REVISTA PRESEI 09.12.2011

• ADEVARUL

• Axa Bucureşti-Berlin, fisurată înaintea Summitului istoric? Câteva explicaţii

Convergenţa Bucureşti-Berlin, atât de evidentă în timpul vizitei în Germania a preşedintelui Traian Băsescu, din 10 noiembrie, pare să se clatine. Deşi asigurase Berlinul că va sprijini la summitul de astăzi modificarea Tratatului European, în direcţia întăririi guvernanţei economice, Bucureştiul a făcut miercuri o jumătate de pas în lateral. În declaraţia publică de miercuri seara, preşedintele Băsescu s-a pronunţat pentru modificarea doar a Protocolului 12, anexă la Tratatul de la Lisabona, urmând ca modificarea Tratatului să aibă loc abia după obţinerea consensului între cei 27. Amendarea protocolului ar necesita doar consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene.

• Criza le taie cheful statelor din Europa de Est să adere la euro

Liderii celor 27 de state membre ale UE s-au întrunit ieri-seară la Bruxelles, la un summit crucial pentru rezolvarea crizei care ameninţă zona euro. Declaraţiile din ajunul Consiliului de iarnă sunt demoralizante mai ales pentru ţările ,,Noua Europă", care ezită să mai adere la uniunea monetară. Prima dintre declaraţiile apocaliptice a aparţinut ministrului francez pentru Afaceri Europene, Jean Leonetti, care i-a avertizat, într-o declaraţie la postul de televiziune Canal+, pe liderii europeni că ,,euro poate exploda, iar Europa riscă să se destrame". Un curent anti-Merkel s-a conturat ieri la vârful UE. Trioul format din preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy, şeful Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a iritat Berlinul readucând pe agenda summitului de la Bruxelles problema eurobondurilor, pe care Germania le respinge cu vehemenţă.

• Summitul care decide soarta UE/ "Nemţii sunt obsedaţi!" Cer şi insistă pe schimbarea radicală a tratatului UE

Primele decizii ale summitului (surse): 1. Liderii Uniunii Europene au convenit în timpul primei nopţi de summit, la Bruxelles, asupra noilor norme fiscale care vor impune o disciplină bugetară mai strictă, potrivit mai multor surse diplomatice citate de Reuters; 2. Liderii UE au decis asupra sancţiunilor automate pentru indisciplinaţii din zona euro în privinţa deficitul bugetar. Sancţiunile pot fi blocate doar dacă trei sferturi din ţări votează împotrivă; 3. Regula fiscală privind bugetele echilibrate trebuie pusă în constituţiile naţionale. Preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy a propus ca toate cele 27 de state membre să accepte o schimbare a regulilor prin revizuirea unui protocol al tratatului UE, variantă care ar putea fi implementată fără a fi nevoie de procedura de ratificare completă. Cancelarul german Angela Merkel cere însă o schimbare totală a tratatului care să dea regulilor fiscale mai multă greutate.

• Bursele americane închid în scădere. Germania spulberă speranţele investitorilor

Bursele americane au închis pe roşu şedinţa de tranzacţionare de joi, după ce Germania s-a opus unui număr ridicat dintre soluţiile anti-criză propuse. Cea mai puternică propunere şi totodată cea mai aşteptată de pieţe nici măcar nu este luată în calcul. Bursele americane au înregistrat o uşoară creştere după ce Reuters a obţinut un proiect pe baza căruia au început discuţiile de la Summitul de la Bruxelles. Germania a respins însă o bună parte dintre propunerile aflate pe acea ciornă, iar bursele americane au închis pe roşu.

• Cum va funcţiona super-fondul de aproape 1.000 de miliarde de euro pe care îl pregătesc liderii UE

Una dintre soluţiile luate în calcul de liderii europeni aflaţi în această noapte la Bruxelles este înfiinţarea unui super-fond de urgenţă, cu puteri sporite şi cu o capacitate de creditare de 940 de miliarde de euro. Oficialii vor să devanseze termenul pentru implementarea mecanismului cu un an, astfel încât acesta să devină funcţional chiar din iulie 2012 în loc de 2013. Practic, acesta ar urma să ia naştere după implementarea Mecanismului European pentru Stabilitate (ESM), care va funcţiona în paralel cu Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară. ESM are resurse în valoare de 500 de miliarde de euro, în timp ce EFSF are o capacitate de creditare în valoare de 440 de miliarde de euro.

