REVISTA PRESEI - 07.09.2010

• ADEVÂRUL

• Efectul costurilor ascunse din educaţie

Începutul fiecărui an şcolar înseamnă prima strigare la cheltuieli serioase pentru părinţi. Unii trebuie să dea bani pentru repararea şcolii, alţii pentru zugrăvirea clasei. Multe dintre cheltuielile "ascunse" ale educaţiei au devenit obligaţii ale părinţilor. Cine nu are de unde să dea ajunge să fie blamat ori marginalizat.

• Uniforma de la şcoală: emblemă sau afacere?

Unii elevi sunt obligaţi să poarte fuste, sacouri şi veste cu monograma şcolii. "Nu e uniformă, e ţinută", argumentează unii profesori. "E o emblemă a şcolii şi disciplinează elevii", spun alţii. "Costă prea mult", reacţionează părinţii. Alegerea uniformelor dă bătaie de cap părinţilor, la începutul fiecărui an şcolar. Prea puţini mai sunt aceia care pot cumpăra pe loc o uniformă completă pentru copil, pentru că şcoala nu o mai cere pe cea clasică.

• Basarabenii vin să ne adune merele

Fermierii folosesc mână de lucru din Republica Moldova fiindcă localnicii refuză munca. Muncitorii primesc între 40 şi 60 de lei pe zi plus trei mese şi cazare. Cu toate acestea, şomerii suceveni nu vor să audă de oferta proprietarilor de livezi. Merele din vestitele ferme pomicole de la Fălticeni vor fi culese de basarabeni şi de zilieri din judeţele vecine, Botoşani şi Iaşi. Proprietarii livezilor se plâng că nu găsesc muncitori, chiar dacă Fălticeniul este plin de şomeri.

• Berceanu pierde şi meciul de la senat

Parlamentarii PDL l-au ales pe Petru Filip vicepreşedinte al Senatului, deşi funcţia îi fusese promisă lui Radu Berceanu. Decizia grupului parlamentar PDL din Senat a fost luată la limită: 21 de voturi pentru Petru Filip şi 17 pentru Radu Berceanu. Forţat să-şi depună mandatul de ministru al Transporturilor, la presiunile din partid, Radu Berceanu a fost învins şi în bătălia pentru funcţia de vicepreşedinte al Senatului, ocupată până mai ieri de succesoarea lui de la minister, Anca Boagiu.

• Cât timp va mai fi aurul un refugiu pentru investitori

În timp ce avansul cererii pentru aur pare de neoprit, economiştii atrag atenţia că preţul metalului indică o bulă ce se va sparge inevitabil. Investitorii continuă să parieze masiv pe aur, iar preţul metalului preţios doboară record după record. Până când va fi aurul o afacere profitabilă pentru investitori? Temerea investitorilor că economia globală nu-şi va reveni recent a alimentat constant apetitul acestora pentru aur, considerat activ de refugiu în perioade de turbulenţe financiare.

• Abonaţi la FMI. Cât ne mai putem îndatora?

Permanentizarea intervenţiei experţilor americani în economia internă pare iminentă. Şeful statului anunţă începerea negocierilor pentru un nou acord în octombrie. Aşa cum au estimat toţi analiştii intervievaţi de "Adevărul" săptămâna trecută, un nou acord cu FMI este inevitabil. Statul are de plătit, anul viitor, 13 miliarde de euro.

• Dacă Europa a ieşit din criză, de ce se mai împrumută? Jean-Claude Trichet crede că avansul economiilor europene este unul sustenabil

Recenta creşterea economică nu este de ajuns pentru finanţarea statele europene. Guvernele speră să obţină 80 de miliarde de euro prin emisiuni de titluri de stat în septembrie, sumă dublă faţă de cea atrasă în august. Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a revizuit în creştere prognoza privind creşterea economică a Uniunii Europene din acest an de la 1% la 1,6%, semnalând relansarea industrială şi înlăturând posibilitatea de a cădea într-o nouă etapă a crizei. Veştile bune sunt însă contrazise de intenţia multor state europene de a se împrumuta tot mai mult.

