REVISTA PRESEI 07.01.2013

• ADEVARUL

• Bătălia pentru Institutul Naţional de Statistică: politica bate cifrele

Revizuirea datelor privind Produsul Intern Brut a fost invocată de premierul Victor Ponta pentru schimbarea conducerii INS, dar adevăratul motiv vine din insuccesul referendumului, după recensământ. Vergil Voineagu a fost demis de către premierul Victor Ponta de la conducerea Institutului Naţional de Statistică (INS) pentru un motiv pe care analiştii economici îl consideră nefondat: revizuirea în jos, cu peste 20 de miliarde de lei, a Produsului Intern Brut pe anul 2011. Chiar dacă revizuirea este de o amploare fără precedent, faptul că în calculele privind PIB-ul au intervenit elemente noi nu i se poate imputa Statisticii. Dimpotrivă, dacă aceste elemente nu ar fi fost luate în calcul şi INS le-ar fi ignorat, păstrând ca definitive datele provizorii anunţate iniţial, atunci am putea vorbi de neprofesionalism.

• Ponta bagă UDMR tot mai adânc în Guvern

Premierul a oferit trei posturi în Executiv formaţiunii conduse de Kelemen Hunor după ce PNL şi PC au blocat cooptarea Uniunii la guvernare. UDMR este, oficial, în opoziţie, dar unii dintre oamenii săi ocupă posturi la Palatul Victoria. În prezent, în Guvernul Ponta se regăsesc trei membri ai UDMR. Cei trei politicieni sunt György Frunda, Kiraly Andras Gyorgy şi Beatrix Gered. Toţi trei au fost numiţi prin decizii ale premierului Ponta, care încearcă să-şi păstreze relaţiile bune cu UDMR, după ce PNL şi PC au blocat cooptarea Uniunii la guvernare. Astfel, Gyorgy Frunda este consilier al premierului Ponta, pe probleme juridice, internaţionale şi de minorităţi. Kiraly Andras György a fost păstrat în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei, printr-o decizie semnată de Victor Ponta la sfârşitul anului trecut.

• Maria Grapini: impozitul forfetar nu va mai fi în 2013 precum cel din 2009

Ministrul pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, a confirmat pentru "Adevărul" că a avut o discuţie de principiu cu premierul Victor Ponta pe tema introducerii impozitului forfetar, dar a precizat că "nu va fi acea nebunie creată în 2009 în urma căreia au fost decimate IMM-urile". Impozitul forfetar, supranumit şi impozit minim, este o taxă pe venituri pe care firmele o plătesc chiar dacă nu au realizat venituri. Contribuabilii declară cifra de afaceri (vânzările) din anul anterior şi plătesc impozit în funcţie de acel cuantum, chiar dacă suma a fost egală cu zero. Există tranşe fixe de impozit, iar prima tranşă începe cu zero, nu cu o anumită sumă a cifrei de afaceri, astfel că nimeni nu este scutit de la plata acestuia. Impozitul se numeşte forfetar tocmai pentru că este plătit înainte ca veniturile să fie realizate. Hotelierii şi mai ales deţinătorii de restaurante ori altfel de unităţi de alimentaţie publică vor plăti impozitul forfetar.

• CAPITAL

• Cât va creşte cursul de schimb şi unde vor ajunge dobânzile în 2013

Fără a se diferenţia prea mult unele de altele, prognozele economiştilor-şefi ai principalelor bănci din România merg pe o creştere economică sub potenţial, inflaţie ridicată şi un curs de schimb uşor depreciat. La unison, analiştii consideră că Banca Naţională a României (BNR) va păstra nemodificată dobânda de politică monetară, cel puţin în prima jumătate a anului viitor, la 5,25%. Spre finalul anului, unii analişti, cum sunt Florentina Cozmâncă (RBS Bank) sau Rozalia Pal (Garanti Bank), consideră că nu este exclusă o oarecare relaxare a politicii monetare. În funcţie de evoluţia inflaţiei şi de cum va fi anul agricol 2013, banca centrală ar putea aplica o scădere uşoară a dobânzii, până la nivelul de maximum 5%.