• Cum s-a izolat Australia de criza din restul lumii

Economia australiană a crescut pentru al doilea trimestru consecutiv. Prin industria minieră şi exporturi, statul s-a delimitat de criza care bântuie celelalte continente. Australia a înregistrat o creştere economică de 1% în cel de-al treilea trimestru din 2011 faţă de trimestru anterior, potrivit Biroului Oficial de Statistică al Australiei. În intervalul aprilie-iunie, avansul economiei australiene a fost de 1,4%. Rezultatele au fost "excepţionale, având în vedere turbulenţele macroeconomice, criza din Europa şi încetinirea ritmului de creştere la nivel mondial", a declarat Wayne Swan, secretarul Trezoreriei din Australia.

• Colapsul euro este "în cărţi" la băncile centrale

Apar primele semne că oficialii europeni se gândesc cum să resusciteze vechile bancnote. Summitul care se desfăşoară la Bruxelles are rolul de a găsi o soluţie salvatoare pentru moneda euro. Totuşi, ies la iveală semne că multe ţări europene încep să ia în calul posibilitatea colapsului monedei unice şi iau măsuri pentru o eventuală resuscitare a bancnotelor care nu au mai fost tipărite din 2002, de când primele bancnote euro au fost puse în circulaţie. Potrivit "Wall Street Journal", care citează "oficiali care cunosc îndeaproape aceste chestiuni", cel puţin una dintre băncile centrale ale zonei euro, Banca Irlandei, evaluează necesitatea de a obţine acces la facilităţi de tipărire în cazul în care va avea nevoie să scoată pe piaţă bancnote care să susţină o valută naţională readusă la viaţă.

• Lovitură în plex pentru băncile europene. Trebuie să facă rost de 115 miliarde de euro

Băncile europene trebuie să strângă aproape 115 miliarde de euro pentru a îndeplini noile condiţii de capital impuse în octombrie la nivelul UE, au declarat două surse pentru Reuters. Suma depăşeşte toate estimările făcute până acum de bancheri şi oficialii europeni. Grupurile bancare europene trebuie să facă rost de 114,7 miliarde de euro pentru a se alinia noilor cerinţe de capital impuse în octombrie de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), în încercarea de a consolida sectorul şi de a limita impactul crizei asupra instituţiilor de credit.

• CURENTUL

• Alison Mutler a declanşat la Cotroceni diversiunea rusească

In urmă cu două săptămâni, când s-a relansat tema aşa-zisei închisori a CIA din România, localizată mai nou în subsolul ORNISS, ruşii au pus la cale o nouă operaţiune diversionistă, prin intermediul unor cozi de topor din presa germană, pentru a otrăvi relaţiile noastre cu Uniunea Europeană. Readucerea în atenţia opiniei publice din Europa, la intervale regulate, a relaţiei privilegiate a României cu SUA, care este denunţată de serviciul de intoxicare al SVR (Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei) - instrumentul folosit în astfel de acţiuni - ca fiind una ce încalcă grav drepturile fundamentale ale omului, este o misiune pentru executarea căreia au intrat în joc toţi agenţii de influenţă acoperiţi sau descoperiţi ai Moscovei.

• Zăngănit de cătuşe pentru liberalul Fenechiu? Acuzaţii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în dosarul "Transformatorul"

Noua încadrare juridică este de abuz în serviciu cu consecinţe deosibit de grave, prejudiciul în acest dosar fiind estimat la circa 2,5 milioane de euro. Tocmai de aceea, procurorii au dispus ieri punerea sub sechestru a unor imobile aparţinându-i lui Fenechiu. Anchetatorii i-au adus la cunoştinţă deputatului PNL toate aceste lucruri, Relu Fenechiu poposind circa o oră la sediul DNA. La ieşirea de la audieri, deputatul PNL a afişat un zâmbet forţat şi a declarat că a venit la DNA din propria iniţiativă pentru a vedea ce se mai întâmplă cu dosarele în care este implicat. O explicaţie puerilă şi penibilă, mai ales pentru un demnitar al statului român care ştie foarte bine că la DNA nu te duci ca la mall ca să vezi noutăţile, pentru că nu poţi intra în această instituţie decât cu invitaţie la audieri.

