• ADEVARUL
• A murit Margaret Thatcher: mărirea şi decăderea femeii care a schimbat politica mondială
Margaret Thatcher, care a murit ieri în urma unui atac cerebral, a ieşit mereu învingătoare din toate cursele electorale la care a participat, a modernizat Marea Britanie şi a schimbat viitorul Europei. În timp ce a creat un cult în jurul liderilor "bărbaţi adevăraţi", puternici, Margaret Thatcher a urcat unde nu a mai ajuns vreo femeie înaintea ei, devenind prima femeie care a ocupat funcţia de premier al Marii Britanii. Margaret Thatcher a murit luni după ce a suferit un atac cerebral şi după ce, în 2012, a fost internată de mai multe ori în spital, unde a suferit intervenţii chirurgicale. "Doamna de Fier", porecla pe care Margaret Thatcher şi-a câştigat-o datorită manierei ferme în care a condus, a fost prima femeie care a ocupat funcţia de premier al Marii Britanii. Ea a avut trei mandate consecutive în fruntea Marii Britanii şi este una dintre cele mai importante figuri politice din secolul XX.
• Victor Ponta s-a întâlnit cu persoanele propuse ca procurori, Kovesi a transmis planul de management
Premierul Victor Ponta a anunţat că s-a întâlnit luni seara, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, cu persoanele propuse pentru posturi de procurori, cu excepţia Laurei Kovesi, care se află în continuare la Bruxelles, dar care i-a transmis planul de management. El a precizat la RTV că marţi va transmite dosarele depuse de aceştia către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi că va participa, ca ministru interimar al Justiţiei, la audieri. Ponta a arătat că a avut o discuţie cu Kovesi, în care aceasta şi-a exprimat acordul pentru preluarea conducerii DNA. În ceea ce priveşte viitorul ministru al Justiţiei, premierul a reluat ideea că acesta nu va face parte dintr-un partid, va proveni din sistem ca procuror, judecător sau avocat şi trebuie să vorbească "bruxelles-eza". El a asigurat că pentru acest post nu va fi nominalizat fostul ministru Cătălin Predoiu, amintind că a dorit să îl păstreze pe acesta la Ministerul Justiţiei în luna mai, dar că nu a fost "momentul politic propice".
• Băncile încep ofensiva promoţiilor de Paşte. Care sunt ofertele speciale pentru credite
Ca în fiecare an, băncile comerciale ies la atac, înaintea sărbătorilor de Paşte, cu o gamă largă de promoţii la produsele financiare. Iar cum Paştele înseamnă cheltuieli, băncile profită de acest lucru şi lansează o serie de oferte speciale la credite, fie că vorbim de dobânzi mai mici, de scutirea de unele comisioane sau de premii. Volksbank a lansat o promoţie la creditul de consum cu dobândă fixă. În cadrul promoţiei, valabilă până la sfârşitul lunii mai, clienţii beneficiază de o dobândă redusă, de 12% (faţă de 14,5%, cea standard), fixă pe toată durata contractului, daca aceasta este mai mică de 5 ani. Cei care contractează un împrumut de consum în lei de la BCR în perioada 8 aprilie - 24 mai pot câştiga înapoi creditul în cadrul tragerilor la sorţi săptămânale. Banca oferă şapte astfel de premii.
• Criza financiară sare din ţară-n ţară
Portugalia pregăteşte noi măsuri de austeritate, Slovenia se împrumută tot mai scump, iar problemele din Cipru ameninţă creşterea economică din Europa de Est. Guvernul portughez va reduce din nou cheltuielile pentru sănătate, educaţie şi securitate socială, pentru a evita eşecul programului de salvare convenit cu "troica" internaţională (UE, FMI, BCE) după ce Curtea Constituţională a respins, vineri, scăderea salariilor şi pensiilor din sectorul public. Premierul Pedro Passos Coelho a declarat duminică, într-un discurs televizat, că respingerea măsurilor de austeritate adoptate în cadrul acordului de finanţare externă de 78 de miliarde euro încheiat în 2011 cu "troica" riscă să deraieze programul de ajustare şi să împiedice guvernul să revină pe pieţe până la termenul convenit, în luna septembrie.