• CURENTUL

• Dezastru total la Referendumul de la Chişinău

Referendumul de la Chişinău a fost un eşec total pentru liderii actuali de guvernămånt din Moldova, ce-şi afişează propensiunea europeană la rever, dar joacă vals vienez pe note de cazacioc. De ce? Pentru că prezenţa la vot trebuia să fie de 33%, dar a fost de pånă în 30%, deci Referendumul nu a fost validat deşi actualul Parlament a operat în iunie modificări legislative ce au permis coborârea pragului de validare a Referendumului - de la cota de trei cincimi cum era prevăzut înainte, la cota de o treime dintre alegători.

• Rateuri, de Tia Şerbănescu

BNR a împlinit 130 de ani în plină criză ceea ce n-a împiedicat-o să-şi marcheze aniversarea printr-un concert la Ateneu unde primii solişti ai ţării, preşedintele Băsescu şi guvernatorul Isărescu, au omagiat, ca şi invitaţii de peste hotare, performanţele celei mai bogate instituţii din ţară. Dl Băsescu a subliniat rolul de airbag al BNR pentru maşinăria politică: "şi acum ca şi în multe alte dăţi în ultimii 20 de ani, BNR a fost chemată să substituie lipsa de coerenţă a deciziilor politice". Nu să substituie ci să suplinească. Dacă aniversarea BNR a fost tratată cum se cuvine, remanierea a fost expediată de la Cotroceni fără nicio trataţie: nici pahare cu şampanie, nicio strângere de mână între preşedinte şi premier.

• PSD şi PNL s-au înţeles fiecare pe limba lui

Nici nu a început bine sesiunea parlamentară de toamnă şi liderii opoziţiei PSD-PNL se întrec care mai de care în înţelegeri secrete pentru demolarea Cabinetului Boc ca şi cum aşa-zisa moţiune populară şi-ar fi atins scopul. Pe de altă parte, reîntoarcerea la platforma Grivco din toamna trecută, cu Johannis "reloaded" în fruntea unui executiv de serviciu, ar putea stârni scandal în tandemul Crin-Ponta, întrucât preşedintele PSD-ului nu agreează formule politice care ţin de trecut, iar Crin a făcut deja o opţiune clară spre Johannis, cu care s-a întâlnit săptămâna trecută la Sibiu. Î

• Bancherii speră să modifice în Parlament ordonanţa privind creditele de consum

Gheţea: Clienţii nemulţumiţi îşi pierd timpul prin tribunale. Bancherii insistă ca ordonanţa privind creditele de consum să fie clară şi cu aplicabilitate fără echivoc, astfel încât să nu creeze confuzii şi probleme, chiar dacă se va aplica şi pentru creditele deja acordate, a declarat preşedintele ARB, Radu Gheţea. Şeful ARB a arătat că bancherii vor realiza un material cu detalii privind Ordonanţa de Urgenţă 50, pe care îl vor transmite şi la Senat. El a precizat că amendamentele transmise deja la comisiile de specialitate de la Senat şi Camera Deputaţilor, neacceptate până în prezent, vor fi actualizate.

• Magistraţii ar trebui să fie absolvenţi ai INM

Societatea Academică din Romånia (SAR) arată, într-un studiu privind resursele umane din sistemul judiciar, că intrarea în magistratură ar trebui să se facă preponderent prin calea absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii (INM). Specialiştii au constatat că reforma justiţiei depinde decisiv de calitatea resurselor umane din sistem şi de alocarea acestora în funcţie de nevoi. În anul 2009, au intrat în sistem 385 de magistraţi, dintre care 203 de judecători şi 182 de procurori. Dintre aceştia, 74 de judecători şi 97 de procurori au intrat în sistem ca absolveţi ai INM, în timp ce 129 de judecători şi 85 de procurori au devenit magistraţi prin concurs.

• CURIERUL NAŢIONAL

• FMI, un rău necesar

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la Cotroceni, la întâlnirea cu şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, că în luna octombrie va trebui analizată posibilitatea discutării unui nou acord cu FMI.Pîrvu: Pentru că nu avem măsuri de creştere economică, vom fi datori generaţii întregi şi ne vom târî de la un an la altul. Agathon: Până când nu vom avea o creştere economică sustenabilă de 6 - 7%, vom fi nevoiţi să ne tot împrumutăm. Dezechilibrele mari la nivelul deficitului bugetar, la care se mai adaugă şi lipsa unor măsuri pentru a crea un mediu de afaceri puternic, care să aducă mai mulţi bani la buget, fac ca România să fie nevoită să se îndatoreze din ce în ce mai mult.