• CURIERUL NATIONAL

• Apă grea pentru reactorul-fantomă

Nuclearelectrica ar putea fi obligată să cumpere apă grea de miliarde lei, inclusiv pentru unitatea 5, care nu va mai fi construită. Prin această mutare este artificial ţinut în viaţă combinatul Romag din Drobeta Turnu Severin. Acesta primeşte 2,15 mil. lei pe tonă, iar calculele Curierului Naţional arată că se vor fabrica în plus peste 1.000 tone. Informaţiile confuze sau mai bine zis contradictorii furnizate de reprezentanţii combinatului de apă grea din Drobeta Turnu Severin ne fac să ne întrebăm care este de fapt strategia României privind energia nucleară. Câte reactoare nucleare se vor construi la Cernavodă şi care este necesarul de apă grea destinat funcţionării acestora, sunt întrebări mai mult decât pertinente având în vedere răspunsul şefului Romag - Prod, cel care asigură interimatul conducerii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare.

• Guvernul şi FMI au mărit lista companiilor cu manager privat

Potrivit scrisorii de intenţie convenită la ultimele negocieri în listă au fost introduse şi Electrica şi Porturile Constanţa. CFR Marfă a fost scoasă din listă şi introdusă într-un proces de privatizare cu un investitor strategic. Lista companiilor la care va fi numit un manager privat a fost modificată de către Guvern şi FMI, potrivit scrisorii de intenţie convenite la ultimele negocieri, fiind introduse şi Electrica şi Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Potrivit documentului obţinut de Mediafax, Electrica a fost inclusă în grupul primelor companii care vor avea management privat, alături de Poşta Română, Tarom, Electrificare CFR, SN Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.

• Rusia şi NATO - tensiuni ca în Războiul Rece

Rusia şi NATO nu numai că nu ajung la o înţelegere privind scutul antirachetă, dar tonul Moscovei escaladează în ameninţări şi măsuri de intimidare. NATO şi SUA încearcă mereu, inclusiv la întâlnirea miniştrilor de Externe din statele aliate de la Bruxelles, să calmeze şi să convingă că scutul antibalistic nu vizează Rusia. Rusia şi NATO sunt din nou pe poziţii diferite, după ce toate presiunile Rusiei pentru a obţine asigurări legale privind scutul american antirachetă, care va deveni scut NATO, s-au lovit de un mesaj foarte clar şi ferm de la Washington: "Moscova nu va primi garanţii legale că scutul antibalistic nu este îndreptat împotriva ei".

• Guvernul va anula contractele încheiate de Hidroelectrica în afara OPCOM

Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene ca, până la finele acestui an, să trimită firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica pentru care tranzacţia nu a fost încheiată prin intermediul Bursei de energie OPCOM. Documentul, obţinut de Mediafax, prevede în cazul Hidroelectrica "trimiterea de preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale care nu au fost tranzacţionate la OPCOM, până la sfârşitul lunii decembrie 2011".

• Iertarea datoriilor după păcatul balonului creditării

Creditele care nu pot fi plătite trebuie şterse, scrie autorul Zeus Yiamouyiannis pe blogul său. "Atunci când datoria este deopotrivă nesustenabilă şi pe scară largă frauduloasă ultimul şi singurul remediu îl reprezintă iertarea acesteia". Chiar dacă autorităţile încearcă să rezolve criza datoriilor cu şi mai multă datorie, soluţia stă dimpotrivă în ştergerea acesteia, susţine Zeus Yiamouyiannis, unul dintre autorii blogului Of Two Minds. Această variantă se impune în condiţiile în care oricum cea mai mare parte a creditelor nu poate fi plătită. În măsura în care acestea sunt rezultatul unui proces de creaţie monetară realizată de bănci arbitrar, nici măcar problema hazardului moral nu se pune. Iertarea datoriilor nu ar reprezenta decât o recunoaştere a faptului că sistemul creditului este stricat. Relansarea economică ar putea apărea doar în măsura în care agenţii economici ar fi eliberaţi de sub incidenţa unor poveri care atârnă greu

