REVISTA PRESEI 10.08.2013

• ADEVARUL

• Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, arestată preventiv 29 de zile pentru luare de mită. Şpagă de 1 milion de euro cu complicitatea fiului.

Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, a fost reţinută vineri seara pentru luare de mită. este cercetată de procurori pentru corupţie. Fiul judecătoarei - reţinut pentru 24 de ore - este şi el cercetat în dosar. Procurorii îl acuză că ar fi intermediat primirea a 50.000 de euro de către mama sa de la mai multe persoane care doreau soluţii favorabile în unele dosare şi care ar fi dat anterior un milion de euro. Veronica Cîrstoiu şi fiul acesteia, Florin Cergan, au primit mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile.

• Democraţia furată

Mai are democraţia vreo şansă în Egipt şi Tunisia? Cert este că falia dintre islamişti şi laici este mai adîncă decît oricînd. Şi ce face Europa? În loc să ia atitudine, asistă descumpănită. Barierele şi sîrma ghimpată sunt doar o şubredă pavăză împotriva haosului total, a înverşunării celor două tabere adverse: de-o parte adepţii unei teocraţii islamice, de cealaltă susţinătorii unei ordini politice laice. Pînă nu demult, aprigele controverse între reprezentanţii mişcării civile laice Tamarrud şi Fraţii Musulmani s-au consumat în guvernul de la Cairo. În Tunis, oamenii au ieşit în stradă spre a solicita demiterea guvernului condus de islamişti. Şi în Egipt şi în Tunisia s-a instalat şi escaladează aşa-numitul război civil rece, de care demult deja nu puţini s-au temut. În Egipt, el a fost stopat cu mijloace îndoielnice. Dacă şi în Tunisia armata va interveni, rămîne de văzut. Veştile sunt, precum se vede, proaste. Celor două ţări le merge rău economic, social, politic. Actualul val de violenţă dă un puternic recul Egiptului şi Tunisiei, alungă investitorii, zădărniceşte reinstalarea normalităţii.

• Semne că ruşii le suflă-n ceafă americanilor în topul marilor puteri

Economia rusă este mai puternică decât a fost vreodată, iar avantajul major de care se bucură este că americanii o subestimează şi o consideră nimic altceva decât o fostă superputere, spun economiştii platformei zerohedge.com, care au realizat un top al motivelor pentru care ruşii se apropie cu repeziciune de cea mai mare economie a lumii. Astăzi, Rusia este recunoscută drept o ţară extrem de bogată din punctul de vedere al resurselor naturale. Iar rezultatele economice pe care le înregistrează sunt pe măsură: înregistrează anual surplus comercial, au o datorie publică foarte scăzută raportată la Produsul Intern Brut şi-şi permit să finanţeze a doua cea mai puternică armată din lume, depăşită doar de americani. Oricine subestimează Rusia în acest moment face o greşeală uriaşă. "Ursul rus" s-a întors, iar astăzi reprezintă un adversar mai formidabil decât a fost vreodată în timpul Războiului Rece.

• Ruşinea Europei: ţara agrară România a importat mâncare de peste două miliarde de euro în primul semestru, un record istoric

Unul dintre cele mai ruşinoase paradoxuri ale economiei româneşti se conturează din nou prin statisticile oficiale: pe de-o parte, producţia autohtonă din agricultură a consemnat, în primul semestru din 2013, un record al ultimilor opt ani, iar de cealaltă parte şi importurile de alimente au consemnat un record, ajungând la suma totală de 2,06 miliarde de euro, cu 100 de milioane de mai mult decât în aceeaşi perioadă din anul trecut, care a fost unul secetos. Din datele privind comerţul exterior, raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică, reiese că în semestrul I 2013 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 1,5 miliarde de euro (6,7% din total exporturi) şi a importat alimente de 2,06 miliarde de euro (7,9% din total importuri), rezultând astfel un deficit comercial de peste 500 de milioane de euro.

• Nici băncile nu citesc contractele: un rus a păcălit o bancă să semneze un contract extrem de păgubos, pe care nu-l poate rezilia

Dmitri Argakov, un rus în vârstă de 42 de ani, a primit acasă o ofertă pentru deschiderea unui card de credit la Tinkoff Credit Systems, o bancă autohtonă. Oferta avea ataşat şi un contrat, pe care Argakov trebuia să-l semneze şi să-l retrimită. Rusul n-a fost însă deloc mulţumit de nivelul dobânzilor şi al comisioanelor percepute de bancă. Aşa că a scanat contractul, l-a modificat şi l-a retrimis băncii. Acolo, angajaţii Tinkoff Credit Systems n-au mai citit sau verificat contractul care arăta ca oricare altul tipărit de ei, ci pur şi simplu l-au semnat. Modificările lui Argakov erau simple: dobândă a scăzut la 0%, plafonul de creditare a fost eliminat, comisioanele bancare au dispărut complet. În cazul în care banca semna contractul şi nu respecta clauzele, era obligată să-l despăgubească pe Argakov cu trei milioane de ruble (90.000 de dolari). Dacă banca voia să rezilieze contractul, trebuia să-i achite lui Argakov 180.000 de dolari.