• Vicepremier ungar: Maghiarii care trăiesc în comunităţi largi au dreptul la autonomie teritorială
Etnicii maghiari care trăiesc în comunităţi largi au dreptul la autonomie teritorială, afirmă vicepremierul ungar Zsolt Semjen, responsabil de Politicile pentru comunităţile maghiare din străinătate, citat de MTI. Eforturile pentru autonomie ale comunităţilor maghiare nu sunt departe de realitate, dat fiind că urmează un principiu al Uniunii Europene, a declarat vicepremierul Zsolt Semjen în cursul unei conferinţe pe tema "autodeterminării" desfăşurată la Budapesta. Diaspora maghiară are dreptul la autonomie culturală, iar maghiarii care trăiesc în comunităţi largi trebuie să primească autonomie teritorială, a adăugat Semjen, explicând că fiecare comunitate trebuie să îşi elaboreze propriul concept de autonomie în funcţie de propriile necesităţi.
• Statul susţine în secret termocentralele falite. De luni, 15 aprilie, acestea vor avea acces prioritar şi garantat în sistemul energetic naţional
Guvernul acordă prioritate de acces în sistemul energetic centralelor Hunedoara şi Oltenia, înaintea producătorilor hidro sau nuclear. Normativul a apărut fără consultarea prealabilă a partenerilor. Pentru asigurarea alimentării în flux continuu cu energie electrică, în condiţiile în care consumatorii sunt diferiţi şi nu utilizează în mod constant energia, pe piaţa de profil oferta trebuie să fie în fiecare moment egală cu cererea. Să nu circule, în sistem, nici mai multă, nici mai puţină energie decât se consumă efectiv. De cealaltă parte, şi producătorii sunt diferiţi, au tarife proprii în funcţie de caracteristicile tehnice (hidro e cel mai ieftin, termo - cel mai scump), dar ei nu pot intra oricum în fluxul energetic, din cauza diferenţelor dintre consumatori.
• CURENTUL
• România, cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor, cel mai mare nivel de corecţii financiare
România are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor europene şi cel mai mare nivel al corecţiilor financiare, achiziţiile publice fiind, din punct de vedere al greşelilor efectuate în utilizarea banilor, domeniul cel mai sensibil, potrivit Institutului pentru Politici Publice (IPP). Potrivit directorului de programe al IPP, Elena Iorga, suma totală aproximativă a corecţiilor financiare aplicate până în decembrie 2012 este de 300 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 20 la sută din totalul fondurilor structurale absorbite în acelaşi interval.
• Puntea de Tia Serbanescu
Duminică, toate televiziunile au afişat şi comentat aforismul premierului Ponta: "uneori te faci frate şi cu dracul dacă puntea duce unde e mai bine pentru toţi". Păi, dacă puntea duce unde e bine, s-ar putea să nu fie vorba de dracul. Las' că premierul vorbea de funie în caza spânzuratului, adică la Antena lui Felix. Evident, toată lumea a înţeles că fratele cu pricina e dl. Băsescu care l-a atras pe puntea sa de comandă pe nevinovatul Ponta. Acesta n-a făcut rău de mare întrucât era demult frate cu dracul: de când a intrat în politică frate cu Năstase şi pe punte cu dl. Iliescu. Uneori, nu e suficient să stai între doi tâlhari ca să te crezi Isus. Vorba e că pactul cu dl. Băsescu şi numirea dnei Kovesi la DNA l-a făcut frecventabil pe dl. Ponta în UE iar Antena 3 a anunţat primirea sa la dna Merkel în mai sau iunie. Ei, parcă-i mai bine pe punte cu Merkel decât sub punte cu amicul Hollande care a băgat Franţa la apă într-un an de zile.
• CURIERUL NATIONAL
• Avalanşă de corecţii financiare de la Bruxelles
Peste 300 de milioane de euro, aproape 20% din ceea ce România abia reuşea să absoarbă din fonduri structurale până în decembrie 2012, reprezintă valoarea corecţiilor financiare aplicate autorităţilor publice locale (Consilii Judeţene şi primării ale municipiilor reşedinţă de judeţ) pentru proiectele implementate din fonduri structurale. Valoarea medie a unei corecţii financiare a fost de aproximativ 13% din bugetul unui contract de achiziţie publică, în cifre absolute, circa 400.000 euro.