• Victoria lui Obama nu salvează economia SUA

Economia americană a evitat căderea în "prăpastia fiscală" prin majorarea impozitelor pe venit pentru cei bogaţi, dar problema datoriei publice este chiar mai mare decât cea a deficitului bugetar. Preşedintele SUA, Barack Obama, a obţinut o victorie importantă în faţa republicanilor prin legea care a evitat "prăpastia fiscală". Cel puţin pe termen scurt. Victoria democratului Obama, al cărui partid controlează doar Senatul (camera superioară a Congresului SUA), derivă din măsurile care urmează a fi adoptate şi care includ majorări de taxe pentru cei cu venituri mari, dar tăieri foarte puţine de cheltuieli bugetare. Din nefericire pentru americani, legea nu rezolvă şi problema datoriei publice a SUA, care o depăşeşte cu mult pe cea a deficitului bugetar.

• Anul marilor revoluţii în asigurări

Poliţele RCA, practic baza pieţei asigurărilor din România, se vor scumpi cu până la 40%-45%, fapt care va afecta serios unele companii. Al doilea mare şoc vine de la Guvern, care vrea să desfiinţeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în ciuda opoziţiei pieţei. După un 2012 caracterizat mai degrabă de calm, piaţa asigurărilor din România se pregăteşte pentru un an care ar putea fi cel mai agitat din scurta sa istorie postdecembristă. Grupurile străine prezente în România lasă de înţeles că s-au cam săturat să investească fără rezultate şi îşi propun să facă profit în ţara noastră sau, în caz contrar, să o lase mai moale, iar câteva nume mari din lumea reasigurătorilor au anunţat deja că părăsesc România, speriate de ceea ce ar putea urma.

• THE ECONOMIST: 2013, an cu noroc pentru moneda unică?

Euro a supravieţuit dramelor din ultimii ani, însă are nevoie de tot mai mult sprijin. Profeţii apocalipsei înghit astăzi în sec. Grecia nu a părăsit zona euro, iar moneda unică nu s-a prăbuşit - şi soarta sa pare sigură şi în 2013. Willem Buiter, de la Citigroup, a revizuit probabilitatea "Grexit"-ului de la 90% la 60%. Acum câteva săptămâni, agenţia de rating S&P chiar a crescut calificativul Greciei cu 6 trepte, până la B-. Interesant este că adepţii variantelor pesimiste nu exageraseră problemele zonei euro, ci mai degrabă subestimaseră voinţa politică de a opri colapsul acesteia.

• CURENTUL

• Marea împărţeală: Ponta şi Antonescu se bat pe sinecurile din eşalonul secund al puterii

Primele semne din noul an arată o derută extrem de mare în alcătuirea bugetului pe anul în curs, motiv pentru care premierul Ponta a dat deja dispoziţii ca aceste discuţii să se facă într-un mod închis şi deloc transparent prin secretizarea acestora prin documente clasificate. Misiunea sa nu va fi deloc uşoară deoarece scorul de circa 70 de procente pe ţară obţinut de USL comportă crearea de sinecuri pentru toate eşaloanele puterii din cadrul USL. Organigramele instituţiilor vor fi supradimensionate iar în aceste zile se discută crearea a nu mai puţin de 3.300 de funcţii de conducere pentru eşalonul doi al partidelor ce alcătuiesc Uniunea Social Democrată. Astfel, din primele estimări, vor fi circa 60 de secretari de stat, la care se vor mai adăuga 120 de preşedinţi de agenţii. Aceştia din urmă vor avea toţi cabinete, secretarii personali dar şi consilierii lor. Adică un total de circa 1.250 de oameni, toţi conectaţi politic la ceea ce înseamnă USL.

• INS ii da peste nas lui Ponta: PIB-ul se calculează după metodologia UE. Diferenţele rezultate nu sunt erori de calcul

INS aplică metodologia UE privind PIB, care prevede transmiterea pe parcursul a 21 luni pentru indicatorii anuali trei versiuni de estimare - provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) şi definitive (la 21 luni) - iar diferenţele între ele sunt inerente şi nu reprezintă erori de calcul.

