• ADEVARUL
• Adrian Ţuţuianu a dezertat de la Apărare după numai două luni
Adrian Ţuţuianu a încercat o inginerie financiară. Fiecare minister are bugetul împărţit pe patru trimestre. Cum MApN a terminat banii pe trimestrul trei, a încercat să acopere gaura financiară cu bani rezervaţi pentru trimestrul patru. Însă Legea responsabilităţii bugetare nu permite asemenea jonglerii. Dacă rectificarea bugetară pregătită de Guvern nu va fi pozitivă, MApN va trebui să se împrumute la bănci pentru a plăti salariile. Demisia lui Ţuţuianu a venit după ce reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au anunţat, marţi, că salariile angajaţilor se vor plăti eşalonat în această lună, având în vedere că Executivul nu a efectuat încă rectificarea bugetară, deci, momentan, nu mai sunt bani.
• CTP, despre mesajul pe care îl transmite demisia lui Ţuţuianu
Nu poţi să-ţi dai demisia din funcţia de ministru al apărării pentru o problemă de comunicare. Este ridicol, a declarat jurnalistul la Digi24. "Interpretarea cea mai logică pentru ce vedem este: acel comunicat corespunde unei realităţi, poate mai grave decât ne închipuim, în materie financiară, domnul ministru a dorit să se facă public aşa ceva, să ştie lumea că acolo sunt probleme, după care a avut şi motivul să îşi dea demisia pentru a nu se mai afla în acel post când s-ar putea ca lucrurile să se agraveze. Asta este interpretarea, presupunând că avem de-a face cu persoane nearierate mintal în această ecuaţie. Dacă e vorba de prostie în stare pură, atunci eu pe aceasta nu pot să o cuantific printr-o analiză logică", a conchis jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
• Mineriada din iunie 1990. Dosarul ajunge în instanţă după 27 de ani
După 27 de ani de aşteptare, cel mai vechi dosar de pe rolul parchetelor din România, dosarul Mineriadei, a ajuns în instanţă. Victimele atrocităţilor comise de mineri cer despăgubiri. Stufosul dosar al Mineriadei se apropie cu paşi repezi de camera preliminară, iar victimele vor daune pentru traumele fizice şi psihice prin care au trecut. Rănile fizice s-au vindecat demult. Ceea ce nu s-a vindecat este trauma psihică suferită de câteva sute de persoane ce acum solicită despăgubiri. Aproape 300 de persoane, care au calitatea de părţi vătămate în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, au depus, în timpul audierilor de la Parchet, cereri de constituire părţi civile şi solicită despăgubiri.
• Tânărul şcolit la Yale a demisionat din administraţia publică din România
Dan Hodoş, consilierul personal al lui Cornel Ionică, primarul Piteştiului (PSD), şi-a dat demisia săptămâna trecută, după şase luni petrecute în funcţie. Fost bursier în Ştiinţe Politice şi Administrative în Madrid, la Universidad Carlos III, cu studii la Yale şi Ecole Centrale Paris, Dan Hodoş şi-a motivat decizia printr-o scrisoare deschisă în care critică argumentat problemele numeroase de la Primăria Piteşti. Acesta a subliniat: "Am predat biroul şi am renunţat la salariu, am ales etica, demnitatea şi libertatea. În plus, am văzut foarte puţine intenţii în a face administraţie performantă şi a demara proiecte/echipe organizate profesionist, pe termen mediu-lung. Deci, nu am vazut şanse reale de a avea vreun rezultat pozitiv".