• Doar 12 persoane în Ambasada României din Phenian. MAE nu o evacuează
România îşi menţine ambasada la Phenian, iar comunitatea internaţională îndeamnă la calm şi Europa decide să nu îşi retragă ambasadorii de la Phenian. Ministrul britanic al Afacerilor Externe, William Hague, a făcut apel la calm în condiţiile în care, potrivit informaţiilor sale, nu există semne recente privind o redesfăşurare a forţelor nord-coreene. Nici populaţia Coreei de Sud nu pare să se teamă de vreun iminent atac nord-coreean. Ministerul român de Externe (MAE) anunţă că activitatea misiunii diplomatice române la Phenian continuă. În prezent în Ambasada de la Phenian se află 12 persoane, diplomaţi, personal auxiliar şi familiile acestora. Cu excepţia personalului ambasadei, în Coreea de Nord nu există alţi cetăţeni români, precizează MAE. Ministerul de Externe anunţă că monitorizează atent evoluţiile din Peninsula Coreeană şi evaluează permanent securitatea Ambasadei României la Phenian.
• Săftoiu: Păcat că Băsescu se desparte de partid abia la final de mandat
"Cred că Traian Băsescu are dreptate atunci când spune că se desparte de PDL. E păcat că o face doar la sfârşit de mandat, pentru că asta înseamnă că intră în litera Constituţiei, care spune că un preşedinte se desparte de partid în momentul în care devine preşedintele României", a precizat, ieri, Adriana Săftoiu, citată de Mediafax, răspunzând întrebării ziariştilor referitoare la posibilitatea ca numirea ei în funcţie să adâncească ruptura dintre PDL şi Traian Băsescu.
• Afacerea Cahuzac intensifică lupta împotriva evaziunii în Europa
Pierre Moscovici, ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, invitat duminică la postul de radio Europe1, a propus instituirea unei "FATCA europeană", care ar permite un schimb automat de informaţii între ţările UE. Este vorba de Foreign Account Tax Compliance Act, o lege americană adoptată în 2010, care impune instituţiilor financiare străine să transmită fiscului american informaţii referitoare la conturile deţinute de contribuabilii americani (cetăţeni americani sau nu), ceea ce permite stabilirea veniturilor individuale impozabile.
• Micii investitori s-au grăbit să prindă discountul de 5% din oferta Transgaz
Oferta publică ce se derulează în aceste zile la Transgaz SA (TGN) era ieri la ora 14.00 deja subscrisă în proporţie de 140% pe tranşa micilor investitori. Aceştia au fost atraşi de discountul de 5% care era aplicabil pentru cei care subscriau în primele trei zile ale ofertei. Sindicatul de intermediere a structurat oferta în aşa fel încât 7% din pachetul pus în vânzare la Transgaz de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a fost disponibil investitorilor de retail care subscriu între 10 şi 1.000 de acţiuni. Oferta rămâne deschisă până pe data de 16 aprilie a.c.
• EVENIMENTUL ZILEI
• SONDAJ. Românii încă mai vor parlament unicameral, dar îşi doresc şi o altă formă de organizare a statului
Un sondaj realizat de INSCOP şi citat de RTV, arată că 46,8% dintre români vor parlament unicameral şi 30,9% bicameral. Acelaşi sondaj arată că dacă mâine s-ar organiza un referendum pentru o nouă Constituţie, prezenţa la vot ar fi de 43%, 8,6% nu doresc să se prezinte la vot, iar 28,7% sunt încă indecişi. Cât priveşte forma de guvernământ pe care o doresc românii, studiul arată că aceştia ar vrea o republică prezidenţială - 35,3%. Actuala formă de guvernământ, republica semiprezidenţială, este dorită de 12,95% dintre români. Alte forme de guvernământ dorite de români mai sunt: monarhie - 17,7%, republică parlamentară - 13,2%
• Licitaţia de la Măgurele: ultrasecretă, plină de contestaţii şi cereri de clarificări
Evenimentul Zilei a relatat, în ediţia de ieri a ziarului, că licitaţia privind infrastructura de la Măgurele, acolo unde va fi construit cel mai puternic laser din lume, este ţinută secret, deşi legea achiziţiilor publice cere cât mai multă transparenţă. Miza este uriaşă: aproximativ 76 de milioane de euro. Profesorul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" şi managerul proiectului ELI în România susţine în continuare că nu este obligat să facă publice numele firmelor şi a precizat că pentru el nu contează părerea instituţiilor care reglementează şi monitorizează achiziţiile publice în România: Consiliul Naţional al Contestaţiilor şi Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.