• CURIERUL NATIONAL

• Cui va folosi viitoarea taxă auto?

Taxa de primă înmatriculare auto va fi înlocuită cu un "timbru de mediu": Proprietarii de maşini vechi vor plăti mai mult, iar cei care au vehicule noi mai puţin sau deloc în cazul maşinilor hibride electrice. Pîrvu (CNIPMMR): Dacă schimbăm doar denumirea nu facem nimic. Trebuie găsită o soluţie astfel încât să se aplice principiul "poluatorul plăteşte", iar cetăţeanul să poată face o alegere potrivită vis-a-vis de calitate - preţ.

• Concurenţa pune dosarele pe masă

Consiliul va finaliza anul acesta investigaţii de proporţii declanşate în ultima perioadă. Una dintre cele mai importante priveşte contractele încheiate de traderii de energie cu Hidroelectrica, din cauza cărora compania a pierdut 1,2 mld. euro. Celelalte se referă la retailul alimentar, domeniul bancar, licitaţiile pentru drumuri şi plata energiei prin POS-uri.

• Cum punem în valoare proiecţiile brokerilor? Profeţii împlinite şi neîmplinite în 2012

În pieţele financiare, fiecare dintre noi este singur! Bineînţeles, putem beneficia de serviciile unui agent de bursă, putem apela la consultanţa unui analist financiar, putem ţine seama de sfatul unui prieten mai experimentat în lumea investiţiilor, ar trebui să ne bizuim pe vigilenţa supraveghetorilor şi să ne încredem în onestitatea participanţilor la piaţă. Dincolo de acestea însă, decizia investiţională finală aparţine fiecăruia dintre noi, la fel sarcina structurării portofoliilor. Randamentele nu ni le garantează nimeni, iar pericolul pierderilor este tot timpul prezent. Aşadar, fiecare cu ochii cât cepele pe banii lui!

• De ce ziarele din SUA favorizează conţinutul online plătit

Sistemul de plată pentru conţinutul online a devenit din ce în ce mai folosit de către site-urile ziarelor americane din Statele Unite. Astfel, 11 dintre cele 20 cele mai mari publicaţii taxează accesul la conţinutul online sau au anunţat că au planuri pentru a introduce acest sistem, potrivit The Guardian. Printre aceste publicaţii se numără primele patru titluri din America - Wall Street Journal, USA Today, New York Times şi Los Angeles Times. Gannett, cel mai mare grup de media din SUA, a extins acest sistem la majoritatea publicaţiilor deţinute în ultimele 12 luni, la fel ca şi trusturi precum Tribune and MediaNews, în timp ce grupurile McClatchy şi EW Scripps vor începe să taxeze conţinutul din acest an. De asemenea, Washington Post a anunţat luna trecută că a luat în calcul această strategie şi că o va implementa din 2013.

• Lagarde: Disputele privind datoriile SUA şi problemele din Europa pot provoca o criză mondială

Incapacitatea de a încheia un acord privind plafonul datoriilor în Statele Unite şi problemele din Europa vor duce la "o criză economică mondială majoră" dacă nu vor fi găsite soluţii, a avertizat directorul general al FMI, Christine Lagarde, aflată în statul african Malawi, transmite Bloomberg. "În lipsa unei soluţii va fi o criză, din cauza dimensiunii economiilor celor două părţi şi a relaţiilor comerciale şi de investiţii cu alte state", a afirmat Lagarde în capitala ţării, Lilongwe, potrivit Mediafax.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Concurs trucat la ICR pentru "piloşii" lui Marga!

Ministrul de Externe trebuie să găsească soluţia ca să angajeze noi directori adjuncţi şi referenţi la filialele ICR din străinătate. Scandalul de la Institutul Cultural Român (ICR) a luat amploare în acest weekend. Totul se învârte în jurul concursului pentru filialele ICR din străinătate şi al rezultatelor acestuia privind ocuparea funcţiilor de director general adjunct şi referent. Participanţii au aflat cu stupoare, vineri, că instituţia condusă de Andrei Marga a decis câştigătorii înainte de termenul anunţat şi orice încercare a unora dintre ei de a afla un punct de vedere s-a izbit de robotul telefonic al ICR. Aşa se face că, începând de vineri seara şi continuând pe parcursul weekend-ului, "Evenimentul zilei" a primit mai multe sesizări şi a purtat dialoguri cu persoane care au participat la acest concurs.

