REVISTA PRESEI 1.02.2018

• ADEVARUL

• Numirea procurorilor-şefi: CCR şi PSD l-au lăsat pe Iohannis fără putere. Motivarea Curţii, pe înţelesul tuturor

CCR a publicat motivarea deciziei prin care a declarat parţial neconstituţională Legea 303/2004, una dintre cele trei legi ale Justiţiei modificate de PSD. Practic, CCR a consfinţit demersul prin care PSD i-a amputat masiv puterea preşedintelui Klaus Iohannis în procedura de numire a procurorilor-şefi ( Parchet General, DNA, DIICOT) sau a conducerii Curţii Supreme. Magistrat raportor a fost Mona Pivniceru. Iată un tablou comparativ.

Procedura de numire a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Curtea Supremă). • Ce prevede Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aflată acum în vigoare: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) propune preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Klaus Iohannis poate refuza nelimitat, dar motivat, propunerile făcute de CSM. În ceea ce priveşte Curtea Supremă, ministrul Justiţiei nu are niciun rol. • Ce prevede legea propusă de PSD-ALDE, care va intra în vigoare după ce va fi promulgată de şeful statului: CSM face propunerile pentru funcţiile de conducere ale Curţii Supreme, iar preşedintele ESTE OBLIGAT să accepte. Aşadar, este întărit rolul CSM, iar puterea preşedintelui este diminuată simţitor: de la dreptul de a refuza nelimitat, Iohannis a ajuns în situaţia de a semna ca primarul. Ministrul Justiţiei rămâne în continaure fără niciun rol. • Ce spune motivarea CCR la legea 303/2004, ca urmare a sesizării PNL: Atribuţiile preşedintelui vor fi "golite de conţinut şi importanţă", dar eliminarea şefului statului din procedura de numire a şefilor Curţii Supreme nu ridică, totuşi, probleme de constituţionalitate, întrucât consolidează rolul CSM de garant al independenţei justiţiei, la fel cum se întâmplă şi în cazul magistraţilor simpli, unde Iohannis nu mai poate refuza decretul de numire a unui judecător sau procuror. Rolul preşedintelui este considerat de judecătorii CCR drept unul de "curtoazie, de colaborare între autoritatea executivă şi judecătorească". "CCR l-a transformat pe Iohannis în simplu notar", a concluzionat avocatul Elenina Nicuţ.

• BANCHERUL

• BCR a avut un an slab in 2017: profitul si creditarea au scazut

Banca Comerciala Romana (BCR) a anuntat un profit net de 668 milioane lei in 2017, in scadere cu 36% (377 milioane lei) fata de anul precedent, la jumatate fata de principalii concurenti, Banca Transilvania, cu un castig de 1,2 miliarde lei si BRD, de 1,4 miliarde lei.

Sectorul bancar a stabilit anul trecut un nou profit record istoric, de 5,4 miliarde lei, in crestere cu 27% fata de 2016. (vezi aici detalii)

Cauza diminuarii castigului net al BCR o reprezinta, in primul rand, disparitia veniturilor din reversari de provizioane pentru riscul de credit, in valoare de 280 milioane lei, raportate pentru 2016. Anul trecut, BCR a inregistrat provizioane pentru credite neperformante de 32,4 milioane lei, care i-au diminuat usor profitul net.

Scaderea profitului BCR a fost determinata, dupa cum a precizat banca-mama, Erste Bank, si de inregistrarea unui impozit pe profit achitat statului mai mare decat in 2016, dupa ce in vara anului trecut fostul sef al ANAF, Ionut Misa, a lansat un asalt asupra bancilor, pe care le-a acuzat ca au facut evaziune fiscala prin vanzarile de credite neperformante si finantarile de la bancile-mama.

BCR a fost una dintre bancile controlate de ANAF careia i s-a stabilit sa plateasca mai multe impozite, astfel ca banca s-a conformat, insa a declarat ca va contesta in instanta decizia autoritatii fiscale.

BCR a ramas in urma la creditare si digitalizare

BCR a acordat anul trecut credite noi in valoare de 8,1 miliarde lei, in scadere fata de cele 8,8 miliarde lei din 2016, cu toate ca volumul de credite noi in lei acordate de banci a crescut anul trecut cu 5,6%

Productia slaba de noi credite s-a reflectat intr-un avans modest al soldului total de credite nete din bilantul BCR, cu doar 100 milioane euro, de la 7,1 la 7,2 miliarde euro.

BCR a avut, de altfel, cel mai modest rezultat dintre subsidiarele Erste Bank in privinta creditarii, cu exceptia Croatiei. In Cehia, de exemplu, creditarea a crescut cu 3,6 miliarde euro. (vezi foto)

Pe de alta parte, depozitele atrase de la clienti de BCR au crescut cu 700 milioane euro, asadar de sapte ori mai mult decat creditele, de la 10,6 la 11,3 miliarde euro.

