieri. Bugetarii care vor scăpa de concedierile din sistemul public îşi vor vedea mărite salariile în cel mai bun caz în 2012.

• Un român trăieşte cu 6 euro pe zi, echivalentul unei ore de muncă necalificată în Vest

Cei mai mulţi bani se duc pe alimente, taxe şi contribuţii sociale. O gospodărie totalizează venituri medii lunare de 2.337 de lei, în timp ce veniturile pe persoană s-au situat la 806 lei, echivalentul a 6,4 euro pe zi. Cei mai mulţi bani se duc pe alimente, taxe şi contribuţii sociale, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Aproape un sfert din români trăiau la limita sărăciei în 2008, înainte de izbucnirea crizei, arată datele Eurostat. Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au scăzut uşor în al doilea trimestru al anului faţă de primele trei luni, de la 2.342 de lei la 2.337 de lei.

• Preţurile terenurilor din Pipera au ajuns la nivelul din 2005

Tranzacţiile cu proprietati funciare s-au încheiat în primul semestru la preţuri similare celor din perioada 2005-2006. Ca şi în 2009, operatorii do-it-yourself, discounterii şi hipermarketurile au fost cei mai activi jucători. În contextul prudenţei manifestate de investitori şi potenţiali cumpărători, determinată de semnalele negative din economie şi incertitudinile privind evoluţia acesteia, preţurile terenurilor şi-au continuat trendul descendent şi în primul semestru al acestui an, se arată într-un recent raport al companiei Collieres International România.

• "Siguranţa Rutieră", un proiect care a deranjat "regii asfaltului"

Statul român a pierdut 7 milioane de euro din fonduri Phare pentru înfiinţarea Institutului de Siguranţă Rutieră. Autostrăzile şi drumurile naţionale sunt ameninţate cu declasificarea. Politicienii români au plimbat prin Parlament şi apoi prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Legea privind siguranţa rutieră până a expirat finanţarea Phare. Aceasta se referă la instruirea auditorilor de siguranţă rutieră, auditarea lucrărilor la drumuri şi inspecţii periodice la drumurile româneşti ce trebuie realizate prin Institutul de Siguranţă Rutieră pe care MTI nu are bani să-l înfiinţeze. Specialiştii companiilor din subordinea MTI spun că auditarea drumurilor din România în acest moment ar fi un dezastru şi ar duce la declasificarea autostrăzilor şi mai ales a drumurilor europene.

• Se poate şi fără taxa TV: în Olanda, Spania şi Portugalia aceasta nu există

O serie de state europene anunţă schimbarea modului de finanţare a broadcasterilor publici. Cetăţenii unor state precum Australia, Belgia (Flandra), Cipru, India, Olanda, Noua Zeelandă, Portugalia şi Spania nu plătesc taxe TV pentru finanţarea broadcasterului public. Majoritatea statelor din Europa asigură cea mai mare parte din finanţarea televiziunilor publice din taxele TV plătite de populaţie, al căror nivel lunar variază de la aproximativ 3 euro (Cehia) la 19 euro, în Finlanda. Anul trecut, 56,52% din veniturile SRTV, respectiv 322,31 mil. lei, au provenit din taxa radio, al cărui nivel ar putea fi majorat în viitorul apropiat.

• Contraperformanţa SIF-urilor ţine câştigurile fondurilor mutuale sub pragul de 10%

Un singur fond a bătut performanţa indicelui BET după primele nouă luni. Cu foarte puţine excepţii, randamentele obţinute de fondurile locale de investiţii nu trec de 10% după primele nouă luni ale anului, singurele care au reuşit performanţe uşor peste medie fiind câteva dintre fondurile diversificate. Piaţa bursieră de la Bucureşti evoluează, de mai bine de două luni, pe laterală, iar SIF-urile, care alteori umflau câştigurile investitorilor, se află pe zero în acest an. Indicele care urmăreşte randamentul de ansamblu al fondurilor mutuale afişa un plus de 7,34% la finele lunii septembrie, după ce săptămâna trecută a avut o creştere de 0,32%.