• Prigoana creştinilor din Egipt: islamiştii le marchează casele cu cruci tăiate şi organizează în fiecare noapte marşuri de intimidare

De la lovitura de stat prin care a fost înlăturat de la putere preşedintele islamist Mohamed Morsi, şapte creştini egipteni au fost ucişi din motive religioase. Într-un oraş ridicat pe vremea faraonilor, prin care au trecut Fecioara Maria, Sfântul Iosif şi Iisus în fuga de Irod, situaţia este critică: casele creştinilor sunt însemnate cu vopsea, iar aceştia se tem să mai iasă pe străzi. Era noapte şi 10.000 de islamişti mărşăluiau pe acele străzi din oraşul egiptean Assiut cunoscute drept predominant creştine, cântând "Islamic, islamic, în ciuda creştinilor". Câţiva copii scriau cu spray graffiti pe pereţi "Boicotaţi-i pe creştini", supravegheaţi de un adult. În vreme ce islamiştii din Cairo au adoptat o poziţie defensivă după lovitura de stat prin care a fost înlăturat de la putere preşedintele Mohamed Morsi şi regimul condus de el şi de Frăţia Musulmană, în Assiut şi în alte părţi din Egipt ei au demarat o ofensivă puternică plecând de la ura pentru creştini, sugerând că această minoritate religioasă din Egipt a instrumentat din culise căderea preşedintelui islamist Morsi.

• Lăsaţi Grecia şi Italia, Franţa este cea mai mare problemă a Europei, spune un preşedinte din cadrul Rezervei Federale

Franţa reprezintă un factor de risc mult mai important pentru economia europeană decât ţările periferice, îngropate în datorii, crede Richard Fisher, preşedintele filialei din Dallas a Rezervei Federale, banca centrală a SUA. Fisher s-a arătat optimist, dar rezervat faţă de evoluţia economiei europene în următorii ani, într-un interviu acordat publicaţiei britanice "Handelsblatt". El a spus că se aşteaptă la o revenire a zonei euro, însă a atras atenţia asupra problemelor care persistă, mai ales în cazul Franţei. "Sunt îngrijorat cu privire la Franţa, mai mult decât cu privire la orice altă ţară", a spus preşedintele. "Riscurile care pândesc acolo în ceea ce priveşte dezvoltarea economică nu trebuie subestimate", atrage el atenţia. Cele mai recente statistici arată o uşoară ameliorare a situaţiei economiei franceze, însă contractarea abruptă a producţiei industriale demonstrează că revenirea economică rămâne un vis îndepărtat. Producţia industrială a scăzut cu 1,4% în iunie faţă de mai, potrivit datelor publicate vineri de biroul de statistică de la Paris.

• Extremele producţiei industriale: extracţia de cărbune a scăzut cu 32%, fabricarea de echipamente electrice a crescut cu 17%

Producţia industrială a crescut în medie, în primul semestru, cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, susţinută de evoluţia industriei prelucrătoare şi a celei extractive, potrivit datelor INS. Cel mai mult a crescut producţia de echipamente (+17%) şi cel mai mult a scăzut extracţia cărbunelui (-32%). Producţia din industria prelucrătoare a înregistrat în primele şase luni un avans, ca serie brută, de 7,5%, iar cea extractivă de 6,2%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 6%, se arată într-un comunicat transmis vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

• FMI cere Spaniei noi tăieri bugetare: salarii cu 10% mai mici

Ultimul raport al FMI cu privire la situaţia economică din Spania sugerează că sindicatele şi angajatorii trebuie să accepte noi schimbări ale pieţei muncii, cum ar fi tăieri salariale şi modificarea orelor de lucru, pentru a combate recesiunea. De asemenea, guvernul din Italia caută soluţii pentru a reduce datoria naţională, înfiinţând o nouă instituţie responsabilă de cheltuielile bugetare. Raportul Fondului Monetar Internaţional (FMI) publicat la începutul lunii august recunoaşte meritele Partidului Popular din Spania, care a impus în 2012 reforme ale pieţei muncii cu "anumite efecte pozitive". Consecinţele acestor măsuri au dus la disponibilizarea a 633.500 de angajaţi, potrivit CCOO, cel mai mare sindicat din ţară. Însă FMI cere noi schimbări ale pieţei muncii, motivând că reforma Partidului Popular nu este suficientă pentru a aduce Spania pe calea dezvoltării economice.