• Cum se pregăteşte Catalonia pentru separarea de Spania
Autorităţile din Catalonia au structuri pregătite la nivel intern şi diplomatic, pe plan social dar şi financiar - pentru a putea pune în aplicare separarea rapidă de Spania după referendumul privind independenţa programat pentru 1 octombrie. Ieri, separatiştii din Catalonia au pregătit Trezoreria pentru viitoarea structură statală, după ce vor obţine victoria la refendumul pentru independenţa faţă de regatul Spaniei. Imediat după alegerea lui Carles Puigdemont, prim-ministrul guvernului catalan în 2016, Trezoreria catalană a crescut numărul angajaţilor de la 321 la 800 şi cel al centrelor de la 4 la 32. S-a ajuns chiar la situaţia în care ministerul de Finanţe de la Madrid să avertizeze că "plata impozitelor către altă structură decât cea legală este pasibilă de sancţiuni, iar sumele datorate vor fi considerate ca neplătite".
• Cât de riscant ar fi un atac preventiv al SUA în Coreea de Nord
Echipa de securitate a preşedintelui SUA analizează toate opţiunile privind aducerea pe calea cea bună a liderului nord-corean care a ordonat noi teste nucleare. CNN a examinat împreună cu experţi aspectele unei eventuale intervenţii militare şi concluzionează că SUA nu se află într-o poziţie ce i-ar garanta succesul pe câmpul de luptă. Potrivit analiştilor mlitari citaţi de CNN, ar fi nevoie de săptămâni, dacă nu de luni, pentru a se aduce trupe şi echipamente suplimentare în regiune. S-a tot discutat despre posibilitatea ca SUA să lovească centrele militare nord-coreene şi să distrugă armamentele nucleare ale Phenianului, înainte ca aceştia să aibă timp să le folosească. Însă un astfel de scenariu nu este realist susţin unii experţi: rachetele balistice şi unităţile de depozitare a armamentului nuclear din Coreea de Nord se află dispersate şi ascunse pe tot teritoriul ţării.
• Cine cutremură Bursa românească şi dubla măsură a ASF
Trei investigaţii ce privesc manipularea pieţei au fost lansate recent de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în condiţiile în care mai multe declaraţii controversate au cutremurat bursa românească şi leul, iar rezultatele şi aplicarea lor arată cât de selectiv este aplicată legea. Prima dintre aceste investigaţii a fost lansată în luna aprilie de ASF la adresa NN Pensii, pe motiv că acest fond de pensii private ar fi transmis informaţii înşelătoare privind o posibilă naţionalizare a activelor fondurilor de pensii private. Această anchetă s-a finalizat cu cea mai mare amendă din istoria ASF, de 750.000 de lei, primită de NN Pensii
• Ponta: Suntem foarte mulţi care ştim că Teldrum e al lui Dragnea. Mă sperie cum minte Dragnea. L-a depăşit şi pe Băsescu
Fostul lider PSD Victor Ponta spune că firma Tel Drum este a lui Liviu Dragnea. "De ce să te duci la televizor să spui că nu-i cunoşti ( pe acţionari - n.r)? Aici e o chestie totuşi un pic patologică", a spus Ponta într-un interviu pentru stiripesurse. "Adevărul" a scris încă din 2011 că Marian Fişcuci, fostul coleg de liceu al lui Liviu Dragnea, a cumpărat acţiunile Tel Drum la privatizarea din 2001. "Eu nu cred că există cineva, un român din cei 20 de milioane, care să aibă cel mai mic dubiu că Tel Drum e al lui Dragnea. Toată lumea ştie. Suntem foarte mulţi care ştim în mod direct chestia asta. Faptul că Liviu se poate duce la televizor şi atât de senin să spună că din 2004 nu a mai vorbit cu ei pe mine mă sperie pentru că... când toată lumea ştie că minţi, că poţi să o faci... aici l-a depăşit şi pe Băsescu", a spus el.