• Schimbi leii în euro acum sau mai aştepţi?
Moneda naţională se află acum într-un context favorabil, dar, dacă la nivel european apar din nou tensiuni, s-ar putea deprecia din cauza reticenţei investitorilor. Leul a crescut zilele trecute, chiar foarte puternic în raport cu dolarul, şi situaţia favorabilă monedei naţionale ar putea continua. Cererea pentru titlurile de stat a fost destul de mare ieri, aceasta fiind una dintre cauzele creşterii monedei. Pe de altă parte, temperarea tensiunilor din Europa a permis aprecierea euro şi leului faţă de dolar. Mulţi români cu câştiguri în lei şi credite în euro se întreabă dacă să schimbe acum banii pentru rată sau este bine să mai aştepte.
• JURNALUL NATIONAL
• Antonescu: "Dacă ceea ce facem noi în politica externă e să îi convingem că suntem prietenii lui Traian Băsescu, nu oponenţii lui, de ce nu i-am lasat în continuare pe Traian Băsescu, pe Emil Boc."
Invitat al emisiunii "Subiectiv", realizată de Răzvan Dumitrescu la Antena 3, Crin Antonescu, preşedintele Senatului şi vicepreşedinte al USL, a exprimat punctul său de vedere asupra ultimelor evenimente petrecute pe scena politică românească. Referitor la principalul subiect de discuţie al ultimelor zile - nominalizările pentru şefia Parchetelor, Crin Antonescu consideră drept îngrijorătoare nu neapărat numele persoanelor propuse, subiect care poate fi supus dezbaterii, în opinia sa, ci perspectiva pe care premierul Ponta a prezentat-o asupra referendumului pentru suspendarea lui Traian Băsescu.
• Ponta nu e de acord cu Remus Cernea, care a propus ca Biserica să nu mai primească bani de la stat
Propunerea deputatului Partidului Verde, Remus Cernea, conform căreia Biserica să nu mai primească bani de la stat nu este susţinută de Uniunea Social Liberală, a declarat luni premierul Victor Ponta, copreşedinte al Uniunii, informează agerpres.ro. Acesta s-a arătat, la rândul său, împotriva unei astfel de propuneri. "Nu, nu sunt de acord. E propunerea domniei sale şi nu are susţinerea Uniunii Social Liberale", a precizat Victor Ponta, la Palatul Parlamentului. Un grup de parlamentari, în frunte cu deputatul USL Remus Cernea (Partidul Verde), pregăteşte o iniţiativă legislativă care sa vizeze o altă formă de finanţare a cultelor decât cea de la bugetul de stat, respectiv cea a modelului german.
• Primarii de sector vor referendum la nivelul Bucureştiului, dacă regionalizarea implică desfiinţarea sectoarelor
Primarii de sector, reuniţi duminică în Asociaţia Primarilor de Sector, au respins ideea desfiinţării administraţiilor locale, ca entităţii autonome, şi gestionarea problemelor Capitalei doar de la nivelul unei singure primării, afirmând că o asemenea măsură ar trebui luată doar prin referendum, informează agerpres.ro.
• BRD a programat închiderea a 30 de sucursale, în 2013
BRD Groupe Societe Generale ar urma să închidă 30 de sucursale, în 2013, în cadrul unei strategii de ajustare a organizării băncii, arată Raportul Consiliului de Administraţie al BRD, care urmează să fie supus aprobării Adunării Generale a Acţionarilor, programată pentru 18 aprilie, informează agerpres.ro. Managementul BRD are în strategie şi ajustarea dimensiunii reţelei, într-un mod pragmatic şi coerent cu situaţia economică, întărirea supravegherii agenţiilor puţin sau deloc rentabile şi închiderea agenţiilor nerentabile şi fără perspective de redresare. La finele anului trecut, BRD avea 915 agenţii. BRD a înregistrat, în 2012, o pierdere de 331 milioane lei, la un venit net total de 2,912 miliarde lei.