• Moise Guran: "2013 - anul în care statul va rescrie întreaga economie"

Jurnalist pe probleme economice, Moise Guran vorbeşte pe înţelesul tuturor despre politică, criză, recesiune dar şi despre cât ne va mai rămâne în buzunar după 2013. "Economic, în 2013 va fi foarte greu de evitat recesiunea", atenţionează, cu seriozitate, Moise Guran. Cunoscutul jurnalist, care a reuşit performanţa să-i facă pe mulţi români să înţeleagă economia, spune pentru Evenimentul zilei că va fi un an greu, în care statul va rescrie întreaga economie pe alte cifre doar pentru a putea supravieţui - el, statul. Face parte din generaţia anilor 90, formată la şcoala lui Ion Cristoiu, Moise fiind reporter special, timp de 3 ani, la Evenimentul zilei.

• Care culturi de cereale vor merge bine în 2013

Porumbul şi soia vor fi cele mai rentabile culturi în 2013, spun experţii, însă fermierii români nu mai vor să audă de porumb iar suprafeţele cu soia sunt foarte mici. În 2012, tona de soia furajeră a depăşit 600 de dolari, iar cea de porumb 300 de dolari. Majorarea preţului la porumb i-a determinat însă pe crescătorii americani de animale să renunţe la porumb în favoarea grâului în asigurarea hranei animale. Şi pentru 2013, perspectivele pentru aceste materii prime agricole se arată favorabile, cel puţin pentru prima parte a anului. De altfel, experţii de la banca Morgan Stanley pariază pe cele două culturi şi în 2013, estimând o creştere a preţurilor, în primul semestru din 2013. În partea a doua a anului, preţurile ar urma să scadă.

• JURNALUL NATIONAL

• Ministrul Justiţiei contestă valabilitatea alegerii lui Hăineală ca preşedinte CSM

Duminică seară, in cadrul emisiunii Sinteza zilei, la postul tv Antena3, Ministrul Justitiei a spus ca procurorul Oana Hăineală a fost ales presedinte al CSM printr-un viciu de fond. "Contestarea alegerii doamnei Hăineală, propusa de sectia de judecatori a CSM nu a fost inca judecata prin vot, pentru ca nu s-a ajuns la acest vot", a declarat ministrul Justitiei. "Dar, printr-o frauda de informare, contestatia a fost anuntata ca respinsa", continuat ministrul. Procurorul Oana Schmidt-Hăineală a fost aleasă vineri în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Hăineală a fost aleasă cu 10 voturi "pentru", în timp ce contracandidatul său Mircea Aron a obţinut 8.

• Dovezile care arată că preşedintele Traian Băsescu încalcă protocolul semnat cu USL

Mihai Gâdea a vorbit în cadrul emisiunii Sinteza Zilei despre intervenţia preşedintelui Traian Băsescu la CSM, care este scandaloasă. Potrivit realizatorului, intervenţia încalcă total legile în vigoare, anunţă o interpretare neîntemeiată a Constituţiei şi este dovada încălcării protocolului semnat cu Victor Ponta. De asemenea, gestul preşedintelui arată clar că acesta doreşte ca justiţia să rămână în mâinile sale şi că vrea să o stăpânească fără nici un fel de limite.