• EVENIMENTUL ZILEI

• Un summit cât o uniune. Europa se roagă

Moartea sau salvarea monedei europene - asta se hotărăşte în aceste zile, la Bruxelles. Liderii avertizează: deciziile se iau acum ori niciodată! În ceafa Uniunii Europene suflă ameninţător agenţiile de evaluare. În lipsa adoptării unor soluţii decisive la summitul care a început aseară la Bruxelles, tăierile de rating nu ar trebui să mire pe nimeni. 15 state din zona euro au fost plasate deja sub supraveghere. Standard&Poor's merge chiar mai departe şi ameninţă întreaga Uniune cu tăierea ratingului, precum şi câteva bănci importante. Şi cu toate acestea, analiştii financiari chestionaţi de Reuters nu mai au încredere că liderii europeni vor ajunge la un consens privind măsurile care trebuie adoptate pentru a reda încrederea pieţelor în zona euro.

• Ion Cristoiu: "La cum se poartă, eu cred că domnul Iliescu se face vinovat de pedofilie politică!" |

Unul vine cu sacoşa plină de cărţi şi termosul de cafea în buzunar, iar celălat cu limuzină, şofer şi bodyguarzi plătiţi de statul român pe viaţă. Pentru câteva zile ironia sorţii i-a adus pe cei doi duşmani (politici) în acelaşi spaţiu, într-o sală de lectură de la parterul Bibliotecii Academiei Române. "În sfârşit, cred că domnul Iliescu şi-a găsit locul pe care îl merită la vârsta domniei sale, şi anume locul într-o bibliotecă scrindu-şi memoriile", ne-a declarat Ion Cristoiu, străbătând agale cele câteva sute de metri care îi despart domiciliul de Biblioteca Academiei. "Altfel, a continuat gazetarul, la vârsta sa onorabilă şi ocupându-se de politica activă într-un partid condus de tineri de 30 şi ceva de ani, îmi lasa impresia de pedofil politic!"

• Sindicalistul Marius Petcu, condamnat în doar opt luni

Tribunalului Bucureşti i-au trebuit doar opt termene de judecată pentru a-l trimite în puşcărie pentru şapte ani pe fostul şef al CNSLR Frăţia, omul de casă a lui Vîntu. Judecătorul Andi Malaliu, de la Tribunalul Bucureşti, a dat dovadă de celeritate, condamnându-l pe sindicalistul Marius Petcu în doar opt luni de zile, pentru luare de mită, la executarea a şapte ani de închisoare. Totodată, magistratul a dispus ca lui Petcu, fost şef al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) Frăţia, să-i fie interzise anumite drepturi pe o perioadă de zece ani. Nu în ultimul rând, sindicalistul trebuie să restituie şpaga de 1,4 milioane lei denunţătorului său. Decizia nu este, însă, definitivă, ci poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

• O ţară care devine dependentă de nemţi dacă moare euro

Există o ţară europenă care în momentul de faţă îşi face nişte scenarii diferite de restul lumii europene. Asta pentru că dacă euro dispare, rămâne fără monedă, dacă vorbim din punct de vedere tehnic. Este vorba despre Muntenegru, care foloseşte moneda euro deşi nu este nici măcar membru al Uniunii Europene şi cu atât mai puţin al zonei euro. În Muntenegru, care înainte de apariţia euro folosea ca monedă marca germană, oficialii băncii centrale analizează eventuale măsuri pentru cazul în care euro dispare. Statul balcanic a adoptat unilateral euro, pe care îl foloseşte fără a face parte din uniunea monetară. Astfel, prima opţiune pentru Muntenegru ar fi să se întoarcă înapoi la marca germană în cazul în care moneda euro nu va mai exista. Însă acest lucru i-ar face total dependenţi de nemţi, în lipsa capacităţii de a emite monedă.

• JURNALUL NATIONAL

• Salvarea euro are un preţ pentru fiecare dintre noi. La ce trebuie să ne aşteptăm de la summit-ul de la Bruxelles

Ţările europene care au probleme, dar nu vor să-şi ajusteze cheltuielile se vor vedea puse în situaţia de a fi sancţionate, consideră bancherii. Summit-ul care se va desfăşura în acest sfârşit de săptămână va contura măsuri preventive, corective şi mai ales de sancţiuni. Bătălia Germaniei este de a se opune emiterii de euroobligaţiuni, şi din punctul ei de vedere este de înţeles, pentru că în lipsa euroobligaţiunilor vine piaţa şi majorează dobânzile. "În loc de sancţiunea pieţei, ţările cu probleme vor obligaţiuni, dar în această situaţie trebuie introduse alte sancţiuni. De exemplu, nu o să mai aibă ţara putere de vot în UE sau alte sancţiuni", a declarat un bancher.