• Ce mişcări a făcut în portofoliu cel mai mare investitor la BVB

Familia de fonduri americane de investiţii Artio Global, care constituie cel mai mare investitor străin la Bursa de la Bucureşti (BVB), a pierdut aproximativ 21 de milioane de dolari în perioada mai-iulie din cauza scăderii preţului acţiunilor listate pe piaţa românească. Portofoliul Artio Global pe piaţa românească valora la sfârşitul lunii iulie 116,4 milioane de dolari. Luna iulie a adus totuşi o revenire pentru valoarea acestuia, care a urcat cu 15,5 milioane de dolari comparativ cu situaţia de la finele primului semestru.

• Summitul UE-Asia, o reuniune care reprezintă 58% din populaţia lumii

Asia Europe Meeting a fost creat ca un forum de dialog în 1994 şi numără în prezent 46 de state membre. La Bruxelles erau aşteptaţi cel puţin 38 de şefi de stat şi de guvern, principalii oaspeţi fiind consideraţi în unanimitate premierii Chinei şi Japoniei, Wen Jiabao şi Nano Kato. China va cumpăra datoria elenă în ziua în care Grecia va reveni pe pieţele mondiale. În ecoul acestei declaraţii făcute de premierul chinez, Wen Jiabao, la Atena, în ajunul plecării spre capitala belgiană, s-au deschis ieri la Bruxelles lucrările de două zile ale summitului UE-Asia.

• GÂNDUL

• Românii beau şi fumează de 198 mil. euro pe lună. Cu 56 mil. euro mai mult decât în 2007

Familiile din România scot din buzunare în fiecare lună pentru băuturi alcoolice şi tutun circa 198 milioane euro, faţă de 142 milioane euro în urmă cu trei ani. Românii au cheltuit în al doilea trimestru din acest an mai mult pe băuturi alcoolice şi tutun, dar şi pe hoteluri, cafenele şi restaurante comparativ cu cât plăteau pentru acestea în urmă cu trei ani. gândul a comparat datele statistice de la INS privind structura cheltuielilor de consum din acest an cu cele de la nivelul anului 2007.

• Cine sunt românii care au trimis prima rachetă în spaţiu.

Prima rachetă românească a fost lansată în spaţiu sâmbăta trecută de Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică. Helen 2 a ajuns la altitudinea de 40.000 de metri. Racheta Helen 2, proiectată şi realizată de Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) s-a înălţat, la 1 octombrie, până la altitudinea de 40 de kilometri, realizând astfel primul zbor suborbital românesc. Este primul test reuşit de ARCA, după ce anul trecut, în noiembrie şi anul acesta, în august, balonul folosit la ridicarea rachetei nu a funcţionat.

• ING susţine că BNR a cheltuit 11 miliarde de euro în doi ani ca să ţină cursul

ING estimează că doar în septembrie costul acestor intervenţii pe curs a fost de până la 900 de milioane euro. În ultimii doi ani Banca Naţională a României (BNR) a cheltuit 11 miliarde de euro pentru a apăra sau pentru a menţine cursul la un anumit nivel. Deşi rezervele valutare sunt la un nivel ridicat, 32,6 miliarde de euro, unii economişti atrag atenţia că, în momentul în care BNR va începe să plătească ratele la creditul de 13 miliarde de euro luate de la FMI, leul ar putea avea probleme, banca centrală având din ce în ce mai puţină "muniţie".