• Totul despre negocierile noilor contracte de credit

Pentru că se apropie data limită impusă de OUG 50/2010 potrivit căreia băncile trebuie să vă sesizeze în scris asupra modificărilor aduse vechilor contracte de credit, ne-am gândit să amintim clienţilor care au astfel de contracte în derulare ce anume trebuie să urmărească în actele adiţionale şi, mai ales, că pot refuza să le semneze dacă descoperă neconcordanţe între acestea şi ordonanţă. Notificaţi în scris creditorul că nu sunteţi de acord cu prevederile stipulate în actul adiţional. În caz contrar vor considera că-l acceptaţi în mod tacit. Nu sunteţi obligaţi să acceptaţi trecerea de la dobânda variabilă la dobânda fixă sau alte modificări. Cereţi băncii să stopeze încasarea comisioanelor aferente creditului care nu sunt prevăzute în OUG 50/2010.

• Guvernul decide mâine asupra modificărilor prevederilor fiscale

Ministrul Muncii, Ioan Botiş, a declarat, ieri, după o întâlnire cu ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţeanu, că în şedinţa de Guvern de mâine va fi luată o decizie finală privind actul normativ ce aduce modificări la OUG 58/2010, referitoare la Codul Fiscal. Cei doi demnitari au refuzat să facă declaraţii reporterilor în legătură cu modificările ce vor fi aduse actului normativ în vigoare. Ei au refuzat să precizeze dacă vor aproba proiectul de act normativ pus în dezbatere. La rândul său, Ialomiţeanu a spus că deocamdată sunt doar variante de lucru, iar în momentul în care Guvernul va lua o decizie, va fi comunicată oficială.

• Nici vorbă de revenire economică - companiile nu se mai extind deloc

Firmele româneşti nu mai caută să se extindă, infinit mai puţine vor acest lucru, decât în perioada de glorie, iar cele care mai caută un spaţiu de birou este pentru a se reloca în spaţii mult mai convenabile din punct de vedere financiar, tocmai la asta se referă şi relocarea în zilele noastre. Astfel, suprafaţa spaţiilor de birouri închiriată de companii în vederea extinderii activităţii a reprezentat doar 1% din totalul ariei tranzacţionate în al doilea trimestru. În acelaşi timp, relocările au cumulat aproape 90% din total, potrivit unui studiu de piaţă realizat de servicii imobiliare DTZ Echinox.

• BEI, BERD şi IFC au semnat cu Nabucco acordul de finanţare

Din suma de 4 mld. euro, BEI ar putea da 2 mld. euro, BERD până la 1,2 mld. euro, iar IFC cu până la 800 mil. Euro. Anul viitor, consorţiul ar putea semna angajamentele cu potenţialii creditori ai proiectului. Acordul de mandat pentru începerea evaluării proiectului Nabucco şi atragerea unei finanţări de aproximativ 4 miliarde de euro a fost semnat ieri de consorţiu cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi IFC, membră a Grupului Banca Mondială.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Variantă "îndulcită" pentru drepturile de autor

Din victimele ordonanţei care i-a remaniat pe Sebastian Vlădescu şi Mihai Şeitan, beneficiarii drepturilor de autor sunt pe cale să devină privilegiaţii acesteia. In variantele de lucru ale noilor ministri ai finantelorsi muncii, Gheorghe ialomiteanu si Ioan Botis, "creatorii" ar putea fi singurii care vor ramane cu obligatia platii CAS in cuantum de 16,5%, in vreme ce persoanele fizice autorizate(PFA) si cei incadrati la profesii liberale sa ajunga, de la I ianuarie 2011, la contributii dudle fata de cele din prezent.

• PDL îngroapă operaţiunea "afacerile sau politica"

Silviu Prigoană se întoarce de azi în partid. Obligaţia impusă demnitarilor de a renunţa la afacerile cu statul a fost băgată sub preş. "Prigoana" demnitarilor afacerişti cu statul s-a încheiat brusc în PDL. În consecinţă, Silviu Prigoană, singura victimă a operaţiunii "afacerile sau politica", declanşată cu tam-tam acum trei luni de tandemul de atunci Emil Boc-Elena Udrea, se întoarce de azi în partid. Deputatul a confirmat ieri pentru EVZ că este deja oficial cu un picior în PDL, semnând o "cerere de anulare a demisiei de onoare".

