REVISTA PRESEI 12.12.2014

• ADEVARUL

• Bugetul pe 2015. La pomul lăudat în campanie, să nu te duci cu sacul

Guvernul a scos, în sfârşit, la lumină cifrele bugetului de stat pe 2015, devoalând odată cu ele şi viziunea de ansamblu pe care se bazează în această construcţie financiară. Pe scurt, principalele direcţii în care merge "grosul" banilor, pe lângă necesarele cheltuieli cu educaţia, sănătatea şi unităţile administrative, sunt cele prin care vor creşte veniturile populaţiei defavorizate, în vederea stimulării consumului, dar şi cele prin care vor creşte investiţiile publice. Potrivit proiectului de buget pe anul viitor, Guvernul ar avea la dispoziţie, pentru cheltuieli, aproape 240 de miliarde de lei (33,7% din Produsul Intern Brut, estimat la 709,7 miliarde de lei), realizând venituri de 226,3 miliarde de lei (31,9% din PIB) şi ajungând astfel la un deficit bugetar de 13 miliarde de lei (1,83% din PIB) agreat inclusiv cu Fondul Monetar Internaţional. Guvernul vrea să mărească veniturile consumatorilor din categoriile defavorizate şi să suplimenteze fondurile ministerelor cu atribuţii în investiţiile publice.

• Cât îl apără imunitatea pe Klaus Iohannis în procesul cu ANI

Procesul dintre Klaus Iohannis şi Agenţia Naţională de Integritate ar trebui suspendat, pentru că preşedintele se bucură de imunitate, susţin unii specialişti în drept constituţional. Alţii, dimpotrivă, spun că imunitatea prezidenţială se referă doar la fapte penale şi declaraţii politice, nu şi la probleme administrative. Curtea Constituţională (CCR) a detaliat, săptămâna aceasta, ce înseamnă imunitatea prezidenţială. Astfel, magistraţii CCR au arătat că preşedintele ţării nu poate fi tras la răspundere niciodată pentru declaraţiile politice date în timpul mandatului, iar pe latură penală, dacă este cercetat, se suspendă orice acţiune pe timpul mandatului, cu menţiunea că termenul de prescripţie al faptei este îngheţat în momentul săvârşirii ei. Deci CCR a acoperit, prin motivarea dată, aspectul politic şi penal al imunităţii prezidenţiale, însă nu a statuat dacă imunitatea prezidenţială se aplică şi în plan administrativ, adică situaţia în care se găseşte preşedintele ales al României, Klaus Iohannis.

• Sancţiunea, inoperabilă

Dar ce se întâmplă, totuşi, dacă Înalta Curte va decide să judece procesul ANI contra Iohannis? Elenina Nicuţ răspunde: "Există două posibilităţi. Prima. Procesul se judecă şi Iohannis câştigă. A doua: Iohannis pierde, ceea ce aduce o mare problemă: madatul preşedintelui nu va putea fi revocat", spune Elenina Nicuţ, apoi detaliază. "Preşedintele nu are lege de organizare şi funcţionare, cum au parlamentarii, unde este stipulat faptul că mandatul încetează în caz de incompatibilitate. Preşedintele se bazează strict pe Constituţie, iar în Constituţie incompatibilitatea nu este trecută ca motiv de încetare a mandatului prezidenţial, ceea ce va face ca sancţiunea să fie inoperabilă", spune Nicuţ. Articolul 97 din Legea fundamentală, spune: "Vacanţa funcţiei de preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces". Iar imposibilitatea exercitării funcţiei se referă la starea fizică a preşedintelui, nu la o decizie a Justiţiei.