• Cacealmaua PDL. Cum vor democrat-liberalii să dejoace planul opoziţiei de a răsturna guvernul

Pedeliştii vor să dejoace planurile PSD şi PNL de a răsturna guvernul în momentul pe care-l cred prielnic, provocând PSD şi PNL să depună moţiunea de cenzură mai devreme decât intenţionează. La şedinţa Biroului Permanent Naţional de luni, liderii PDL au stabilit ca Guvernul să-şi asume răspunderea pe proiectele de legi ale educaţiei, respectiv salarizării unitare, dacă ele nu trec în 10 zile de Parlament. "Avem probleme şi întârzieri la Legea educaţiei, BPN i-a mandat pe primul-ministru şi pe liderii grupului să grăbească procedurile parlamentare pentru Legea educaţiei şi Legea salarizării unitare.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Emil Boc o face mincinoasă pe Roberta Anastase

"Aţi cerut 127 miliarde de lei ca să plecaţi din sală la votarea pensiilor. Asta a fost preţul ca să-i vindeţi pe pensionari", ţipa Roberta Anastase de la tribuna Camerei Deputaţilor, fluturând "dovezile" trădării, a doua zi după votul de la miezul nopţii la legea pensiilor. Guvernul a dat un comunicat de presă în care Emil Boc nici mai mult nici mai puţin decât o face mincinoasă pe Roberta Anastase, demontând construcţia "bani pentru plecat din sală la legea pensiilor": banii nu au fost alocaţi pe criterii politice, ci pentru proiecte aflate deja în derulare printr-un program de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural.

• Bate vant portocaliu pentru Frunzaverde

Energia eoliană este o energie alternativă. În special în judeţul Caraş-Severin unde, dacă vrei să faci afaceri cu vânt, nu ai nici o alternativă, pentru că ţi se face imediat vânt tot de personaje puse pe căpătuială. Bunăoară, s-a descoperit că pe malul românesc al Dunării vântul bate cu atâta forţă, încât e păcat să sufle aiurea. Aşa că mai multe comune din zonă atent îndrumate de Consiliul Judeţean - CJ au pus la sfârşitul lunii septembrie 2009 bazele unei firme: Eoliana Caraş. CJ, condus de Sorin Frunzăverde, fost ministru al Apărării, al Mediului şi al Turismului, deţine 60%, restul aparţinând în mod egal unui număr de cinci primării.

• Aoleu, dl Orban! de Ilie Şerbănescu

Un soi de inconfort a fost probabil resimţit prin multe cancelarii europene, dar din motive diferite, la venirea în structurile de putere de la Budapesta a partidului dlui Victor Orban. Cu atât mai mult cu cât această venire la putere avea în spate un vot popular zdrobitor majoritar, până la putinţa de a schimba prin vrere proprie Constituţia. Dl Orban a jucat tare şi la Vest, şi la Est. A suspendat relaţiile cu FMI, lăsând cu gura căscată pe toţi coriferii vest-europeni şi băgând în sperieţi pe toţi lacheii lor din Est.

• Aoleu! Blasfemie totală!

Cu ce credeţi că vrea dl Orban să se descurce fără banii de la FMI?! Cu bani obţinuţi din suprataxarea băncilor (bineînţeles, şi în Ungaria, mai toate străine!). Legea pentru suprataxarea băncilor a fost deja adoptată. Aoleu! Aceasta în timp ce, la Bucureşti, statul, pe seama contribuabilului, a luat bani de la FMI ca să-i pună la dispoziţia băncilor străine!

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Faţa bolnavă a comerţului cu carne. Piaţă ilegală. Reporterii RL au pătruns în lumea samsarilor neautorizaţi de animale

V-aţi gândit vreodată că bucata de carne din farfurie ar putea proveni de la un animal bolnav sau chiar de la un hoit? În România există numeroşi samsari care cumpără animale bolnave de la persoane private, apoi le tranşează şi vând mai departe carnea în pieţe sau abatoare. Reporterii incognito au realizat un experiment care demonstrează că nu este bine să cumpăraţi carne de oriunde, chiar dacă, aparent, aceasta arată excelent.