• Reabilitarea termică pe credit bancar, fără priză la public

Chiar dacă a trecut o lună de la lansarea programului, până în prezent la FNGCIMM nu a ajuns niciun dosar pentru credite din partea CEC. De ieri, şi BCR acordă astfel de împrumuturi. Banca Comercială Română (BCR) a anunţat ieri că acordă credite cu dobândă subvenţionată in tegral de către stat proprietarilor de locuinţe sau asociaţiilor de proprietari care doresc să-şi reabiliteze termic imobilele. Astfel, BCR este cea de-a doua instituţie de creditare, după CEC, care a intrat în acest program.

• FINANCIARUL

• Incompetenţă sau rea-voinţă? În doar opt luni, Puterea a reuşit să modifice Codul Fiscal de 10 ori

Guvernanţii s-au jucat în acest an cu legislaţia fiscală, fără a ţine cont că mediul de afaceri are nevoie de stabilitate. Schimbările din "constituţia financiară" au fost aplicate haotic, bulversând contribuabilii. Guvernul şi-a dat cu stângul în dreptul de fiecare dată când a modificat legislaţia fiscală în acest an, iar contribuabilii au fost cei care au suferit. Măsurile anunţate au fost adoptate peste noapte, s-au bătut cap în cap cu altele, au produs confuzie şi chiar pierderi mediului de afaceri. Cabinetul Boc este cât se poate de consecvent în a "promova" harababura fiscală şi "promite" să coordoneze în acelaşi mod haotic economia.

• Salariul mediu net a scăzut în termeni reali cu 8%. Profesorii, cei mai afectaţi

În administraţia publică, reducerea a fost de doar 14,4%, dar numai pentru că s-au acordat unele restanţe salariale. Per total economie, salariul mediu a scăzut cu aproape 8% în termeni reali. Reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, ca măsură de austeritate iniţiată de guvern, a lovit cel mai mult în angajaţii din învăţământ, ale căror salarii au scăzut, în iulie, cu 22,6%, comparativ cu luna anterioară, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

• "Financiarul": +170% la vânzările directe în T2

"Financiarul", cotidianul de business al Intact Media Group, a avut în trimestrul doi al acestui an (T2) cea mai spectaculoasă creştere a vânzărilor directe precum şi a celor totale, potrivit celor mai recente raportări ale Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT). Astfel, în T2 2010 "Financiarul" a avut o majorare a vânzărilor la chioşcuri de 170% faţă de perioada corespondentă a anului trecut, ajungând astfel la 5.501 exemplare în medie pe apariţie. Principalul său competitor, "Ziarul Financiar", a avut în T2 2010 vânzări la tarabe de 1.689 de bucăţi în medie pe ediţie.

• Prăpastia de la FP: Mobius le vorbeşte acţionarilor de Twitter, dar aceştia nu înţeleg cum e cu listarea

O parte a acţionarilor, unii dintre ei veniţi în baston la Adunarea Generală, nu înţelegeau foarte clar cum se va face listarea Fondului, în timp ce alţii rămăseseră cu impresia că după listare preţul va evolua între limitele 0,2-1,5 lei/acţiune, pentru că între acestea Fondul anunţase că întenţionează să deruleze un program de răscumpărare de acţiuni.

• Peste 75% dintre restanţele românilor au depăşit 90 de zile de întârziere

Numărul interogărilor primite de Centrala Riscurilor Bancare a crescut spectaculos. Restanţele mai mari de 20.000 de lei s-au diminuat uşor în iulie 2010 comparativ cu luna precedentă, la 12,67 mld. lei, însă întârzierile la plată mai mari de 90 de zile au crescut la un nivel maxim de 9,6 miliarde de lei. Ponderea acestor restanţe în totalul sumelor datorate de români a crescut astfel la 75,7%, cea mai ridicată valoare înregistrată de la declanşarea crizei. Restanţele românilor înscrise în Centrala Riscurilor Bancare, unde se înregistrează expunerile instituţiilor de credit faţă de un singur client, egale sau mai mari de 20.000 de lei, s-au diminuat uşor în iulie 2010 comparativ cu luna precedentă.