• Producţia de grâu, la maximul ultimilor opt ani

Producţia de grâu şi secară din acest an totalizează 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani, a anunţat vineri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. "Anul acesta am avut o producţie record de grâu şi secară, cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani", a arătat Constantin, într-o conferinţă de presă. Faţă de anul trecut, producţia de grâu şi secară a crescut cu 37%. O producţie record a fost înregistrată şi la orz şi orzoaică, precum şi la ovăz şi rapiţă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Un milion de euro pentru salvarea de la condamnare a lui Dinel Staicu. DNA şi SRI au stopat cea mai mare mită din Justiţie

Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, a luat un milion de euro pentru coruperea colegilor din complet şi a unor magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Corupţia din sistemul de Justiţie a primit, ieri, o lovitură puternică. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus reţinerea pentru 24 de ore a judecătoarei Veronica Cîrstoiu de la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală. Aceasta este acuzată de comiterea infracţiunilor de luare de mită şi complicitate la trafic de influenţă. Aceeaşi soartă a avut-o şi fiul ei, Florin Cergan, fost preot. Ambii au fost duşi la instanţă cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile.

• Deputatul "15 case" a făcut 29 de milioane de euro din afaceri cu statul

Parlamentarul PC Ion Diniţă, cel care are două locuinţe în Bucureşti şi a cerut 4.000 de lei pentru cazare în Capitală, a prosperat din contracte cu bani publici, multe fiind obţinute prin încredinţare directă. Averea deputatului PC Ion Diniţă l-ar face invidios pe orice "rege" al imobiliarelor. Dacă nu ar fi ajuns în Parlamentul României, acesta ar fi rămas un anonim om de afaceri din Braşov. Până acum, în calitate de ales s-a remarcat doar prin numărul mare de case şi de terenuri pe care le deţine. Mergând pe urmele averii lui, EVZ a descoperit că Diniţă este acţionar la opt firme. Pe una singură, SC Gotic SA din Braşov, a obţinut, în ultimii cinci ani, 73 de contracte cu diverse instituţii de stat. Valoarea totală a acestor contracte cu bani publici este de 113.538.117 de lei, adică în jur de 29 de milioane de euro, la un curs mediu al monedei europene din această perioadă. EVZ a vrut să vadă cât la sută din afacerile lui Diniţă se bazează pe contractele cu bani publici.

• Victor Ponta promite că noile biruri vor fi suportabile

Premierul a încercat, printr-un mesaj pe Facebook, să mai domolească nemulţumirile iscate de creşterea taxelor şi impozitelor. "Românii nu au de ce să îşi facă griji! Guvernul nu introduce taxe care să-i afecteze pe cei cu venituri mici şi mijlocii", este mesajul postat pe paginile de Facebook ale premierului Victor Ponta şi USL, după valul de critici generat de noile taxe şi impozite prevăzute în acordul cu FMI. De altfel, potrivit unor surse din PSD, Ponta urma să renunţe la câteva zile de vacanţă şi să revină ieri în ţară. Pe tot parcursul zilei, Guvernul nu a precizat dacă acest lucru s-a întâmplat, în ciuda solicitărilor repetate ale EVZ. Mesajul lui Ponta pe Facebook este dublat de un grafic în care un porcuşor alb, de porţelan, priveşte către cinci grămezi de fise, de dimensiuni diferite, aşezate în scară.

• Semnal de alarmă: de ce scad importurile

Autorităţile se laudă cu o scădere record a deficitului comercial, dar în spatele cifrelor stau realităţi îngrijorătoare. Deficitul comercial pe primele şase luni ale acestui an a scăzut cu 45% faţă de perioada similară din 2012. Practic, am exportat de 23,7 miliarde euro, cu circa 6% mai mult, şi am importat de 26,2 miliarde euro, cu 2,7% mai puţin. La prima vedere, auto­rităţile au motive să se laude cu performanţele la export, mai ales dacă ne uităm la zona extra-UE, unde am înregistrat un excedent comercial de peste 900 milioane euro în prima jumătate a anului, faţă de un deficit de 785 milioane euro în primul semestru din 2012. Totuşi, ţările din afara UE sunt furnizori importanţi de materii prime pentru industria locală, iar în spatele balanţei pozitive cu aceste state stă un semnal-îngrijorător: importurile au scăzut cu 16%. Această scădere nu e de bun augur, pentru că sunt puse sub semnul întrebării exporturile pe aceste industrii - rafinare, siderurgie, chimie etc.