• BANCHERUL
• Băncile accelerează vânzările de credite neperformante către firmele de recuperare creanţe
Băncile si-au redus in luna iulie cu 260 milioane lei volumul de credite neperformante cu şanse foarte mici de recuperare acordate persoanelor fizice, întrucât au întârzieri mari, de peste un an, ceea ce înseamnă că acestea au fost vândute firmelor de recuperare creanţe. In consecinţă, valoarea credite neperformante cu întârzieri de peste doi ani ale persoanelor fizice a scăzut in iulie la 4,340 miliarde lei, conform datelor Centralei Riscului de Credit (CRC) din cadrul BNR, care monitorizează doar împrumuturile cu valori de peste 20.000 de lei. Din totalul neperformantelor, peste jumătate, mai exact 2,6 miliarde lei sunt scoase in afara bilanţurilor, ceea ce înseamnă că sunt provizionate integral iar băncile nu mai spera sa recupereze mare lucru, astfel ca ele au ca destinate firmele de recuperare creanţe.
• COTIDIANUL
• De ce nu cumpără americanii brînză? - Cornel Nistorescu
Americanii, de la Trump în jos, vorbesc aceeaşi limbă. Cea a interesului american, exprimat cînd direct, militar şi strategic, cînd financiar sau în materie de resurse umane. Achiziţiile de echipamente militare o dovedesc cu prisosinţă. De la preşedintele Trump la ambasadorul SUA la Bucureşti, aliaţii noştri sunt coerenţi şi îşi urmăresc interesele cu acribie. Şi în Arabia Saudită, şi în Qatar, şi în celelalte ţări proamericane, inclusiv în România. Americanii sunt constanţi şi îşi susţin pe faţă gruparea politică şi civică pe care şi-au alcătuit-o cu grijă. Ei luptă alături de ea pe micile ecrane şi în presă şi dau parteneriatului strategic cu care ne tot fălim un conţinut profitabil. Americanii nu vor să cumpere brînză din România. Îi interesează numai vînzarea de tehnică militară.
• După Tăriceanu şi Dragnea, restart la dosare pentru Oprea şi Ghiţă?
Două procese mult urmărite de opinia publică, respectiv cel al preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi cel al preşedintelui Camerei Deputaţilor, recte Liviu Dragnea, se vor relua de la zero. Termenul pentru amândoi este 3 octombrie. Asta, pentru că valul pensionărilor pe legi speciale a afectat şi Ministerul Justiţiei. La începutul lunii august, 46 de persoane din totalul celor 119 magistraţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îndeplineau condiţiile pentru pensionare. Printre cei care au decis să se pensioneze, având în vedere că se ia în calcul venitul pe ultimele 12 luni, se află şi judecătoarea Anamaria Dascălu, care făcea parte şi din completul care avea pe rol dosarul lui Liviu Dragnea.
• Faceţi naibii ceva şi pentru presă!
Într-o ţară normală la trup şi la cap există patru Puteri: Legislativul, Executivul, Justiţia şi Presa. Într-o ţară anormală, aşa cum este România, Legislativul a fost călcat permanent în picioare, fiind total decredibilizat, Executivul joacă după îi cântă interesele de grup ale celor care pun mâna pe putere, Cotroceniul, Strada şi Ambasadele, iar Presa se află în moarte clinică. Numai Justiţia boiereşte, aceasta având un statut privilegiat, bani şi putere cât pentru celelalte trei puteri ale statului la un loc, şi chiar mai mult decât atât. La 27 de ani de la îndepărtarea regimului totalitar, România este aproape de a reveni la statutul care l-a avut înainte de 1989: o ţară cu câteva oficioase aflate la cheremul unor forţe scăpate de sub orice control şi puse pe tăiat şi pe spânzurat după bunul lor plac.
• Ordin lui Putin vizând SUA
Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului de Externe să dea în judecată guvernul american pentru confiscarea unor proprietăţi diplomatice ruse în SUA, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters, citată de Agerpres. Vladimir Putin a avertizat în această săptămână că va ordona o acţiune în justiţie în legătură cu presupusa încălcare a drepturilor de proprietate ale Rusiei de către Washington. Rusia a acuzat duminica trecută SUA că încearcă să-i "preia" proprietăţi diplomatice, după ce Washingtonul a decis să închidă Consulatul General rus din San Francisco şi Biroul comercial de la Washington, despre care Moscova spune că sunt "proprietăţi ruseşti şi se bucură de imunitate diplomatică".