• NATIONAL
• Companiile gigant care au pompat miliarde de euro in Cipru
"National" continua seria dezvaluirilor despre marile companii care opereaza in Romania, dar si-au pus la adapost profiturile uriase, in conturile din Cipru. Metro, Orange, Romtelecom, Pepsi, Coca-Cola si Med Life sunt doar cateva dintre marile companii care si-au trimis banii in paradisul fiscal din insula, pentru a fenta statul roman. Conform documentelor detinute de ziarul "National", cele peste 5.800 de firme romanesti au avut, in 2011, o cifra de afaceri de 12 miliarde de euro, suma imensa, care reprezinta 7,5% din PIB-ul Romȃniei.
• Coabitarea ii taie sonorul Monicai Macovei!
Cu toate ca si i-a pus in cap pe unii dintre partenerii de guvernare, Victor Ponta are doar motive de multumire dupa nominalizarea Laurei Codruta Kovesi in fruntea DNA. S-a ales cu Ministerul Justitiei in ograda pesedista, a obtinut debarcarea lui Daniel Morar din fruntea Parchetului General si, totodata, a mai repurtat o importanta victorie. Pentru ca, in urma solicitarii exprese a premierului, Monica Macovei a primit interdictie de la Palatul Cotroceni in a-l mai ataca in Parlamentul European pe Ponta. Iar faptul ca aceasta a fost redusa la tacere este cu atat mai importanta pe plan personal pentru seful guvernului cu cat, dupa cum "National" a anuntat in exclusivitate, Macovei intentiona sa ceara redeschiderea dosarului mortii procurorului Ciprian Panait.
• Dinu Patriciu a venit pe furis in Romania
"Bolnavul" Dinu Patriciu, care sustinea ca nu se poate prezenta in fata anchetatorilor "din motive medicale", a facut, luni, o vizita fulger in Romania, la firma Marexin, unde este actionar alaturi de Dan Ioan Popescu. Demn de amintit este faptul ca Marexin este firma care a concesionat de la statul roman zacamintele de namol sapropelic din Marea Neagra, namol care poate fi folosit pentru a produce gazhidrat si hidrogen sulfurat si care, potrivit oamenilor de stiinta din SUA, poate fi folosit in procesele de concentrare si de separare a uraniului.
• PUTEREA
• GUVERNUL NE TRIMITE LA TERMOCENTRALE: Pentru mineri mumă, pentru Energie ciumă
Guvernul îşi cumpără pacea socială cu minerii, afectând însă piaţa de energie. Printr-o HG trecută pe şest prin Guvern, toate serviciile necesare asigurării bunei funcţionări a sistemului energetic naţional se vor face cu curent electric dat de ineficientele termocentrale ale statului, care funcţionează cu cărbune, cea mai scumpă materie primă energetică. Tocmai de aceea, curentul electric produs de Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara, favorizate acum de noul act normativ al Executivului, nu mai are cumpărători, iar minerii sunt potenţiali şomeri. Pe de altă parte, companiile care furnizau cele mai ieftine astfel de servicii de sistem au rămas fără obiectul muncii, piaţa de energie fiind afectată de această decizie a Guvernului. Cele mai lovite sunt Hidroelectrica şi centrala Brazi, deţinută de OMV Petrom.
• Rusia efectueaza zboruri de supraveghere în spaţiul aerian al României
Inspectori militari ruşi vor efectua zboruri de supraveghere în spaţiul aerian al României şi Ungariei, în cadrul Tratatului internaţional Open Sky, începând de duminică şi până pe 13 aprilie, a anunţat Ministerul rus al Apărării, relatează RIA Novosti în pagina electronică. Experţi ruşi vor efectua aceste misiuni de inspectare la bordul unui avion de tip Antonov-30B (Clank), a precizat ministerul într-un comunicat. Avionul va decola de pe Aeroportul Otopeni din Bucureşti, iar în Ungaria de la baza aeriană Kecskemet, scrie realitatea.net. În cursul zborurilor, specialişti ruşi şi străini vor monitoriza operaţiunea de supraveghere cu echipament de la bordul avionul, conform tratatului. Ministerul rus al Apărării a mai anunţat că inspectori americani efectuează zboruri de inspecţie în spaţiul aerian al Rusiei, în paralel, în aceeaşi perioadă, în baza aceluiaşi tratat.