• COTIDIANUL

• Încă o demisie la Casa Albă

Directorul de comunicare al Casei Albe, Hope Hicks, a anunţat că îşi va depune în perioada următoare demisia din funcţie.

"Nu sunt cuvinte pentru a-mi exprima recunoştinţa faţă de preşedintele Trump", a transmis Hicks prin intermediul unui comunicat.

Anterior, Hicks a ocupat şi funcţia de director de comunicare strategică.

Fost model şi specialistă în relaţii publice, Hicks este cunoscută pentru relaţia apropiată cu familia Trump şi a fost purtătoare de cuvânt a lui Donald Trump în timpul campaniei prezidenţiale.

Deşi mai puţin vizibilă decât funcţia de purtător de cuvânt al Casei Albe, directorul de comunicare are rolul de a gestiona strategia de comunicare a Administraţiei prezidenţiale.

• CURENTUL

• De azi cresc salariile medicilor şi asistenţilor, guvernul nu modifică nimic prin OUG

"Este vorba de absolut toţi medicii şi toate asistentele care urcă pe grila din 2022 direct, începând de mâine (joi - n.r.), vă vom transmite salariile ca să vedeţi despre ce este vorba. Pot să vă spun că un medic primar, de exemplu, de la 4.000 ajunge la 15.000 de lei, la care se adaugă în mod evident vechimea şi celelalte sporuri de care beneficiază", a declarat astăzi Olguţa Vasilescu. Ea a precizat că, în sistemul de sănătate, salariile chiar vor fi foarte mari.

"Ne-am bucurat să constatăm că încă de anul trecut s-a redus exodul medicilor cu 40% doar pe promisiunea că vor creşte salariile", a spus Vasilescu, întrebată pentru ce categorii de salariaţi vor creşte salariile începând cu 1 martie.

Ea a adăugat că exodul medicilor este o problemă naţională. "Sperăm ca începând din acest an, pe această măsură pe care am luat-o, să stopăm în totalitate exodul medicilor, pentru că avem nevoie de ei. Sunt foarte multe unităţi sanitare în care se scot posturi de medici la concurs şi nu se mai prezintă nimeni, deci e o problemă naţională", a menţionat ea.

• JURNALUL NATIONAL

• Cum a vrut Kovesi să fenteze 12 puncte din lista lui Toader

Laura Codruţa Kovesi s-a apărat, ieri, în faţa Secţiei pentru Procurori a CSM, împotriva celor 20 de acuzaţii aduse de ministrul Justiţiei în raportul prin care acesta a cerut revocarea din funcţie a şefei DNA. În discursul său, Kovesi s-a ascuns după anumite hotărâri ale CSM, după posibilele incompetenţe ale procurorilor din subordine, despre care precizează că nu-i pot fi imputabile, dar şi invocând, nereal, pasaje dintr-o rezoluţie a Inspecţiei Judiciare, reafirmând, încă o dată, că nu a folosit nicodată termenul "să decapăm". Şefa DNA l-a acuzat pe ministrul Tudorel Toader că a făcut susţineri subiective şi nereale în raportul prin care a solicitat revocarea şi a susţinut, pur şi simplu, că încălcarea Constituţiei nu are de ce să atragă destituirea din funcţie a şefului instituţiei care a generat încălcarea Legii Fundamentale. Ministrul Justiţiei a precizat, la rândul său, că apărările formulate de Kovesi nu au fost de natură a-l convinge, în niciun fel, arătând, totodată, că, pentru el, hotărârea pe care urma să o ia, ieri, Secţia pentru Procurori a CSM este una previzibilă. şi a avut dreptate. Procurorii din CSM au respins cererea de revocare a şefei DNA.

• NATIONAL

• Mii de procurori, exclusi din magistratura!

Dupa ce Tudorel Toader a starnit "viesparul" din CSM, replica procurorilor a fost exact cea asteptata, "sagetile" Codrut Olaru si Augustin Lazar facand front comun. Ceea ce, in fond, este un lucru de admirat pentru aceasta breasla, mai ales intr-o Romanie a zilelor noastre in care restul profesiilor sunt atat de divizate. Numai ca intrarea in faza publica a razboiului mocnit care ardea de atata amar de vreme la temelia Justitiei nu este decat inceputul unei confruntari la sfarsitul careia nu mai este loc de niciun compromis. Pentru ca, in isteria creata pe marginea controversatei lupte anticoruptie, pana ce nu va exista un invingator si un invins, nu va fi liniste nici in sistem, nici in clasa politica si nici in intreaga societate romaneasca.

