REVISTA PRESEI 09.06.2014

• ADEVARUL

• Verdictul Eurostat: România nu poate garanta autostrada Comarnic-Braşov

Riscul pe care statul român vrea să şi-l asume prin contractul de construcţie a autostrăzii presupune cheltuieli care depăşesc plafonul de deficit excesiv, iar biroul de statistică al UE - Eurostat - nu acceptă schimbarea metodei de calcul bugetar. Statul român trebuie să acopere riscul de nerealizare a traficului de autovehicule pe autostrada Comarnic-Braşov şi să garanteze, astfel, plăţi de trei milioane de euro lunar (52.000 de euro/kilometru, lună de lună), lucru care presupune un efort bugetar mult prea mare. Aceste cheltuieli ar trebui să fie contabilizate în afara balanţei bugetare, însă Eurostat - biroul de statistică al Uniunii Europene - nu acceptă această variantă. Dacă Eurostat nu acceptă varianta extrabilanţieră, atunci bugetul României ar înregistra un deficit peste plafonul de 3% din PIB în cazul în care traficul de maşini pe viitoarea autostradă nu se va realiza. Iar deficitul excesiv (peste 3%) nu este acceptat în rândul statelor membre UE.

• Spectrul unei noi crize europene: intrarea în deflaţie

Oficial, în acest moment, Grecia, Cipru, Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Slovacia şi Portugalia se află în deflaţie şi există teama că mai multe ţări ar putea să se înscrie curând pe listă, introducând Europa într-o perioadă de criză majoră, consecinţă directă a precedentei, dar de data aceasta afectând şi mai în profunzime largi segmente sociale. Deflaţie, "lowflation", înseamnă o scădere generalizată şi pe termen lung a preţurilor. Din cauza precedentei crize, puterea de cumpărare a scăzut semnificativ, iar prima reacţie logică este că scad preţurile produselor pentru a evita formarea unor stocuri care să se acumuleze şi, relativ rapid, să devină invandabile. Băncile au adoptat politici de creditare din ce în ce mai prudente şi restrictive, reacţie directă la problemele din ce în ce mai numeroase ale actorilor economici dar şi persoanele fizice în plătirea ratelor creditelor.

• Inflaţie de prezidenţiabili pe dreapta

Partidele de dreapta, mai mici sau mai mari, şi-au stabilit repede candidaţi pentru alegerile prezidenţiale, deşi clamau coagularea dreptei şi susţinerea unui singur candidat. Toţi liderii partidelor de dreapta au spus sus şi tare că varianta cea mai bună pentru alegerile prezidenţiale este susţinerea unui singur candidat, agreat de toată lumea. Însă faptele lor spun altceva. Fiecare partid a avut grijă să propună viitorul prezidenţiabil, astfel încât dreapta a ajuns să strângă, oficial, trei candidaţi, iar al patrulea a ieşit la încălzire. Ultimul sosit în lista prezidenţiabililor este Cristian Diaconescu. Fostul consilier prezidenţial cu trecut de stânga a fost lansat sâmbătă, de proaspătul preşedinte al PMP, Elena Udrea, drept candidatul partidului pentru Cotroceni.

• Cum a dărâmat DNA zidul din Senat ridicat în jurul senatorului Isăilă

Procurorii anticorupţie au găsit o soluţie ingenioasă de a impune măsuri judiciare pentru parlamentari, chiar dacă se lovesc de refuzul senatorilor sau a deputaţilor când se cere încuviinţarea arestării preventive. Dacă nu pot fi privaţi de libertate, parlamentarii sunt în schimb arşi la buzunare. Soluţia: controlul judiciar pe cauţiune. Procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie au dispus punerea sub control judiciar pe cauţiune împotriva senatorului Marius Isăilă, suma fiind stabilită la 500.000 de lei. În plus, procurorii anticorupţie au pus sechestru pe pe mai multe imobile ale acestuia (două apartamente în Bucureşti, unul în Bacău şi un teren de peste 1.000 de metri pătraţi în Corbeanca), dar şi pe conturile acestuia, până la concurenţa sumei de 220.000 de euro.