• Doi ani de criză: o factură de 4.000 mld. $, relansare lentă şi de durată

În august s-au împlinit trei ani de la "nebunia" creditelor ipotecare americane cu risc ridicat, care a prefaţat criza globală. Produs la 15 septembrie 2008, falimentul băncii Lehman Brothers a declanşat tăvălugul degringoladei mondiale, financiare şi economice. Starea de instabilitate a schimbat ierarhia economică a lumii, China urcând pe poziţia secundă, după SUA, dar înaintea Japoniei şi a Germaniei. Au trecut doi ani de când guvernele lumii lupta împotriva a ceea ce analiştii au catalogat drept cea mai gravă criză economică din istorie. Au fost lansate programe de susţinere a sectorului bancar (700 mld. $ în SUA) şi de stimulare a economiei (545 mld. $ în China), a fost elaborată o reformă a sistemului financiar global, cu reguli stricte menite să prevină orice eventuală deviere către un nou dezastru.

• GÂNDUL

• "E dramatic", le transmite Băsescu oficialilor FMI. România trebuie să împrumute 13 miliarde de euro ca să mai scape un an

Anul viitor România va trebui să împrumute această sumă atât pentru acoperirea deficitului bugetar (5,2 miliarde de euro), cât şi pentru a "rostogoli" creditele mai vechi, respectiv pentru a le achita prin noi împrumuturi. "Este dramatic". Aşa a ca-racterizat preşedintele Traian Băsescu faptul că deficitul facturii sociale este de aproape trei miliarde de euro. "Trebuie să vedem cât de mult vom continua să cheltuim pentru costuri sociale. Avem un deficit de aproape 3 miliarde euro, ceea ce este dramatic. Trebuie să reducem toate bugetele", a declarat preşedintele în contextul unor discuţii avute luni la Palatul Cotroceni cu şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, privind deficitul bugetar al României.

• Guvernul se pregăteşte pentru atacuri informatice "la mişto" asupra sistemului de depunere online a declaraţiilor de venit

Nu poţi să faci din rahat bici în trei zile", spune Varujan Pambuccian, lider al Coaliţiei de guvernare, care lucrează alături de Ministerul Comunicaţiilor la sistemul de depunere online a declaraţiilor pentru venituri din activităţi independente. Pambuccian se aşteaptă ca sistemul să fie "atacat la mişto" odtaă ce va fi pus, totuşi în funcţiune. Intenţia Guvernului de a dubla contribuţiile sociale plătite de liber-profesionişti a fost un subiect intens dezbătut luni, în Coaliţia de guvernământ. Aşa cum a declarat încă de sâmbătă pentru Mediafax,liderul UDMR Marko Bela s-a opus unui astfel de proiect, fiind susţinut şi de celelalte minorităţi din Parlament.

• Termopanul se pregăteşte de exit. Tripanul promite facturi la încălzire cu până la 15% mai mici

Recesiunea a pus o frână serioasă avântului din sectorul autohton al construcţiilor. Ritmul în care noi termopane decorau blocurile a încetinit într-un ritm vizibil cu ochiul liber. În acest context, vânzătorii de ma--teriale de construcţii vin cu noi oferte. Omniprezentul termo-pan are un concurent serios, tripanul. Mai eficient termic, mai bun izo-lator fonic, dar şi sensibil mai scump. Folosirea unui geam de tip tripan în locul unuia similar de tip termopan poate conduce la o scădere de 10-15% a valorii facturii aferente încălzirii unei locuinţe. În plus, protecţia fonică este cu până la 50% superioară unui termopan clasic.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Guvernul neputinţei vrea să ne îndatoreze şi nepoţii

Traian Băsescu a declarat, luni-dimineaţă, la Cotroceni, la întâlnirea cu şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, că în luna octombrie va trebui analizată posibilitatea discutării unui nou acord cu FMI. Acordul de tip precautionary (preventiv) conferă credibilitate României pe pieţele externe de capital, dar şi pe cea internă. Cu un astfel de acord, o ţară poate ieşi să împrumute bani la costuri mai bune decât dacă nu ar avea această plasă a FMI.