Mai ales ca, desi loviturile tot mai puternice si mai numeroase primite de catre "Republica Procurorilor" indica mai mult decat clar ca au apus vremurile de aur in care simplul zanganit al catuselor era indeajuns ca politicieni, demnitari sau importanti oameni de afaceri sa ia pozitia ghiocelului si sa "scuipe" orice, doar sa fie blagosloviti cu "izbavitorul" arest la domiciliu, razboiul este inca departe de se fi incheiat. Mai ales ca se va transforma intr-unul "de gherila" odata cu pozitia fara de echivoc a ministrului Justitiei, in timp ce, "raniti" de toate aceste atacuri concentrate impotriva lor, liderii "Republicii Procurorilor" sunt mai periculosi decat oricand, stiind si ei foarte bine ca deja sunt pusi cu spatele la zid si nu mai pot da niciun pas inapoi, singura solutie de salvare a influentei majore din magistratura ramanandu-le un contraatac feroce, prin care sa scape din imprejmuirea politica. Insa strategii minutiosului plan de decapare a DNA-ului tocmai ce ascut "sabia" pe care o tin bine ascunsa sub mantia rosie cu care intarata "taurul ranit", sperand ca, dintr-o singura strapungere finala, sa dea lovitura decisiva !

• ROMANIA LIBERA

• Liviu Dragnea: Nu avem de ce să dăm explicaţii Comisiei Europene

Liderul PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a confirmat că va avea, joi, o întâlnire cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Liviu Dragnea s-a declarat, miercuri, neplăcut surprins de ideea că s-ar putea să i se ceară explicaţii, din partea lui Timmermans, despre criza de la DNA şi despre eventuala demitere a Laurei Kovesi.

"Să dau eu explicaţii? Dar nu aş putea să fiu arestat pentru orice demers? Dar de ce să dau explicaţii?", a răspuns Dragnea, miercuri, la Parlament, întrebat de jurnalişti dacă va da explicaţii, în întâlnirea de joi, cu privire la cererea de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Liviu Dragnea a subliniat că oficialii europeni "nu pot aştepta de la Parlament" explicaţii pe asemenea subiecte.

După ce s-a pronunţat în mai multe rânduri asupra chestiunii modificărilor la legile Justiţiei, oficialul european vine joi la Bucureşti, unde va avea câteva întâlniri importante.

Frans Timmermans se va întâlni cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, cu preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cu premierul Viorica Dăncilă, cu preşedintele Klaus Iohannis, precum şi cu membrii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.

• ZIARUL FINANCIAR

• Harta salariilor din România în 2017: În Bucureşti se câştigă cel mai bine, peste media naţională, iar la polul opus, cel mai prost se câştigă în Teleorman şi Harghita

Salariile angajaţilor din Bucureşti - cel mai bine plătiţi din toată ţara - au ajuns la 3.116 de lei net în 2017. ♦ Cele mai mici salarii sunt în Teleorman, unde angajaţii au câştigat, în medie, câte 1.780 de lei net în 2017. ♦ Salariul mediu pe economie s-a apropiat anul trecut de 2.400 de lei net pe lună, însă în peste jumătate dintre judeţele României salariile oamenilor sunt sub 2.000 de lei net.

Angajaţii din Bucureşti au încasat, în medie, câte 3.116 de lei net pe lună în 2017, în creştere cu 7% faţă de anul 2016, arată datele centra­lizate de ZF pe baza infor­maţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

Pe următoarele locuri în topul zonelor cu cele mai mari salarii din 2017 se află Cluj (unde salariul mediu net a ajuns la 2.670 de lei în 2017, în creştere cu 14% faţă de anul 2016), Timiş (2.501 lei net, + 7% faţă de 2016), Sibiu (2.468 de lei net, +21% faţă de anul 2016) şi Braşov (2.383 de lei net, + 18% faţă de 2016).

"Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii şapte ani, vedem că salariile angajaţilor au avut o creştere constantă în polurile de dezvoltare, iar această tendinţă se va menţine în continuare. O să vedem totuşi o scădere a procentului de creştere salarială pe măsură ce salariile vor fi mai mari în valoare absolută în aceste zone", a explicat Oana Tufăroiu, sales & operations director la firma de recrutare şi închiriere Humangest.

Într-adevăr, dacă pentru bucureşteni creşterea salarială de 7% de anul trecut a însemnat, în valoare absolută, un plus de 190 de lei la salariul lunar, în cazul angajaţilor din Teleorman, de exemplu, creşterea de salarii de 12% de anul trecut a însemnat tot aproximativ 190 de lei/ lună.