• Vechiul şi noul "Doi şi-un Sfert". Şeful serviciului secret al Internelor, legat de corupţi italieni

Cel mai controversat serviciu secret din ultimii 23 de ani a fost temuta unitate 0215, cunoscută sub denumirea "Doi şi'un sfert", care şi-a schimbat denumirea în Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), dar năravul ba. Încă de la înfiinţare, acest serviciu secret a fost în subordinea Ministerului de Interne. Însă, din cauza scandalurilor economice şi politice în care a fost implicată, primul-ministrul Victor Ponta a decis ca şefii DGIPI să fie numiţi şi destituiţi direct de premier. Pentru început, premierul a decis vineri să-l menţină în funcţie pe şeful DGIPI, Gelu Marin Oltean, care a fost ridicat la rangul de secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne. În schimb, cei doi directori adjuncţii ai DGIPI vor fi subsecretari de stat. Totodată, în urma reorganizării Internelor, serviciul secret al ministerului a fost transformat într-un departament al instituţiei, care se va numi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.

• Originea numelui Ioan. La ce popor mai găsim numele sub exact aceeaşi formă

Aproape două milioane de români îşi serbează onomastica de Sfântul Ioan. Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, anul trecut, în România, trăiau 1.442.563 de bărbaţi cu nume derivate din Ioan şi 545.458 de femei. Românescul Ioan sau Ion provine din numele evreiesc Johanan sau Yochana (scrierea este diferită în funcţie de traducere). Numele înseamnă "Prin graţia Domnului", fiind la origine o incantaţie care alăturează cuvintele "Jo" - abrevierea lui "Jahve" (Dumnezeu), "ilie" şi "hanan", adică "a face o favoare", "a se milostivi". Incantaţia era folosită la naşterea copiilor, fiind un mod de a mulţumi lui Dumnezeu pentru favoarea făcută. Odată cu răspândirea creştinismului, numele Johanan, purtat de mai multe figuri religioase importante, în special Ioan Botezătorul, a devenit popular şi în Occident. Ioan este un nume comun şi în Ţara Galilor, unde este scris şi rostit la fel ca în româneşte.

• 40 de ani de înjugare a României la FMI

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) vor sosi în România pe 15 ianuarie, pentru a efectua a şaptea şi a opta evaluare a acordului stand-by de tip preventiv încheiat cu România. Începând de astăzi, Jurnalul Naţional vă prezintă în serial istoria României cu FMI, o analiză realizată de Marian Tudor. Intertitlurile aparţin redacţiei. La 15 decembrie 1972, România a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar Internaţional prin semnarea acordului de aderare şi vărsarea cotei sale de participare. Tocmai s-au împlinit 40 de ani de la acest eveniment.

• NATIONAL

• Antonescu ramane in afara podiumului prezidentiabililor

Lider al PNL si candidat al USL la viitoarele alegeri prezidentiale, Crin Antonescu ocupa abia locul patru in topul increderii romanilor. Intrat pe un trend descendent dupa incercarea de demitere a lui Traian Basescu, liderul liberal a reusit, conform ultimului sondaj de opinie realizat de CSOP, sa recupereze doua procente dupa alegerile din decembrie. Concret, Ponta este creditat cu 29%, Oprescu cu 26, iar Antonescu cu 23 de procente. Seful liberalilor nu se alege insa nici macar cu bronzul, care-i revine de fapt lui Sorin Oprescu din moment ce pe locul doi, dupa Ponta, este guvernatorul Mugur Isarescu: 27 de procente.

• Presedintele Basescu a promulgat Legea care abiliteaza Guvernul sa emita ordonante

Presedintele Traian Basescu a semnat, vineri, 4 ianuarie 2013, decretul pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante. Prin acest act legislativ, Guvernul este imputernicit ca, de la data intrarii in vigoare a legii, sa emita ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice. In acesata categorie intra urmatoarele domenii: finante publice si economie, agricultura si dezvoltare rurala, transporturi si infrastructura, dezvoltare regionala si turism, mediu, administratie si interne, cultura, achizitii publice, fonduri externe nerambursabile, si contraventii. Semnand acest act, Basescu si-a onorat o promisiune pe care i-a facut-o premierului Victor Ponta.

• China ii spioneaza pe bilderbergi!