• Este oficial: Ministerul Muncii propune salariu minim de 700 de lei în 2012

Ministerul Muncii propune ca salariul minim brut pe ţară în 2012 să fie 700 de lei, reprezentând 4,13 lei pe oră, la un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună. Proiectul de Hotărâre a fost lansat joi dezbaterii publice care va avea loc până pe 17 decembrie pe site-ul instituţiei. Din ianuarie 2011, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 670 de lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 ore în medie pe lună, majorarea pentru anul viitor fiind de 4,47 la sută.

• Curteanu: peste un miliard de lei din bugetul MDRT din 2012 vor fi alocaţi pentru plata arieratelor

Bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru anul 2012 este unul precaut şi merge în principal pentru acoperirea arieratelor de 1,09 miliarde de lei făcute în ultimii ani, a declarat secretarul de stat în MDRT Eugen Curteanu. "Faţă de bugetul rectificat pe 2011, pentru anul viitor avem 3,45 miliarde de lei, adică o scădere de 11,22%. Bugetul este precaut, pentru că nu putem să ne scoatem din contextul general european, care duce o criză financiară, una identitară şi o criză de competitivitate. Banii acoperă arieratele în principal, dar vor fi direcţionaţi şi către programele începute de minister înainte de criză, precum şi pentru investiţii noi", a spus Curteanu, la conferinţa "Romania Construct Forum", organizată de Mediafax.

• NATIONAL

• Porno in timpul serviciului la Crima Organizata

Stau si cate 16 ore pe zi cu ochii beliti in monitoarele computerelor, uitandu-se pe site-uri porno. Stiu deja pe de rost toate modurile de penetrare, cele mai cunoscute vedete XXX sau pe incepatoarele care de-abia bat cu fundul la portile afirmarii. Hackerii romani obisnuiesc sa pozeze in niste bieti onanisti, pentru a dismula astfel adevaratele operatiuni facute prin intermediul internetului. Dupa cum sustin sursele noastre, acceseaza de forma, nopti intregi, tot felul de site-uri porno, timp in care, folosind surse alternative de conectare, golesc conturile victimelor. Iar ofiterii insarcinati cu anchetarea lor au devenit si ei, fara voia lor, mari consumatori de productii pornografice.

• Lazaroiu, scarbit de "zdrentele" din politica

Scena politica romaneasca este plina de "carpe" . O spune, cu subiect si predicat, Sebastian Lazaroiu, care-i acuza pe actualii alesi ca sunt lipsiti de convingeri. "Liberalii sunt loseri nefericiti, se ascund in spatele unei gogosi. Pesedistii - prea infometati, fara directie, manipulabili. Udemeristii sunt niste romanasi inveliti in drapelul Ungariei, cu exceptia lui Marko Bela si inca vreo cativa, iar pedelistii sunt lipsiti de viziune si curaj". Asa i-a caracterizat fostul ministru al Muncii pe politicienii romani, mentionand ca, in mare parte, acestia sunt doar mediocri.

• PUTEREA

• Iarnă la preţuri mari

Trebuie să ne pregătim peste iarnă de un asalt al preţurilor la energie, dar şi la frig în case. Seceta a dijmuit producţia de energie ieftină şi a început să consume din rezervele de cărbune şi gaze naturale pregătite pentru iarnă. Refacerea stocurilor presupune mari eforturi financiare, pentru că trebuie să se apeleze la importuri. Paradoxal, Guvernul s-a angajat ca, la jumătatea acestei luni, să liberalizeze exporturile de gaze autohtone, ceea ce va afecta şi mai mult întreaga ţară. Seceta prelungită atacă sistemul energetic din toate părţile. Hidroelectrica a rămas fără apă pentru uzinare, iar Nuclearelectrica se pregăteşte să închidă un reactor pentru că Dunărea nu mai asigură apă suficientă pentru producţie.