• Klaus Iohannis, la Pro TV: E nevoie de un candidat care să se implice în lupta politică

Liderul interimar al Partidului Naţional Liberal şi candidat la şefia formaţiunii, Klaus Iohannis, a vorbit duminică, la Pro TV, despre planurile sale în fruntea liberalilor, dar şi despre posibila candidatură la prezidenţiale. Iohannis a dezvăluit şi detalii personale: s-a declarat un fan al tenisului, al trupei ABBA şi un cetăţean tipic din clasa mijlocie. "Cred că, în momentul în care se află PNL acum, este nevoie de un candidat. În situaţia în care ne aflăm acum, o situaţie nouă, nu e niciun secret că Antonescu a decis să se retragă, avem nevoie de un candidat care să fie cunoscut, relativ bine profilat, dispus să se implice în lupta politică. Este posibil, nu ştiu dacă aşa va fi, ca eu să fiu acest candidat. Am discutat cu colegii din partid acest aspect nou, e o situaţie nouă cu care ne confruntăm. Una peste alta, am ajuns la concluzia că aş fi o soluţie."

• CURIERUL NATIONAL

• BNP-Paribas: Franţa îşi înăspreşte poziţia faţă de justiţia americană

Afacerea PNB-Paribas capătă în aceste zile noi dimensiuni. Acuzată ca a violat sancţiunile economice americane împotriva Iranului, Sudanului sau Cubei, banca franceză, cea mai mare din zona euro, este ameninţată cu o amendă record ce ar putea ajunge până la 10 şi chiar 16 milioane de dolari, dar mai ales cu obligaţia de a pleda culpabilă şi cu o interdicţie temporară de a efectua tranzacţii în dolari. Dramatic este faptul că aceste sancţiuni implică nu doar un risc comercial major pentru grupul bancar francez, dar poate antrena consecinţe potenţial dezastruoase pentru sistemul bancar mondial. Banca Comercială Europeană urmăreşte cu mare atenţie şi la cel mai înalt nivel evoluţia conflictului, având în vedere riscurile sistemice ce ar putea surveni în evoluţia acestui dosar.

• EVENIMENTUL ZILEI

• LEGEA CARE ADUCE VOTURI în mediul rural

Vicepremierul Liviu Dragnea a pus în aplicare, la nivel naţional, strategia aplicată în Teleorman, judeţul pe care l-a condus până acum doi ani, înainte să ajungă ministru. El a iniţiat o ordonanţă de Guvern şi o lege prin care baronii locali şi primarii de comune pot să gestioneze banii veniţi de la Ministerul Dezvoltării prin administratori publici, scăpând, astfel, de răspunderea semnării documentelor. Într-o comună din judeţul Teleorman, administratorul e fost primar declarat incompatibil de ANI şi încasează un salariu uriaş, cu spor de 75 la sută. În altă localitate, administrator e un fost edil susţinut de Dragnea. Acolo, Curtea de Conturi a descoperit că a păgubit bugetul comunal şi a încasat sporuri date ilegal.

• PAID, păgubit de propriii acţionari?

Scandalul din jurul Omniasig, legat de antedatarea poliţelor de asigurare a locuinţei, pare să se extindă şi la alte companii care fac parte din acţionariatul PAID. Unul dintre acţionarii PAID şi poate cel mai puternic promotor al asigurărilor obligatorii este Astra Asigurări, companie controlată de omul de afaceri Dan Adamescu. Acesta a fost reţinut joi de procurori, fiind acuzat de două fapte de dare de mită, către doi judecători de la Tribunalul Bucureşti, secţia Civilă, pentru ca aceştia să îi dea soluţii favorabile în dosare de insolvenţă privind firmele sale. Înainte ca procurorii să descindă la locuinţa omului de afaceri în mai, Autoritatea de Supraveghere Financiară pusese Astra sub administrare specială, printre motivele invocate la acea vreme fiind o serie de acţiuni care au afectat stabilitatea financiară a companiei, ca împrumuturi intragrup, daune fără acoperire sau contracte de reasigurare. Una dintre soluţiile de care s-a vorbit era o infuzie de capital.