Hackeri proveniti din China au lansat un atac cibernetic asupra computerelor celei mai de elita organizatii din SUA, Consiliul pentru Relatii Externe (CRE), asociata la Bilderberg. Atacul este cu atat mai periculos cu cat China are un "contract" cu aceste organizatii oculte, fiind elementul-cheie pentru schimbarea sistemului financiar mondial. Hillary Clinton a numit CRE "nava-mama" a politicii externe a SUA, "care ne invata ce sa facem". Probabil ca din acest motiv s-au aratat interesati si chinezii. CRE este una dintre cele mai sofisticate organizatii din SUA, care are peste 4.000 de membri, fosti oficiali, jurnalisti, strategi militari. Printre membri se afla si senatorul Chuck Hagel, cel care se zvoneste ca va fi numit ministru al Apararii. Hillary Clinton, adjunctul Kurt Campbell, viitorul secretar de stat, John Kerry, si toti consilierii lui Obama pe probleme asiatice sunt membri ai CRE. Strategul principal al CRE este Henry Kissinger, care este si membru Bilderberg.

• PUTEREA

• România, fabrică de generali. Numărul ofiţerilor cu cele mai înalte grade din Armată, Interne şi servicii, bate spre 400

În ultimii 22 de ani, în timp ce efectivele din Armată, Interne şi chiar şi din serviciile secrete s-au redus substanţial, numărul generalilor activi şi în rezervă a crescut permanent. Practic, potrivit unor date, România ar fi ţara cu cei mai mulţi ofiţeri avansaţi la gradul de general, în timp de pace. Potrivit unei statistici, numai sub preşedintele Băsescu, la MApN au fost avansaţi 478 de generali, la SRI 68 de generali, la SPP 32 de generali, iar la MAI 137 de generali. Din informaţiile noastre, în prezent, numărul generalilor activi din toate instituţiile de forţă ale statului se ridică la aproape 400.

• Isărescu s-a proclamat dictatorul finanţelor româneşti

Înainte de Sărbătorile de iarnă, Guvernul Ponta 1 a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară(ASF). Pentru că a ştiut din capul locului cât de controversată şi delicată este decizia sa, premierul Victor Ponta s-a grăbit să anunţe că "mai sunt unele detalii la Justiţie". Finanţele noastre trebuie să aibă un reprezentant în BCE, iar Mugur Isărescu va fi omul României în Consiliul European de Risc Sistemic (CERS) şi prin intermediul ASF. Astfel, fie că vorbim de bănci, de fonduri de investiţii, de pensii sau de asigurări, guvernatorul BNR este şeful tuturor finanţelor româneşti. Rămâne de văzut cu ce s-a ales Victor Ponta în urma acestui troc, că pentru populaţie nu se întrevede nimic benefic.

• Creditarea, fără şanse de reviriment în 2013. Bancherii mizează pe economisire

2013 se anunţă un an dificil pentru sistemul bancar. Chiar dacă bancherii preconizează evoluţii pozitive pe segmentul produselor de economisire, creditarea va rămâne în continuare anemică. Potrivit oficialilor din domeniu, cardurile de credit şi împrumuturile de tip "Prima Casă" vor rămâne în topul preferinţelor clienţilor pe sectorul de credite.

• ROMANIA LIBERA

• Mizele războiului pentru preluarea controlului asupra CSM

Alegerile tensionate de la Consiliul Superior al Magistraturii de vineri au arătat cât de important este pentru ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, să-şi impună oamenii la conducerea instituţiei care, teoretic, apără independenţa justiţiei, propulsează magistraţi în funcţii de conducere şi face promovările (prin concursuri transparente) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă Mona Pivniceru reuşeşte să-şi impună oamenii la conducerea CSM, ar putea avea suficiente pârghii pentru a-i salva pe oamenii politici ai USL cu dosare penale, apropiaţi ei, ca Adrian Năstase (pe care l-a apărat chiar în timp ce acesta era judecat, deşi legea magistraturii interzice astfel de atitudini), Relu Fenechiu, Dan Voiculescu, Radu Mazăre, Cătălin Voicu sau chiar fostul judecător, şef de secţie la Înalta Curte, Florin Costiniu, pe care, de asemenea, l-a apărat public