• CURIERUL NATIONAL
• Ce înseamnă trecerea contribuţiilor la angajat
La salariul minim de 1.450 lei, angajatul ar încasa mai puţin cu 96 lei, în timp ce suma colectată la buget ar creşte cu 98 lei. Rezultă că, pe măsură ce salariile cresc, scade salariul net al angajatului. La ora actuală există mai discrepanţe între salariile dintre mediul privat şi cei de la stat. În ultima perioadă se fac tot mai multe comentarii în ceea ce priveşte trecerea contribuţiilor CAS şi CASS de la angajator la angajat începând cu 1 ianuarie 2018. Cele două cote de contribuţii însumează un procent de 21% (CAS 15,8% + CASS 5,2%). Aceste contribuţii vor fi datorate de către angajat, dar obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale de stat va reveni, în continuare, angajatorului.
• Factura consumului privat a depăşit suta de miliarde de lei
Românii au băgat în consum peste 100 de miliarde de lei în primele 7 luni, arată datele transmise de Statistică la solicitarea HotNews.ro. Pe carburanţi au cheltuit în iulie peste 4 miliarde de lei, cam cât se cheltuia de regulă în luna decembrie, când alergătura după cadouri era turată la maximum. Drept este, la consumul de carburant a contribuit creşterea rapidă a numărului de maşini nou înmatriculate. Cât despre consumul privat în general, creşterea este mai degrabă rezultatul creşterilor salariale de două cifre, a dobânzilor negative (până de curând) şi a dobânzilor bancare încă scăzute care au făcut creditele mai ieftine şi nu au stimulat economisirea în mod deosebit.
• Duelul electoral Angela Merkel-Martin Schulz dă sigură victoria creştin-democraţilor la alegerile legislative
La dezbaterea televizată de duminică seară cu contracandidatul său, social- democratul Martin Schulz, conservatoarea Angela Merkel a fost mult mai convingătoare pentru alegătorii germani. Un sondaj de opinie realizat în timpul duelului televizat arată că, pentru 55% dintre telespectatori, dna Merkel a fost mai convingătoare, faţă de 35% în ce-l priveşte pe candidatul social-democrat. Restul telespectatorilor intervievaţi - indecişi. Sondajele au arătat că, la fiecare chestiune în dezbatere, dna Merkel s-a situat pe primul loc, fiind considerată: "cea mai credibilă, cea mai simpatică, cu cele mai bune argumente".
• CES, aviz nefavorabil privind înfiinţarea Fondului de Compensare a Investitorilor
Consiliul Economic Social (CES) s-a reunit ieri în şedinţă pentru a dezbate poziţia Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii ( CNIPMMR) în legătură cu mai multe proiecte de acte normative, printre care şi înfiinţarea Fondului de Compensare a Investitorilor. Proiectul de act normativ care viza modificarea cadrului de reglementare şi schimbarea statutului juridic al administratorului schemei de compensare a investitorilor în servicii şi instrumente financiare din societate pe acţiuni în persoană juridică de drept public a primit aviz nefavorabil din partea CES. Liviu Rogojinaru, secretar general CNIPMMR, a declarat: "Eu am 25 de ani în mediul de afaceri şi nimeni, niciodată, nu m-a asigurat ca dacă investesc într-un anumit lucru va da randament.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Culisele demisiei ministrului Apărării
• Ministrul Apărării şi-a dat demisia în urma unui comunicat care a provocat panică în Armată şi a stârnit îngrijorarea partenerilor externi. În comunicat se afirma că drepturile salariale urmează să fie plătite eşalonat. Cum s-a ajuns la această "comunicare defectuoasă", cine i-a solicitat demisia lui Adrian Ţuţuianu şi de ce s-a făcut aceea afirmaţie, a explicat premierul Mihai Tudose în mai multe ieşiri televizate. Întrebat la Antena 3 cum răspunde acuzaţiilor că, pe lângă situaţia de la MApN, ar fi probleme financiare şi la MAI, şeful Executivului a răspuns: "Eu recomand la toată lumea, mai ales la aceste ministere de forţă, care ţin de siguranţa naţională, să nu mai folosească acest gen de mesaje, nu numai prin faptul că nu sunt adevărate, dar nu putem avea un stat puternic şi să funcţionăm ca un stat cu asemenea gen de mesaje".