• La ce procedeu a recurs omul de afaceri Dan Adamescu pentru a-i mitui pe judecători

Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, arestarea preventivă a lui Dan Adamescu, în dosarul în care este acuzat că le-ar fi dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă. Actele din dosar arată că totul a început în vara lui 2013, când Dan Adamescu şi fiul său, Alexander Adamescu (36 de ani), au luat decizia de a-i mitui pe magistraţii care soluţionau dosarele de insolvenţă a două societăţi pe care le controlau: Sigur Industrial Construct SRL şi Activ Construcţii Industriale SRL. Procurorii DNA au refăcut şi traseul banilor: din conturile firmei Baumeister, în conturile cabinetului de avocatură al lui George-Claudiu Dumitru. Banii au ajuns la unul dintre oamenii de încredere ai lui Adamescu, Daniel Onuţe. Acesta este cel care i-a dat mita lichidatoarei judiciare Monica-Angela Borza, omul de legătură cu magistraţii Rovenţa şi Stanciu şi denunţător în dosar.

• Liviu Dragnea: "Discuţia despre cine va fi preşedinte de partid vreau să înceapă dacă şi după ce Victor Ponta candidează şi câştigă prezidenţialele"

Vicepremierul Liviu Dragnea a fost prezent în emisiunea Actualitatea Românească, prezentată de Sorina Matei la B1 TV. "Şi-ar dori foarte mulţi membri de partid, aproape toţi, ca Ponta să candideze din partea PSD, dar nu pune nimeni presiuni asupra lui. Nu e vorba de o simplă candidatură. El nu ezită deloc, o să decidă dacă şi când va face anunţul pentru prezidenţiale. Discuţia despre cine va fi preşedinte de partid vreau să înceapă dacă şi după ce Victor Ponta candidează şi câştigă prezidenţialele. Descurajez orice discutie despre acest subiect. Eu am spus ca anuntul pentru candidatura sa apara mai curand de septembrie. Eu spun din ratiuni de campanie electorala. La sfarsit de septembrie ar inseamna ca ni sa anuntam candidatura inainte cu putin de campanie", a mai spus acesta.

• JURNALUL NATIONAL

• Udrea, şefa unei oaste de strânsură

Noii lideri ai PMP, inclusiv candidatul la prezidenţiale, un grup de "foşti" de la PDL şi PSD. Reprezentanţii PMP s-au reunit sâmbătă în primul congres de la înfiinţarea partidului pentru a-şi alege noua conducere. A fost un congres ce a însemnat, de fapt, trecerea Elenei Udrea de la statutul de lider de facto al PMP la cel de lider de drept şi instalarea la conducerea partidului a unui grup de "foşti" de la alte partide şi nicidecum a mult trâmbiţatei garnituri de oameni "altfel". Elena Udrea a fost aleasă preşedinte al partidului după ce ceilalţi trei candidaţi, Adrian Papahagi, Adrian Rădulescu şi Gelu Vişan, s-au retras din cursă, ea confruntându-se doar cu Daniel Funeriu, iar scorul a fost de 742 de voturi la 209. Grosul echipei lui Udrea e alcătuit din foşti membri PDL.

• SONDAJ: 49% dintre spanioli vor monarhie condusă de Felipe de Asturias, 36% se declară republicani

Patruzeci şi nouă la sută dintre spanioli se declară în favoarea unei monarhii conduse de prinţul moştenitor Felipe de Asturias drept rege, iar alţi 36% susţin o formă de stat republicană, arată duminică un sondaj de opinie publicat de El Pais. Potrivit sondajului realizat de Metroscopia pe un eşantion de 1.000 de interviuri telefonice între 4 şi 5 iunie şi citat duminică de EFE, majoritatea spaniolilor susţin decizia regelui Juan Carlos de a abdica şi îi arată recunoştinţă pentru activitatea sa. Cu toate acestea, 62% dintre cetăţeni consideră că la un moment dat ar trebui să aibă loc un referendum la care cetăţenii să aleagă dacă preferă ca Spania să continue sau nu să fie o monarhie.