• ROMANIA LIBERA
• Lovitura grea pe care o poate primi lupta anticorupţie
Un amendament al deputatului PSD Florin Iordache pentru modificarea Legii siguranţei naţionale nu mai permite serviciilor secrete să le trimită procurorilor probele ( interceptarile aprobate de judecatori) pe care apoi magistratii sa le poata folosi pentru anchetarea unor infracţiuni de drept comun, de corupţie sau de criminalitate organizată. Aceste probe ale serviciilor secrete ajuta combaterea mai rapida si eficienta a infractiunilor de orice natura. Acest amendament care nu permite serviciilor secrete să trimită probele la procurori pentru a fi valorificate, dacă devine text de lege, ajută chiar la favorizarea unei crime despre care serviciile secrete află înainte de producerea ei. În plus, beneficiarii amendamentului ar fi marii corupţi ai României şi gulerele albe care spală zeci de milioane de euro.
• Contribuţia "Doamnei de fier", Margaret Thatcher, la căderea comunismului
Margaret Thatcher, cel mai important prim-ministru de după război al Regatului Unit, a murit ieri, la 87 de ani, în urma unui atac cerebral. "Doamna de fier", cum a fost cunoscută baroneasa Margaret Thatcher, a condus guvernul britanic din 1979 până în 1990, fiind cea mai lungă guvernare a unui politician britanic din secolul al XX-lea. "Ea va rămâne în istorie nu numai ca prima femeie prim-ministru al Marii Britanii, ci ca politicianul care a transformat economia regatului şi care a fost în acelaşi timp un actor important pe scena internaţională", notează jurnaliştii de la The Telegraph.
• PDL: Blaga mută cu Săftoiu împotriva lui Udrea
În cea mai spectaculoasă mişcare politică făcută după confirmarea sa ca preşedinte al PDL, Vasile Blaga a dat ieri o lovitură fatală grupării din jurul Elenei Udrea, anunţând că noul purtător de cuvânt al Partidului Democrat Liberal este vechiul purtător de cuvânt, Adriana Săftoiu. Surse citate de un ziar central susţineau ieri că prin aducerea Adrianei Săftoiu Vasile Blaga ar dori să "marcheze astfel o nouă orientare a partidului împotriva lui Traian Băsescu". Dar nu Băsescu este problema imediată a lui Blaga, mai ales după ce şi-a consolidat poziţia la alegerile de sâmbăta trecută, unde oamenii săi fideli au ocupat cele mai multe posturi de prim-vicepreşedinţi şi vicepreşedinţi, ci contracandidata sa la şefia PDL, Elena Udrea. În plus, numirea Adrianei Săftoiu în postul de purtător de cuvânt al PDL îi aduce lui Blaga şi alte avantaje. Închide gura adversarilor care îl suspectau că vrea să facă partidul cadou PNL-ului condus de Antonescu şi deschide, totodată, un canal de comunicare între PDL şi aripa Tăriceanu-Chiliman din PNL.
• Bank of Cyprus România: boală lungă...preluare sigură?
După ce şi-a suspendat iniţial activitatea timp de o săptămână pentru a identifica un cumpărător, banca a anunţat că mai are nevoie de încă două, "pentru negocieri". Fericitul cumpărător trebuie să garanteze însă depozite de 200 milioane euro şi să compenseze finanţări din partea băncii-mamă de până la 400 milioane euro. Potrivit Mediafax, care citează "informaţii vehiculate pe piaţă", pentru preluarea sucursalei Bank of Cyprus (BoC) s-au interesat doar bănci mari. Printre acestea, Banca Transilvania a depus o ofertă neangajantă. O altă bancă de top ar fi cerut chiar ca tranzacţia să se perfecteze foarte repede, pentru a nu risca deteriorarea portofoliului, dar şi-a fi retras oferta întrucât Banca Centrală a Ciprului a dorit prelungirea perioadei de negociere, pentru a vedea cum se optimizează veniturile.