• Banii pentru drumuri, scoşi cu valiza de oamenii lui Oprişan

Lucrări decontate, dar nerealizate, şi sume imense de bani-gheaţă scoase din firmele abonate la fondurile publice - în acest fel au fost cheltuiţi banii consiliului judeţean în campania electorală din 2004, în judeţul Vrancea. Trimiterea în judecată a cinci oameni de afaceri, apropiaţi de preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, dezvăluie mecanismul fraudulos prin care administraţia condusă de baronul PSD a tocat în campania electorală din 2004 fondurile destinate reabilitării infrastructurii din judeţ. Din dosarul finalizat de DNA pe 30 septembrie rezultă că mai multe societăţi controlate de cei cinci au încasat peste 50 miliarde lei vechi (cca 1,2 milioane euro la cursul actual - n.r.) pentru lucrări pe care nu le-au mai efectuat.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cataramă: Oamenii de afaceri români nu se pot uni

Omul de afaceri Viorel Catara-mă, care controlează com-pa-nia Elvila, un business de 100 mil. euro anual, a acuzat lipsa de uni-tate a oamenilor de afaceri din România, care nu pot face front comun pentru proiecte de importanţă naţională. Este pentru prima oară când un antreprenor vorbeşte despre acest lucru, în condiţiile în care recent singurele discuţii care s-au pur-tat în ultima perioadă au fost pe marginea inexistenţei unui patronat puternic şi a unei bănci care să sprijine capitalul local aşa cum multinaţionalele sunt sprijinite de băncile din statele unde îşi au sediile.

• Şeful BCR susţine că economia dă semne de revenire

Economia României a început deja să arate semne de revenire, iar din 2011 este de aşteptat o creştere sustenabilă, afirmă Dominic Bruynseels, CEO al BCR. Prezent la o conferinţă cu investitorii organizată de Erste Group - banca-mamă -, el a spus că revenirea va fi susţinută de industrie şi de exporturi. ÑProducţia industrială a revenit deja la nivelurile de dinaintea crizei. Totuşi, cererea internă rămâne scăzută. Cea mai mare bancă după active nu întrevede alegeri anticipate până în 2012 şi crede că actuala coaliţie formată din PD-L, UDMR şi independenţi va continua.

• Jucătorii străini de pe Bursă îşi pun speranţa în fondurile UE

Investitorii străini prezenţi pe pia-ţa locală de capital sunt rezervaţi în privinţa perspectivelor economice ale României, estimând o scădere a economiei de 1,9% în acest an, în condiţiile în care principalele temeri ale acestora sunt legate de deficitul bugetar şi datoria publică. "Cât de sustenabil este deficitul bugetar şi pon-derea datoriei publice în Produsul Intern Brut sunt principalele noastre temeri, dar şi priorităţi pen-tru guvernanţii locali. Teoretic, absorbţia fondurilor europene ar trebui să reducă din temerile investitorilor fa-ţă de dezechilibrele macroeconomice şi structurale ale României", a spus Peter Mars, director de investiţii la compania olandeză Middle Europe Investments (MEI), care administrează investiţii de circa 13 mil. euro la BVB.

• Din 2012 producţia Dacia va depăşi 500.000 de maşini

Producţia de automobile marca Dacia va depăşi după anul 2012 nivelul de 500.000 de unităţi, dublu faţă de cel atins în 2008 şi cu peste 50% mai mult decât anul acesta. Creşterea producţiei din 2012 se va datora noii uzine Dacia din Tanger, cea de-a doua din Maroc şi a treia sub brandul românesc din cadrul grupului Renault. "Capacitatea de 400.000 de unităţi va fi atinsă la Tanger în două linii de asamblare. Prima va începe în 2012 iar a doua, doi ani mai târziu. În cazul primei linii vor fi fabricate două noi modele Dacia pe platforma Logan", a spus Jacques Chauvet, preşedintele Dacia şi şeful Renault pe regiunea Euromed.