• BACALAUREAT 2014. De mâine, elevii întră "în pâine". Prima probă: limba română oral

Emoţii mari pentru absolvenţii clasei a 12-a. Din minivacanţă, cei aproape 200.000 de elevi care termină liceul anul acesta intră direct în bacalaureat. Examenul începe mâine, cu proba orală de limba română, urmată, miercuri, de proba la limbă maternă. Elevii vor susţine, până în 27 iunie, şi celelalte probe orale, de competenţe digitale şi competenţe lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională. Probele scrise se vor desfăşura între 30 iunie şi 4 iulie. Elevii vor afla ce note au luat pe 7 iulie şi, în aceeaşi zi, pot depune contestaţii. Rezultatele finale se vor afişa pe 11 iulie.

• PUTEREA

• Criza din Ucraina: Aeroportul de la Lugansk, atacat de rebeli proruşi

Separatişti proruşi au atacat sâmbătă seara şi duminică dimineaţa aeroportul internaţional de la Lugansk, în estul Ucrainei, aflat în prezent sub controlul forţelor ucrainene, a declarat duminică o sursă militară ucraineană de la aeroport pentru AFP. "Rebelii au atacat sâmbătă seara şi duminică dimineaţa. Era clar că încercau să distrugă clădirea care asigură alimentarea cu electricitate a aeroportului. Nu s-au înregistrat răniţi în rândul nostru", a declarat unul dintre paraşutiştii ucraineni care apără aeroportul, Serghei, contactat telefonic. "Este prima dată când are loc un atac de acest fel împotriva aeroportului. Până în prezent au avut loc doar încăierări", a adăugat el. Separatiştii proruşi au proclamat "republica" de la Lugansk în mai, odată cu proclamarea "republicii" de la Doneţk, în regiunea vecină, scrie Mediafax. Confruntări armate sângeroase opun forţe ucrainene şi rebeli proruşi în mai multe oraşe din aceste două regiuni.

• DNA-ul a dat lovitura de graţie cazinourilor

Patronii de cazinouri nu sunt deloc încântaţi de activitatea procurorilor DNA, asta pentru că cei mai valoroşi clienţi ail or sunt acum după gratii. Ei spun că avântul procurorilor anticorupţie i-a dus la sapă de lemn. Patronii cazinourilor spun că pe lângă criza economică, acum şi activitatea intensă a procurorilor DNA, care au trimis în arest mulţi dintre clienţii VIP, îi va aduce uşor, uşor la faliment. "Este un business mort! Din cauza crizei, care încă nu s-a terminat, şi pentru că nu sunt bani cash pe piaţă. Nu mai sunt clienţii! Ne-a arestat DNA-ul toţi clienţii VIP: Pe Gigi, pe Giovanni, pe Mişu Vlasov! Pe toţi! Am rămas fără clienţi! Pierdeau sume mari, de ordinul milioanelor de euro. Într-o seară! De către un singur personaj!", a declarat Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România. În prezent, în ţară sunt opt cazinouri, dintre care şase în Bucureşti, comparativ cu 2007, când erau 37. Anul trecut, din taxarea jocurilor de noroc, la bugetul de stat au fost colectate peste 724 de milioane de lei.

• ROMANIA LIBERA

• Ce şanse are România să redevină grânarul Europei?

România va ajunge în acest an la cea mai bună recoltă de grâu din ultimii 27 de ani, potrivit cifrelor avansate zilele trecute de către marii comercianţi de cereale. Prognoza este pusă sub semnul întrebării de către producători. Aceştia spun că traderii încearcă prin anunţul lor să determine scăderea preţurilor la grâu. România va obţine în acest an o producţie de grâu de 8,26 milioane tone, în creştere cu 3,37% faţă de cea de anul trecut, de 7,99 milioane tone, estimează al ­doilea trader de cereale de pe piaţa ­autohtonă, compania germană Toepfer. Alături de Bulgaria, a cărei producţie este însă mult mai mică, doar 5,1 milioane tone, România ­este una dintre vedetele creşterilor din acest an, crede Toepfer.