• Germania se apropie de acceptarea rolului militar

Dacă vrea o poziţie globală consolidată, Germania are nevoie de o mai mare angajare militară, scrie The New York Times. Este una dintre ţările cele mai importante din sfera occidentală şi, după ce decenii la rând a fost o putere pacifistă, acum se confruntă cu necesitatea de a juca un rol militar. Ministrul german al Apărării, Thomas de Maiziere declara în urmă cu o lună că "acum ne aflăm într-o poziţie şi avem datoria să ne facem simţit impactul". Atitudinea germanilor faţă de desfăşurarea de noi trupe în străinătate s-a schimbat şi ea, şi doar o mână de protestatari au trecut prin faţa Porţii Brandenburg pentru a-şi exprima opoziţia. În Parlament, votul a trecut cu uşurinţă după două zile.

• ZIARUL FINANCIAR

• Dar dacă BNR nu ştie să răspundă la întrebarea: Cum putem ieşi din balta economică în care ne-am prins?

Astăzi, conducerea Băncii Naţionale va reveni la muncă, având pe masă în şedinţa de politică monetară o întrebare lansată public de Nicolae Dănilă, membru al consiliului de administraţie: dacă politica monetară e aşa bună, de ce ne zbatem în starea de stagnare a economiei? Iar el continuă: este necesară regândirea obiectivelor, a misiunii şi a rolului BNR. El susţine că BNR ar trebui să tolereze un nivel mai ridicat al inflaţiei, adică să renunţe la obiectivul său principal - ţintirea inflaţiei, pentru a smulge economia din stagnare. De asemenea, adaugă el, sunt necesare adoptarea unor măsuri pentru creşterea ponderii activităţilor productive şi crearea de locuri de muncă, pentru revigorarea consumului intern, mai ales pe segmentul pe segmentul produselor fabricate local, pentru creşterea exporturilor, pentru ca în final toate acestea să ducă la creşterea veniturilor atât ale companiilor, cât şi ale populaţiei.

• Ţara şi-a căutat oamenii, acum îşi caută PIB-ul

România se trezeşte. Începe să-şi numere oamenii, să vadă câţi au mai rămas, câte locuri de muncă mai sunt, începe să se uite mai atent la ce produc aceşti oameni. Premierul Ponta s-a trezit că nu mai iese PIB-ul pe care se baza în estimările pentru 2013. Dar ca să scoţi ceva, trebuie să acţionezi, nu să aştepţi inerţia statisticii. Când Statistica a venit în martie 2012 cu un PIB pe 2011 de 578 miliarde de lei, cu 30 miliarde de lei mai mare decât cel estimat de Comisia de Prognoză şi luat în calcul pentru buget, nu au fost proteste. Nimeni din guvernul din "umbră" al USL de atunci, vreun specialist, nu şi-a exprimat surpriza. Dimpotrivă, atunci când au preluat puterea, în mai 2012, situaţia a convenit de minune. Dintr-o dată, PIB-ul pe 2012 a devenit mai mare.

• Erste: Aşteptăm cu nerăbdare proiecte mult mai mari de infrastructură să le finanţăm

La şapte ani de la preluarea BCR, Erste este departe de planul visat în 2005 şi caută soluţii pentru creştere. BCR este un activ strategic pentru Erste, iar fundamentarea deciziei privind achiziţia de 3,75 mld. euro de acum şapte ani rămâne în picioare şi astăzi chiar dacă în prezent toate operaţiunile băncii trebuie să treacă printr-un proces de evaluare în căutarea modelului de business care să permită revenirea pe creştere în condiţii de profitabilitate, afirmă Manfred Wimmer, vicepreşedinte executiv pe financiar al Erste Group şi fost responsabil cu strategia de preluare a BCR din 2005.

• Restanţele la împrumuturile în valută au făcut un salt de 40% anul trecut şi se apropie de 4 miliarde de euro

Companiile şi populaţia aveau în noiembrie anul trecut rate neplătite la timp în contul creditelor în valută contractate de la bănci cu o valoare cumulată de 3,9 miliarde de euro (echivalentul a 17,7 miliarde de lei), în creştere cu aproape 40% faţă de finalul anului anterior, arată datele BNR.