• Parcul Tineretului, împrejmuit de rechinii imobiliari

Două hectare de teren din Parcul Tineretului, cu sute de copaci de peste 25 de ani, par să fi pierdut lupta cu sistemul retrocedărilor dubioase ce au lăsat Capitala fără hectare întregi de verdeaţă. Terenul aparţine Marioarei Micşunescu, care în urma unui schimb avantajos de proprietăţi a ajuns să deţină o însemnată parte din parc. De mai bine de o săptămână, cei 20.000 de metri pătraţi au fost împrejmuiţi: proprietate privată, Pridvorului 28, scrie din loc în loc.

• Modificările la OUG 58, ţinute la secret

Ministrul Muncii, Ioan Botiş, precum şi colegul său de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, au fost loviţi de secretomanie peste noapte, deşi ar fi trebuit să ofere o serie de lămuriri în privinţa calculului contribuţiilor din drepturi de autor.

• La ce bun acordul cu FMI?! de Ilie Serbanescu

Recenta revizuire a acordului cu FMI - care a implicat stabilirea politicilor economice de urmat în acest an şi anul viitor, în contextul derulărilor previzibile din economie, şi care a formulat şi premisele pentru construcţia bugetului pe 2011 - a pus în evidenţă eşecul, s-ar putea spune, aproape dramatic al acestui acord. Având în vedere fabuloasa dimensiune a împrumutului însoţitor al acordului în raport cu bugetul ţării (jumătate din acesta), este printre cele mai răsunătoare eşecuri din istoria de altminteri plină de eşecuri a acordurilor FMI încheiate cu diferite ţări ale lumii în diverse perioade.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• De ce nu mai iau elevii români Bac-ul

Doar 32,33 la sută din elevi, adică de două ori mai puţini faţă de 2009, au trecut examenul de bacalaureat la cea de-a doua sesiune de anul acesta. RL a aflat cum a dat 2010 cei mai slabi absolvenţi de liceu din ultimele decenii. În această toamnă, dintre cei 66.330 de candidaţi înscrişi la sesiunea din toamnă a bacului, 44.749 au fost respinşi, nereuşind să obţină o notă de trecere de minimum 6.

• Băsescu - un mandat modificat genetic

Că Traian Băsescu foloseşte des "instituţiile statului" în folosul apropiaţilor şi al propriului partid, nu mai e demult o ştire. Noutatea este că nu mai găseşte vorbe să acopere dezastrul. Cuvintele le-a epuizat demult. Preşedintele Traian Băsescu şi-a câştigat ultimul mandat prin câteva înşelătorii ridicate la rangul de strategie politică. A spus naţiunii că parlamentarii sunt de vină pentru tot răul din ţară, a repetat că Vântu, Voiculescu şi Patriciu sunt cei trei zmei distrugători care trebuie opriţi şi a sugerat că dacă nu va câştiga el alegerile, bazele militare americane vor părăsi România, lăsându-ne pradă Moscovei.

• De ce salariile din administraţie au scăzut doar cu 15%. Cum şi-au împărţit bugetarii curba de sacrificiu

Primele date statistice de după reducerea cu 25% a salariilor la stat arată că tăierile s-au făcut aproape integral la profesori şi la medici şi doar pe jumătate în administraţie. Salariul mediu net în administraţie publică şi apărare a scăzut în iulie cu 14,4% faţă de luna anterioară, deşi legislaţia prevedea o reducere cu 25%, potrivit datelor INS. În domeniul sănătăţii, veniturile au scăzut cu 19,8% până la 1.041 de lei net, iar în educaţie reducerea a fost de 22,6%, până la 1.133 de lei.

• Depozitele populaţiei au egalat creditele

În ultimul an şi jumătate, depozitele populaţiei au reuşit să recupereze un decalaj de aproape 3 miliarde de euro faţă de credite. Economiile populaţiei au egalat, ca valoare totală, creditele bancare , iar persoanele fizice au toate şansele să revină în postura de creditori neţi ai sistemului bancar pentru prima dată în ultimii patru ani. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României aferente lunii iulie, valoarea totală a creditelor acordate populaţiei se ridica la 102,11 miliarde de lei, sumă egală cu cea a depozitelor constituite de persoanele fizice.