• PMP în epoca Udrea: izolat şi nesemnificativ?

Prin înscăunarea Elenei Udrea în funtea PMP, partidul de suflet al preşedintelui Traian Băsescu riscă să rămână izolat pe scena politică. Dacă se va încăpăţâna să meargă până la final cu un candidat propriu, procentele lui Cristian Diaconescu vor conta, cel mult, în turul doi al alegerilor din toamnă. După ce l-a învins la un scor detaşat pe contracandidatul său, Daniel Funeriu, Elena Udrea a promis delegaţilor prezenţi la primul congres al formaţiunii că PMP va schimba clasa politică şi va fi primul partid din România în 2016. Totodată, Udrea a promis că, la alegerile prezidenţiale din toamnă, PMP va "conta". La cum arată, acum, scena politică şi la ce mişcări se preconizează (colaborarea PDL-PNL fiind una dintre ele), promisiunile Elenei Udrea nu par a avea, însă, prea multe şanse de materializare.

• McCain: Ne este "jenă" că nu avem, până în acest moment, ambasador la Bucureşti

Senatorul american John McCain a declarat,duminică, într-un interviu că în problema ambasadorului SUA de la Bucureşti, care nu a fost desemnat până la această oră de oficialităţile americane, îi este "jenă". McCain a fost întrebat care este situaţia cu ambasadorul SUA care trebuia desemnat pentru a reprezentat Statele Unite la Bucureşti. "Cunoaştem problema şi vrem să o rezolvăm, credem că actualul şef al misiunii face o treabă extraordinară, suntem mândri de munca sa şi a echipei lui, dar vom aborda problema şi vom stabili care este cea mai bună opţiune. Sincer, ne este jenă", a afirmat senatorul american. membru al Comisiei de politică externă a Senatul american. De asemenea, senatorul SUA Ron Johnson a afirmat că unul din motivele vizitei în România este acela de a avea "o prezenţă diplomatică puternică", fapt pentru care se va pune accent asupra acestui lucru.

• America vrea să-şi reducă sprijinul aerian în Afganistan

Statele Unite vor să-şi reducă atacurile aeriene în Afganistan după retragerea trupelor NATO la sfârşitul acestui an, au anunţat oficiali americani, citaţi de AFP. Într-o ţară cu infrastructură rutieră deficitară, capacitatea aeriană reprezintă un avantaj crucial. De la începutul războiului împotriva talibanilor în 2011, forţele afgane s-au bazat pe puternica flotă de elicoptere şi avioane ale NATO, dar forţa internaţională urmează să se retragă din ţară până la sfârşitul anului 2014. Aproximativ 9.800 de militari americani ar putea rămâne în ţară după această dată, faţă de 32.000 în prezent, cu condiţia ca Washingtonul şi Kabulul să semneze Tratatul bilateral de securitate (BSA). Chiar dacă îşi vor menţine prezenţa militară în ţară, Statele Unite vor avea mai puţin avioane şi mai puţine trupele pe teren pentru a ghida bombardamentele, au anunţat în această săptămână oficiali americani pentru AFP.

• Sofia suspendă pregătirile pentru construirea gazoductului South Stream

Bulgaria a suspendat pregătirile pentru construirea gazoductului ruso-italian South Stream care urmau să înceapă în această vară, în urma criticilor exprimate de către Bruxelles şi Washington, a anunţat duminică premierul Oreşarski, relatează AFP. "Am ordonat oprirea lucrărilor (de lansare a construirii South Stream). Vom decide ce va urma în funcţie de viitoarele noastre consultări cu Bruxelles-ul", a declarat Plamen Oreşarski după o întâlnire cu senatori americani. Comisia Europeană (CE) a cerut marţi Sofiei să suspende construirea gazoductului South Stream pe teritoriul bulgar, argumentând că Bulgaria nu a respectat reglementările europene în domeniul pieţelor publice. CE a trimis o scrisoare de avertisment autorităţilor bulgare, prima etapă a unei proceduri de infringement. Experţi de la Bruxelles sunt aşteptaţi săptămâna viitoare la Sofia pentru a discuta cu Guvernul.