• Cine este noul director al Direcţiei antiterorismului din România
Noul director al Directiei Generale pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului (DGPCT), numit prin ordin de directorul SRI, Eduard Hellvig , este colonelul Dorin "Dodo" Radulescu, un specialist în anti-terorism. Potrivit analistului Radu Tudor, colonelul Rădulescu şi-a început cariera în antiterorism în SRI, a participat la diverse misiuni operative importante, inclusiv cu partenerii euro-atlantici care l-au remarcat pentru profesionalismul şi discreţia sa.
• Dan Voiculescu, în acelaşi oraş cu Sebastian Ghiţă
Site-ul ştiripesurse.ro a dezvăluit, în exclusivitate, că Dan Voiculescu se află- coincidenţă sau nu- în Serbia, la Belgrad, în oraşul în care se află şi Sebastian Ghiţă, plasat de autorităţile sârbe în arest sub control judiciar. Au existat informaţii în piaţă că ar putea urma o preluare a televiziunii România TV de către fondatorul trustului Intact. Reamintim că Dan Voiculescu a fost eliberat condiţionat în luna iulie, după ce fusese condamnat la zece ani de închisoare în dosarul Telepatia.
• Chinezii de la CEFC ar putea prelua pachetul majoritar al Rompetrol luna aceasta
Compania chineză CEFC China Energy Company Ltd. ar putea finaliza achiziţia unui pachet de 51% din acţiunile companiei petroliere române KMG International NV (fost Rompetrol) până în luna octombrie, în pofida unei investigaţii care a complicat procesul de vânzare, a declarat săptămâna trecută vicepreşedintele pentru dezvoltare corporativă şi strategie al KMGI, Alexey Golovin, notează agenţia americană de ştiri Bloomberg.
• JURNALUL NATIONAL
• Topul salariilor de ţucălar pentru şefii din ministere
Toate Guvernele postdecembriste au avut propria armată. O armată fără chip şi fără vreo misiune clară. O oaste de strânsură în care unicele criterii de selecţie sunt apartenenţa la un partid politic sau prietenia cu un demnitar. Vorbim despre consilierii personali ai demnitarilor, iar numirea în această funcţie, venită pe firul scurt, le asigură acestor persoane venituri consistente. Consilierii personali vin şi pleacă cu demnitarii în slujba cărora sunt. Regimul lor de angajare este la dispoziţia demnitarului, aşa că angajările nu se fac prin concurs. La cabinetul ministrului Transporturilor, unul dintre consilierii personali a încasat în luna iulie 9.023 de lei net. Topul este completat de un consilier de la Ministerul Dezvoltării cu 8.821 lei net şi de un consilier al ministrului Muncii, care şi-a oferit sfaturile contra sumei de 8.401 lei net.
• Ce sinecuri au primit foştii senatori şi deputaţi
Cu sau fără relaţii politice, un lucru este cert: niciunul dintre foştii senatori şi deputaţi nu duce grija zilei de mâine. La fel cum experienţa din Parlament nu a ajutat pe nimeni să-şi găsească un job la privat. Premierul Mihai Tudose a numit-o, recent, pe Rodica Nassar în funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Nassar a fost deputat PSD vreme de patru legislaturi, până în 2016 şi preşedinte al Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor până în 2015. Iar ca ea sunt mulţi parlamentari din legislatura trecută. Fostul deputat PSD Mădălin Voicu a ajuns secretar de stat în Ministerul Culturii, iar fostul ministru al Apărării şi deputat PSD, Mircea Duşa, a devenit secretar de stat în MApN.