• ZIARUL FINANCIAR

• România, nevoită să ramburseze datoriile contractând alte datorii

Preşedintele Traian Băsescu a confirmat ieri ceea ce a scris Ziarul Financiar: un nou acord de împrumut cu FMI; În pofida promisiunilor Guvernului şi ale BNR că sunt bani pentru rambursarea creditului enorm de 20 mld. euro, parafat în martie 2009, datoriile făcute nu pot fi plătite decât prin alte datorii. Preşedintele României Traian Băsescu a anunţat ieri la începutul unei discuţii cu Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru Ro-mânia, că în luna octombrie va fi discutată continuarea acordului cu Fondul.

• Lia Tase, mâna dreaptă a lui Isărescu, s-a pensionat

Lia Tase, mâna dreaptă a guvernatorului Mugur Isărescu la conducerea Direcţiei operaţiuni de piaţă din Banca Naţională, care avea în administrare zeci de miliarde de euro, s-a retras din funcţia de director, pensionându-se. Ea a condus mai bine de 10 ani direcţia care reprezintă centrul de comandă operaţional din BNR, având în coordonare administrarea rezervelor internaţionale care se apropie acum de 35 mld. euro, operaţiunile zilnice pe piaţa valutară şi pe cea monetară şi operaţiunile cu Trezoreria statului.

• Ţiriac scoate la închiriere apartamentele din Stejarii

Ion Alexandru Ţiriac, fiul miliardarului Ion Ţiriac şi reprezentantul acţionarului în consiliile de admi-nistraţie, care controlează un business de peste un miliard de euro din imobiliare, auto şi servicii financiare, a decis să schimbe strategia pentru proiectul imobiliar exclusivist Stejarii şi să scoată apartamentele spre închiriere având în vedere că vânzările de apar-tamente au fost oprite. În cadrul complexului alcătuit din 282 de apartamente, până în prezent s-au vândut peste 20.

• Murfatlar deschide câteva sute de crame proprii

Murfatlar, unul dintre principalii producători de vin de pe piaţa locală, intră în retail prin deschiderea propriilor crame şi estimează că în următorii doi-trei ani va avea "câteva sute" de astfel de locaţii la nivel naţional. Murfatlar este primul producător din industria vinului care anunţă planuri de extindere agresivă în retail.

• Băncile mari ajung să vadă pierderi din cauza provizioanelor

Restanţele populaţiei au început din nou să urce, odată cu aplicarea măsurilor de austeritate, iar cheltuielile mari cu provizioanele ajung să consume tot câştigul operaţional şi la băncile mari, spune Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii din BNR. "Băncile mari sunt pe profit din ce au acumulat în prima parte a anului, însă în ultima perioadă au început să ia pierderi. Vin provizioane pentru că încep să îşi facă efectul măsurilor luate de guvern. Cresc restanţele populaţiei şi ce e mai rău nu a venit încă", avertizează Cinteză. El spune că, la nivelul sistemului bancar, se înregistrează o pierdere "mare" după primele şapte luni ale anului, fără să precizeze însă nivelul.

• Sucursala din Cipru a BT a pierdut 2,3 mil. euro în 2009

Operaţiunile derulate în 2009 de sucursala din Cipru a Băncii Transilvania s-au soldat cu o pierdere de aproape 10 mil. lei (peste 2,3 milioane de euro), în creştere de 8 ori faţă de rezultatul negativ înregistrat în 2008. În acelaşi timp, banca a raportat o scădere de 63% a activelor bilanţiere comparativ cu anul precedent, până la 8,4 mil. lei (2 mil. euro). Pasivele totale au însumat 9,7 mil. lei, în urma unei scăderi de 58%.

• Şeful Erste: S-a ajuns ca oamenii să vrea să-i vadă pe bancheri direct spânzuraţi

Până acum o vreme oamenii ar fi vrut să-i vadă pe bancheri biciuţi în public, bătuţi cu pietre şi apoi spânzuraţi, dar deja nu mai au răbdare nici cu partea cu biciuirea şi vor să fie spân-zuraţi imediat, descrie Andreas Treichl, CEO al Erste Group, în stilul său caracteristic, criza de imagine şi credibilitate cu care se con-fruntă profesia bancară la nivel internaţional.