• STRATFOR: Ruşii, tot mai puţini. Musulmanii din Rusia, tot mai mulţi

În timp ce populaţia este din ce în ce mai puţină, numărul musulmanilor din Rusia creşte. Numărul musulmanilor indigeni a tot crescut de la căderea Uniunii Sovietice, incluzând o creştere de 69% a dagestanezilor, 50% a cecenilor şi 100% a inguşilor (din Inguşetia). În mod similar, numărul musulmanilor imigranţi creşte şi el. Conform unor statistici oficiale, aproximativ 240.000 de musulmani intră anual în Rusia. Centrul de Studii pentru Migrare din Rusia vorbeşte chiar de peste 400.000 dacă se pun la socoteală şi imigranţii ilegali. Serviciul Federal pentru Migrare arată că în Rusia mucesc ilegal aproximativ 3 milioane de imigranţi în fiecare an. Sentimentele crescânde anti-musulmani şi anti-imigranţi au însoţit aceste schimbări demografice. Un sondaj din luna iulie arată că 65% dintre ruşi consideră că cea mai mare ameninţare pentru ţara lor o constituie influenţa vestică şi criminalitatea legată de imigranţi.

• JURNALUL NATIONAL

• Băsescu, la Mamaia, întrebat de jurnalişti ce face în weekend: "Încerc şi eu să trăiesc, fără voi dacă se poate"

Preşedintele Traian Băsescu făcut o baie de mulţime, vineri seară, în staţiunea Mamaia, el fotografiindu-se şi vorbind cu turiştii. Traian Băsescu a ajuns, vineri, în jurul orei 18.00, în Portul Militar Constanţa, unde a vizitat expoziţia dedicată Regelui Ferdinand I al României, la bordul Fregatei "Regele Ferdinand". Ulterior, şeful statului a plecat la Mamaia, el oprindu-se, alături de soţia lui, Maria, în centrul staţiunii unde s-a fotografiat cu turiştii şi constănţenii care se aflau pe faleză. Băsescu nu a refuzat nicio solicitare în acest sens, însă prioritate au avut copiii, pe cei mai mici luându-i în braţe şi îndrumându-i să se uite în direcţia camerei. Întrebat cum i se pare staţiunea Mamaia, Băsescu a răspuns: "Este aglomerată, toată lumea se distrează foarte bine, este vacanţă". De asemenea, întrebat ce va face în weekend, şeful statului a spus: "Încerc şi eu să trăiesc, fără voi dacă se poate"

• Lavabit, serviciul de e-mail folosit de Snowden a fost închis

Serviciul de email securizat - Lavabit - din Texas care, potrivit unor relatări, a fost folosit de analistul de sistem al Agenţiei de Securitate Naţională Edward Snowden, a anunţat că se închide, fără să poată explica în mod legal de ce, informează abclocal.go.com, care preia informaţii difuzate de agenţia Associated Press. Într-o notă criptică postată joi pe site-ul Lavabit, proprietarul Ladar Levison a declarat că firma mai degrabă renunţă decât să devină, după cum s-a exprimat el, "complice la crime împotriva poporului american". Levison nu a răspuns unui apel telefonic de la AP, pentru a oferi detalii legate de această acţiune.

• Evaziunea fiscală în industria de panificaţie, estimată la 1,5 miliarde lei în 2012

Evaziunea fiscală în sectorul pâinii a însumat anul trecut 1,5 miliarde lei (337 milioane euro), reprezentând două milioane de tone de făină şi pâine, aproape 60% din totalul producţiei din România, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Producţia totală de făină şi pâine a fost anul trecut de 3,44 milioane tone, din care doar 1,47 milioane tone fiscalizată. "Evaziunea fiscală a înregistrat creşteri spectaculoase numai în perioadele în care cota TVA a crescut. În perioada 1999-2004, datorită majorării TVA de la 11 la 19% evaziunea fiscală a crescut cu 1,3 milioane tone pâine. În perioada 2004-2010, când nu s-a înregistrat majorare la TVA evaziunea fiscală a rămas la circa un milion tone de pâine anual. În perioada iulie 2010-2012, când cota TVA a crescut de la 19 la 24%, evaziunea fiscală a mai crescut cu 300.000 tone pe an", arată Ministerul Agriculturii.