• NATIONAL
• Iohannis a ordonat "Septembrie Negru" in sistem!
Odată cu marea întoarcere din concediu, s-a intrat in linie dreapta cu ultimele analize care trebuie finalizate până pe data de 15 septembrie si pe baza cărora Klaus Iohannis va lua deciziile finale cu privire la schimbările pe care le va opera in continuarea operaţiunii de curăţire totală a sistemului. "Ultimii mohicani" ai "statului paralel" încearcă disperaţi să mai tragă de timp pentru ştergerea urmelor. Căci, deja se vorbeşte despre dosare penale, după ce înlocuitorii actualilor şefi de structuri vor da liber la declanşarea unor anchete interne pentru lămurirea acuzelor grave aduse celor care au fost stăpâni absoluţi ai serviciilor secrete peste care i-a pus şefi "preşedintele jucător" pe atunci Traian Băsescu.
• Gata, "ŢUŢU" si-a săltat fustiţa!
In timp ce se arunca miliarde de euro pe tot felul de rachete, MApN nu are bani nici măcar sa-si plătească militarii profesionişti. In ultimele zile, deşi cunoscut pentru fosta sa combativitate in fata "statului paralel", Adrian Ţuţuianu parcă devenise alt om, semnând doar contractele cu companiile de înarmare. Însă acesta a avut nefericita idee de a prefera să se împiedice, aidoma bancului cu găina urmărita de cocoş, in loc să alerge sau barem să stea pe loc. Însă încercarea unui Ţuţuianu presat din toate pârţile a fost prea timidă pentru a avea sorti de izbândă in fata unor mize atât de uriaşe precum cele din domeniul înarmării. Aşa că interimar la MApN este Marcel Ciolacu, vicepremierul care, tot in ultimele zile, a fost confirmat drept noua "eminenta cenuşie" a PSD-ului.
• Ponta, vezi sa nu deschidă si Dragnea gura!
Ca o mahalagioaică furibundă, căreia i se strânge saliva in coltul gurii, inundând bobitele de ruj, Victor Ponta s-a repezit la gatul lui Liviu Dragnea într-o încercare disperată de a restabili un imaginar echilibru de forte. Un echilibru pe care nu i l-a cerut nimeni si care nu se cere aranjat. Si nişte forte golance, care i se plimba prin orgoliul lui de fost premier parcat definitiv in neputinţa de a fi decent. Dacă duminică declara că nu-si va ataca niciodată foştii colegi, peste două zile i-au răpăit sub freza tobele războiului deşucheat împotriva lor. Cap de lista, Liviu Dragnea. Acesta, deocamdată, stă cuminte, dar asta nu înseamnă ca nu i-o va trage lui Ponta. Cat de curând.
• Tudose se dă la FMI
Premierul Mihai Tudose a chemat la Guvern delegaţii ale FMI si ale Băncii Mondiale pentru a le atrage atenţia asupra faptului ca "au cam greşit" ultimele doua prognoze referitoare la Romania. Epoca ploconelilor in fata reprezentanţilor FMI si BM pare sa fi apus. Deranjat de prognozele legate de starea si evoluţia economiei româneşti, făcute de FMI, actualul premier a ţinut să-i atenţioneze pe reprezentanţii Fondului ca sunt pe căi greşite - comportament adoptat in premiera de guvernanţii romani.