• Statul are 3 miliarde de euro în puşculiţă

Deşi grav afectată de criza mondială, România nu riscă să rămână fără bani de pensii şi salarii, cel puţin până după alegerile de anul viitor. Surse oficiale au declarat, joi, că Ministerul Finanţelor are un buffer (fond de rezervă) de circa 3 miliarde de euro, care i-ar ajunge un an, iar probabilitatea ca Guvernul să fie nevoit să tragă bani de la FMI este mică. Anunţul vine la numai o zi după ce consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a declarat că România are bani doar pentru patru luni, în cazul în care nu s-ar împrumuta din piaţă. "Un acord de tip preventiv(n.r., cel cu FMI)este făcut ca într-o situaţie dificilă să poţi trage bani. Eu nu văd o probabilitate de a trage bani, deoarece este loc de cumpărare de titluri de stat din România.

• Nu ne întoarcem la recesiune

Creditarea va avea nevoie de un nou început, în condiţiile în care criza a intrat în planul ultim, România fiind în poziţia de a-şi consolida ieşirea din recesiune, a afirmat joi la Sinaia, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. "Noi trebuie să ne pregătim pentru această nouă normalitate, iar creditarea va avea nevoie de un nou început, pentru că este clar, criza a intrat într-un fel în planul ultim, noi am scăpat de recesiune, la această oră datele din economie ne arată că recesiunea nu numai că nu se mai întoarce anul acesta, ci chiar se consolidează ieşirea din recesiune, dar rămânem cu criza şi după criză va veni un lucru pe care începem cu toţii să îl intuim", a declarat Vasilescu. Potrivit acestuia, lumea se schimbă şi va fi nevoie să adoptăm un nou stil de viaţă, în locul stilului "bunăstarea pe datorie".

• Preşedintele BRD-GSG, înlocuit

Preşedintele BRD, Guy Poupet, va fi înlocuit cu directorul regional al sucursalei Societe Generale din Camerun, Alexandre Maymat, au declarat surse bancare citate de Mediafax. Viitorul preşedinte al BRD se află deja în România şi va avea în această după-amiază o întâlnire cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Guy Poupet a fost desemnat în poziţia de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al BRD de la 1 ianuarie 2010, când l-a înlocuit pe Patrick Gelin, care a condus banca aproape nouă ani şi a plecat pe o poziţie în Comitetul de Direcţie al grupului Societe Generale.

• ROMANIA LIBERA

• Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene: Va trebui să cheltuim cât mai repede în 2012 fondurile europene. Să nu ajungem în situaţia în care să nu mai existe bani la bugetul UE

România luptă pentru un tratat UE 27 şi vrea să evite fragmentarea Uniunii Europene. Fondurile europene sunt în continuare la dispoziţia ţării noastre, dar există pericolul ca la sfârşitul anului viitor să nu mai existe bani la bugetul Uniunii Europene pentru cererile de rambursare depuse prea târziu. Detaliile au fost oferite de Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, într-un interviu pentru România liberă.

• Compania de Drumuri a mutat România la Cercul Polar

"Performanţa" de a avea unele dintre cele mai scumpe autostrăzi din această parte a Europei nu este singura pe care ţara noastră o înregistrează în domeniul infrastructurii. România este una dintre ţările europene care plăteşte cel mai mult pentru curăţarea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale, arată două lucrări publicate în primăvara acestui an în Germania şi Finlanda, corelate cu cifrele făcute publice de către Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

• ZIARUL FINANCIAR

• Sub umbra anonimatului, un oficial european: "Nu prea mai avem muniţie pentru a folosi bazooka". Cum speră europenii să atace problema crizei europene?

"Nu prea mai avem muniţie cu care să lovim în criză", spunea un oficial european în preambulul summitului UE care se desfăşoară în acest moment la Bruxelles, scrie Reuters. Dar astfel de declaraţii, spuse pe ascuns, nu par să descurajeze liderii europeni, ei încă sperând să aducă în scenă faimoasa "bazooka" pentru a lovi în criza datoriilor, care afectează puternic zona euro. Şi în ciuda faptului că propunere după propunere este refuzată de principalele economii care susţin zona euro, există încă speranţa găsirii unei soluţii. Cu toate acestea, investitorii americani au arătat că şi-au cam pierdut speranţele în rezultatele discuţiilor de la summit, principalii indici căzând în finalul şedinţei de la New York cu 2%.