• ZIARUL FINANCIAR
• Fuziunea dintre grecii de la Eurobank şi NBG a eşuat pe ultima sută de metri. Bancpost şi Banca Românească rămân bănci separate
Bancpost şi Banca Românească, care urmau să-şi consolideze operaţiunile într-un jucător cu active de 4 mld. euro, rămân pentru moment două entităţi separate, după ce fuziunea dintre băncile-mamă a fost oprită la Atena, la cererea creditorilor externi ai statului elen. Eurobank şi NBG, acţionarii celor două bănci, care declanşaseră procedura de fuziune în luna februarie printr-un schimb de acţiuni, vor fi recapitalizate separat, ceea ce înseamnă practic îngheţarea procesului de consolidare a operaţiunilor, potrivit unui anunţ publicat pe bursa de la Atena. "Autorităţile de reglementare au decis, cu acordul managementului celor două bănci, ca Eurobank şi NBG să fie recapitalizate independent. Drept consecinţă, procesul de fuziune dintre cele două bănci a fost suspendat", potrivit unui anunţ publicat de Eurobank. O eventuală reluare a procesului de fuziune ar putea fi decisă de Fondul de Stabilitate a Sistemului Bancar, care va furniza cea mai mare parte a banilor necesari recapitalizării băncilor elene.
• România a retrocedat până acum 3 mil. hectare de păduri în valoare de 10 miliarde de euro
Este pentru prima dată când apare un raport privind suprafaţa de păduri retrocedată, o afacere nebuloasă timp de 20 de ani. România a restituit 3 milioane de hectare de păduri în ultimii douăzeci de ani, arată un raport de audit al Curţii de Conturi pe perioada 1990-2010, dat publicităţii săptămâna trecută, care susţine că au fost numeroase cazuri de abuzuri la retrocedări. Este dat un exemplu al unui aşa-zis moştenitor care a reuşit să demonstreze în justiţie că i se cuvin 8.000 ha de pădure pornind de la un testament care menţionează însă la masa succesorală "un pat, un scrin secretaire şi diverse bunuri de uz casnic şi gospodăresc", afirmă Curtea de Conturi. Suprafaţa totală de pădure din România este de 6,4 milioane de hectare. În proprietatea Romsilva au mai rămas 3,4 milioane de hectare. Acum mai sunt cereri validate de retrocedare de 230.000 de hectare.
• Cel mai mare activ al Bank of Cyprus în România este un credit de 110 milioane euro acordat Marriott
Creditul acordat Marriott reprezintă aproximativ 20% din portofoliul total de împrumuturi al sucursalei locale a Bank of Cyprus. Creditul acordat iniţial în 2007 avea scadenţă în octombrie 2012, dar a fost prelungit în toamna anului trecut pentru încă cinci ani, garanţiile constituite acoperind principalul, în valoare de 110 milioane euro, cât şi o sumă suplimentară de 33 de milioane euro aferentă tuturor obligaţiilor ce decurg din împrumut. Creditul a fost garantat cu terenul de 28.457 metri pătraţi din Calea 13 Septembrie şi clădirea de 69.307 metri pătraţi care include hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel şi complexul aferent, cu spaţiile comerciale, birouri, cazinou, parcare interioară şi exterioară, precum şi toate îmbunătăţirile aduse imobilelor în garanţie.
• Avem doar 530 km autostradă, iar trenurile merg cu 44 km/h
Trenurile de pasageri se deplasează în medie cu circa 44 km la oră în România, în contextul în care aproape jumătate din reţeaua actuală de cale ferată necesită lucrări de reparaţii capitale. Şi reţeaua rutieră a României continuă să se afle la coada Europei, cu 530 km de autostrăzi, deşi beneficiază în acest an, ca şi în anii anteriori, de o sumă impresionantă: 1,2 mld. euro pentru autostrăzi şi drumuri naţionale. Această finanţare include şi banii de la stat, dar şi pe cei din fonduri UE sau din credite externe. Pe de altă parte, calea ferată are în acest an de la bugetul de stat 616 mil. euro, sumă ce include şi cofinanţările pentru proiecte europene, aproape dublu faţă de anul trecut, potrivit oficialilor CFR SA. Pentru reparaţii capitale s-au alocat doar 18 mil. euro, ce vor asigura lucrări la doar 13 km, dintr-un total de 5.900 km la care este nevoie de astfel de lucrări.