• ROMANIA LIBERA
• Din culisele jafului de la CNAS: Cum şi-a îmbogăţit finul lui George Maior un prieten din SRI cu 40 milioane de euro
În spatele faptelor din dosarul DNA de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate stau prietenii ciudate. Una dintre acestea s-a legat între finul şi fostul prim-consilier al lui George Maior la SRI, Nicolae Sergiu Ciobanu, şi Victor Matei. Ciobanu s-a lăudat că l-a ajutat pe Matei să devină profesor la Academia Naţională de Informaţii a Serviciului Român de Informaţii. După ce a intrat în sistem, Matei s-a pricopsit cu un contract de cinci milioane euro pentru o lucrare la un hotel al SRI. Într-adevăr, "constructorul de spitale" (aşa cum apare numit în stenogramele interceptărilor din dosarul DNA) Victor Matei administrează firma General Service Grup 98. Iar această firmă a obţinut peste 50 de contracte cu statul, a căror valoare depăşeşte 40 de milioane euro. Mai mult, firma lui Matei a fost asociată cu o altă societate controversată, Medicare Tehnics SA, la care a fost director general Tudor George Coldea, vărul generalului Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI.
• ZIARUL FINANCIAR
• Datele detaliate de la INS privind creşterea PIB arată că industria este motorul creşterii
Patru puncte de creştere din cele 5,8 puncte procentuale de creştere ale PIB pe S1 2017 au fost asigurate de industrie - 1,7 puncte, comerţ - 1,5 puncte şi IT&C - 0,8 puncte. Datele detaliate privind contribuţia la creşterea PIB de 5,8% de pe primul semestru din 2017 arată că, pe primele trei locuri se află industria, comerţul şi informaţiile şi comunicaţiile (IT&C). Astfel, industria a avut o creştere de 7,3% semestru la semestru, ceea ce, având în vedere ponderea sa de 23% în PIB, a determinat o contribuţie la creşterea economică de 1,7 puncte procentuale. Comerţul, cu o pondere de 20% în PIB, a crescut cu 8% în primul semestru şi a contribuit la creşterea economică cu 1,5 puncte procentuale. În sfârşit, informaţiile şi comunicaţiile, deşi au o pondere de doar 6% în PIB, creşterea de 13% în S1 le aşază cu o contribuţie de 0,8 puncte procentuale.
• Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: Dobânzile la lei vor creşte, dar vor fi sub creşterea inflaţiei
Majorarea dobânzilor la lei reprezintă o tendinţă naturală în condiţiile în care şi presiunile inflaţioniste au început să iasă la suprafaţă după reducerile de TVA care au ţinut inflaţia în zona negativă, este de părere Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. "Deocamdată vedem creşteri relativ minore la dobânzi, dar trebuie să fim conştienţi că atâta vreme cât proiecţiile din piaţă indică o inflaţie de 3%-3,5% la finele anului viitor, nu putem să vorbim despre o rată medie a dobânzii (Robor) de sub 1%", a declarat Dumitru la ZF Live. Potrivit lui Ionuţ Dumitru, estimările băncii pentru finele anului în ceea ce priveşte Robor la o lună se situează între 1,1% şi 1,2% faţă de 0,70% în momentul de faţă şi între 1,20% şi 1,30% pentru Robor la trei luni faţă de 0,94%-0,97% cât este acum.
• Acţiunile bancare de la bursă încă nu şi-au revenit din şocul de miercurea trecută
Acţiunile Băncii Transilvania se tranzacţionau ieri la 2,3 lei, în scădere cu 6% faţă de şedinţa de închidere din 29 august, adică cu o zi înainte ca Florin Cîţu, senator PNL, să anunţe taxarea cu 0,5% a activelor bancare, în timp ce BRD a scăzut în acest interval de timp cu 8%. Chiar dacă Ministerul Finanţelor a infirmat vineri seară posibila taxare a activelor bancare, acţiunile celor două bănci de la BVB tot şi-au continuat evoluţia descendentă, cu un ritm mai temperat, iar analiştii susţin, luând în calcul exemplele din ultima perioadă de timp, că zvonurile de acest fel, dezminţite între timp de guvern, au avut tendinţa să se confirme în cele din urmă.