• ZIARUL FINANCIAR

• România agricolă a devenit raiul traderilor: primii zece şi-au triplat afacerile în cinci ani

Cei mai mari zece traderi au afaceri cumulate de 3 mld. euro, dar la Finanţe declară pierderi de 1,7 milioane de euro. Alfred Toepfer (SUA), Cargill (SUA), Ame­ropa (Elveţia), Glencore (Elve­ţia), CHS (SUA), Bunge (SUA) şi Nidera (China) şi alte trei companii sunt cei care fac jocurile pe piaţa românească a comerţului cu materii prime agricole. Cei zece au avut anul trecut încasări cumulate de 3 miliarde de euro, de 3,5 ori mai mult decât în 2009. Afacerile lor depăşesc 50% din valoarea producţiei de cereale, floarea-soarelui, soia şi rapiţă. Comercianţii de cereale au fost printre puţinele companii ce au crescut în anii de criză, perioadă în care în alte industrii se vorbea despre restructurări sau de scăderi anuale de două cifre. Acestea sunt şi printre cele mai mari com­panii din lume din această industrie care rulează zeci sau sute de miliarde de euro, despre care se spune că dictează aproape totul în agricultura mondială şi că deciziile lor pot schimba tendinţe şi preţuri din Australia până în America.

• Cum arată topul celor mai mari jucători din IT&C din 2013: operatorii de telecom domină, dar companiile de IT şi soft cresc

Cele mai mari 30 de companii de IT&C din România au avut anul trecut afaceri cumulate de 5,5 mld. euro şi aproape 45.000 de angajaţi, cei mai puternici jucători fiind în continuare - din punctul de vedere al veniturilor - operatorii de servicii de comunicaţii, arată datele din bilanţurile fiscale pe 2013 de la Ministerul Finanţelor. Orange, parte a grupului francez de comunicaţii cu acelaşi nume, rămâne cea mai puternică firmă de pe piaţa de IT&C din România, atât din punctul de vedere al veniturilor, cât şi al profitului net, conform datelor de la Finanţe. Compania condusă de Jean Francois Fallacher a reuşit să-şi apere anul trecut marja de profitabilitate în ciuda competiţiei acerbe de pe piaţă şi a lansării unor planuri tarifare agresive. Expansiunea puternică a centrului tehnic al Vodafone din Bucureşti, de unde sunt monitorizate reţele de comunicaţii ale grupului britanic de pe mai multe pieţe europene, a dus operatorul în topul companiilor care au făcut cele mai mari recrutări în 2013.

• BERD ar putea cumpăra acţiuni de cel puţin 50 de milioane de euro la Electrica

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), unul dintre cei mai mari investitori instituţionali prezenţi în România, ar putea investi cel puţin 50 de milioane de euro în oferta publică de acţiuni derulată de compania de distribuţie şi furnizare Electrica, singura firmă de profil pe care statul o mai controlează. Listarea Electrica, proces care ar trebui să înceapă săptămâna viitoare, ar putea fi cea mai mare pe care România a făcut-o până acum, statul esti­mând să încaseze 400 de milioa­ne de euro din vânzarea unui pachet de 51% din companie. "BERD ia în calcul achiziţia unui pa­chet de minimum 50 de mi­lioane de euro", au spus surse apropiate proce­su­lui de listare. La finalul săptămânii trecute, Louis Borgo, senior bancher în cadrul departa­mentului pentru energie din BERD, spunea că instituţia finan­cia­ră se gândeşte să investească în Electrica, dar că la acel moment nu era luată o decizie fermă.