• Românii dau 72% din bani pe consum şi numai 2% pe investiţii

Românii cheltuiesc cei mai mulţi banii pentru consum, în principal pe produsele alimentare şi bău-turi nealcoolice, ceea ce reflectă nivelul scăzut de trai, iar salariile sunt cea mai importantă sursă de venituri, reprezentând mai mult de jumătate din resurse. Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au scăzut uşor în al doilea trimestru al anului faţă de primele trei luni, de la 2.342 de lei la 2.337 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Şi la nivelul cheltuielile medii lunare tendinţa a fost uşor descendentă, nivelul coborând de la 2.071 la 2.051 de lei, reprezentând 87,5% din veniturile totale.

• BNR a investit 10,8 mld. dolari în titluri de stat americane

Banca Naţională avea la sfârşitul lui iulie plasamente de 10,8 miliarde de dolari (7,3 mld. euro) în titluri de stat emise de Trezoreria SUA, arată datele publicate de autorităţile americane. Suma reprezintă aproape un sfert din rezerva valutară şi o treime din totalul plasamentelor BNR în titluri de valoare negociabile. BNR nu a mai publicat în ultimii ani informaţii detaliate privind expunerea pe titluri de stat, raportând doar datele agregate pe tipuri de instrumente de investiţii. Astfel, la sfârşitul lui iulie, plasamentele totale în titluri de valoare negociabile ajungeau la 93,2 miliarde de lei (circa 22 mld. euro).

• Bătaie pe fondurile pentru calificare şi recalificarea angajaţilor. Apelul de proiecte a fost suspendat cu şase zile înainte de termenul prevăzut în ghid

Deficitul de personal calificat de pe piaţa locală a determinat furnizorii de formare profesională, ONG-urile sau organizaţiile patronale să se înghesuie să înscrie online proiecte prin care să solicite finanţare europeană pentru cursuri de calificare şi recalificare pentru angajaţii din turism sau din construcţii. Cu şase zile înainte de închiderea apelului de proiecte destinat formării profesionale prevăzut în ghidul solicitantului, depunerea a fost suspendată ieri deoarece valoarea finanţării nerambursabile solicitată prin intermediul cererilor de finanţare înscrise depăşeşte de două ori bugetul alocat.

• Cât valorează cea mai dinamică bursă din Europa? Nu, nu e BVB şi nici Sibex!

Ministerul Finanţelor din Polonia va lansa în ur-mătoarele luni o ofertă publică iniţială (IPO) prin care inten-ţionează să vândă 63,82% din acţiunile bursei din Varşovia, cea mai dinamică piaţă bursieră din Europa în ultimii ani. Oferta este importantă şi pentru investitorii români, deoarece preţul la care se va vinde bursa poloneză va oferi un reper de evaluare pentru acţiunile celor doi operatori de piaţă locali, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Bursa din Sibiu (SBX), care s-au listat pe platformele proprii în acest an. Până în prezent, investitorii în cele două companii bursiere româneşti nu au avut un reper de preţ adecvat, majoritatea burselor listate la nivel global fiind pieţe ma-ture cu afaceri de sute de ori mai mari decât piaţa locală.

• Pentru investitori, argintul este mai strălucitor decât aurul

Aurul şi-a pierdut din stră-lu-cire. Argintul, vărul mai ieftin al metalului galben, a fost în 2010 investiţia anului, scrie the Telegraph. Preţul argintului a crescut cu 31% în 2010, până la un nivel maxim al ultimilor 30 de ani, depăşind ca performanţă aurul, ac-ţiunile şi majoritatea metalelor de bază. La începutul săptămânii trecute raportul aur-argint a scăzut sub 60, pentru prima dată în ultimele 11 luni. Raportul aur-argint reprezintă nu-mărul de uncii de argint necesare pentru achiziţia unei uncii de aur. Preţul argintului este în prezent de 22,11 dolari pe uncie (16,09 euro, 0,78 dolari/gram), iar cel al aurului a ajuns la 1.317 de dolari pe uncie (958 de euro, 46,5 dolari/gram), astfel că raportul este de 59,6. Raportul variază însă puternic. În 1970 era de 20 şi în 1991 a ajuns aproape de 100.