• Liderii europeni au ajuns la un acord privind un pact bugetar

Liderii statelor Uniunii Europene au convenit joi seara, în cadrul unui summit la Bruxelles, asupra principiului unui "pact bugetar" care să prevadă consolidarea netă a disciplinei în zona euro, au declarat surse diplomatice europene. "Există un acord pe fond", dar "şefii de state şi de Guverne nu au discutat încă forma juridică" pe care o vor lua aceste reforme, un subiect care riscă să pună probleme, a declarat unul dintre diplomaţii citaţi.

• Olanda, "presată" la summitul de la Bruxelles să accepte aderarea României şi Bulgariei la Schengen

Olanda este supusă presiunilor de către partenerii săi pentru a autoriza aderarea României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie Schengen, într-un proiect de declaraţie prezentat joi liderilor UE reuniţi în summit la Bruxelles. "Toate condiţiile au fost îndeplinite pentru a permite adoptarea unei decizii privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, iar Consiliul este invitat să o adopte cât mai rapid posibil", precizează proiectul, consultat de AFP. "Dacă va fi necesar, Consiliul European va reveni asupra subiectului la reuniunea sa din martie 2012", adaugă textul. Guvernul olandez este singurul care blochează aceste aderări, după decizia Finlandei din noiembrie de a renunţa la opoziţia sa.

• Topul băncilor la nouă luni: BRD - SocGen continuă să fie cea mai profitabilă bancă, în timp ce BCR, numărul unu la active, a raportat o pierdere neaşteptată

BRD, deţinută de grupul francez Société Générale, continuă să fie cea mai profitabilă bancă din sistem, marcând un plus de 382 mil. lei. De partea cealaltă, BCR, numărul unu ca active, a raportat o pierdere neaşteptată la finalul trimestrului III de 377,6 mil. lei, după ce la jumătatea anului avusese un profit de 163 mil. lei. BCR înghite destul de greu această criză care afectează toţi clienţii din economie, ceea ce arată că austriecii care au plătit în 2006 o sumă imensă - 3,75 mld. euro - pentru preluarea controlului celei mai mari bănci româneşti, au fost prinşi pe picior greşit de evoluţia nefavorabilă a economiei şi a afacerilor. Erste nu a avut timp să digere achiziţia BCR pentru că a venit criza în 2008. Acum ei sunt nevoiţi să majoreze capitalul BCR cu 100 mil. euro (430 mil. lei) pentru a compensa pierderile.

• Licitaţie gigantică la Petrom: 250 milioane de euro pentru operarea a 13 zăcăminte

Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, continuă seria externalizărilor lansând o licitaţie pentru un contract de peste un miliard de lei (circa 250 de milioane de euro) prin care urmăreşte să găsească o companie care să opereze pe o durată de 15 ani de zile 13 zăcăminte din regiunea Timiş. "Serviciile ce fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit de OMV Petrom în cadrul acestei proceduri sunt cele de îmbunătăţire a producţiei de petrol şi gaze în primii cinci ani din perioada de operare în 13 zăcăminte petroliere din aria de operare Timiş", se arată în anunţul companiei.

• Reducerea dobânzii de către BCE nu va stimula noi intrări de capitaluri

Decizia Băncii Centrale Europene de reducere a do­bânzii la 1% va antrena o creştere a diferenţialului dintre do­bânzile din România şi cele de acolo, însă fenomenul nu este de natură să stimuleze noi intrări de capitaluri în România având în vedere contextul economic european dificil, consideră Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

• Isărescu susţine euro mai mult decât ţările care au euro

Guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu a spus că întoarcerea la monedele naţionale este cel puţin nevalidă, în contextul în care la cel mai greu summit al Uniunii Europene din aceste zile se discută despre viitorul zonei euro. "Sunt încrezător că Europa va găsi cele mai bune metode prin care să meargă mai departe fără efecte secundare negative. Întoarcerea la monedele naţionale este nevalidă", a spus guvernatorul BNR. Dacă înainte de criză sondajele arătau că mai bine de 90% dintre români îşi doreau ca România să intre peste noapte în zona euro, în prezent cred că mai puţin de jumătate din populaţie şi-ar dori să se întâmple acest lucru.