• "Generaţia decreţeilor": cum s-a ajuns la această barbarie şi ce metode a folosit Securitatea pentru a o aplica 4

Un ordin aprobat, în 1986, de fostul ministru comunist de Interne George Homoştean, care asprea şi mai tare decretul din 1966 de interzicere a avorturilor, avea să se lase şi cu mai multe morţi în rândul femeilor disperate să scape de sarcinile nedorite. Arhivele CNSAS păstrează şi acum metodele Securităţii fostului dictator Nicolae Ceauşescu care stabileau pas cu pas cum se făcea urmărirea gravidelor şi a cadrelor medicale. Decretul Partidului Comunist Român nr. 770/1966, modificat uşor cu decretul Nr. 4111/985, care a dus, ulterior, la ceea ce avea să se numească "generaţia decreţeilor", prin care era interzis avortul, nu îşi producea efectele aşa cum îşi doreau liderii PCR. Tocmai de aceea, în 1986, pentru prevenirea avorturilor, liderii acelor vremuri au gândit un sistem de control şi mai drastic al femeilor şi al doctorilor, prin implicarea fostei Securităţi.

• John Brennan: CIA a contribuit la securitatea SUA; CIA nu era pregătită să deţină terorişti

Agenţia Centrală de Informaţii nu era pregătită să deţină suspecţi de terorism, au fost aplicate reforme pentru evitarea tehnicilor brutale de interogare şi suntem mândri că am contribuit la menţinerea securităţii în Statele Unite, afirmă John Brennan, directorul CIA. "Au fost utilizate metode reprobabile de interogare. CIA s-a aflat pe un teren necunoscut. Nu eram pregătiţi. Nu aveam experienţă în deţinerea suspecţilor de terorism şi puţini agenţi aveau pregătire pentru interogare", a admis John Brennan, citat de AFP. "Este imposibil să ştim dacă prin metodele brutale au fost obţinute informaţii de valoare", a adăugat Brennan. "Însă CIA nu a înşelat publicul şi nici pe liderii politici. CIA a contribuit la menţinerea securităţii în Statele Unite; suntem mândri de acest lucru", a subliniat Brennan.

• Jumătate din baronii care conduc Consiliile Judeţene sunt vedetele celor mai grele dosare de corupţie

Încă un baron local a fost săltat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi pus sub control judiciar. Miercuri a fost rândul lui Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, să dea cu subsemnatul în faţa procurorilor. Bojin a fost ridicat încă de la primele ore de trupele speciale şi dus la sediul din Bucureşti al DNA. Anchetatorii îl acuză pe Titu Bojin de patru infracţiuni de instigare la abuz în serviciu, două infracţiuni, ambele săvârşite în formă continuată, de instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, două infracţiuni săvârşite în formă continuată, de folosire a influenţei sau autorităţii în calitate de persoană care deţine funcţie de conducere într-un partid, pentru obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau altul. La audieri a ajuns şi consilierul judeţean Marcel Mihoc care a fost reţinut de anchetatori.

• Vladimir Putin l-a convins pe premierul indian să construiască zece noi reactoare nucleare în cooperare cu Rusia

Preşedintele rus Vladimir Putin se află în India cu scopul de a consolida rolul Rusiei ca furnizor de încredere de resurse energetice în Asia. La finalul întrevederii cu premierul indian Narendra Modi, acesta a anunţat că India va construi zece noi reactoare nucleare pe teritoriul său, în cooperare cu Rusia. Liderul de la Kremlin nu a ascuns faptul că vizita sa va avea un accent puternic pe comerţ şi economie şi că discuţiile se vor axa pe dezvoltarea comerţului în domeniul produselor de înaltă tehnicitate, construirea de noi centrale nucleare în India, furnizarea de medicamente, produse alimentare, dezvoltarea în comun a zăcămintelor petroliere, inclusiv în Arctica. Şi, desigur, extinderea livrărilor de resurse energetice ruseşti în India.

• BANCHERUL

• Scaderea creditarii bancare trage in jos economia romaneasca

O analiza a sectorului bancar european publicata recent de Moody's scoate in evidenta faptul ca in timp ce cresterea economica a unui numar de 6 tari est-europene (Romania, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia si Slovenia) este aproape identica, aceasta este sustinuta de creditarea sectorului bancar doar in trei tari (Cehia, Polonia si Slovacia), pe cand economiile celorlalte trei state (Romania, Ungaria si Slovenia) trebuie sa se descurce si fara un avans al imprumurilor pentru populatie si firme. Raportul Moody'se subliniaza insa ca evolutia economica a acestor tari este puternic afectata de conditiile dificile din Europa de Vest, cu care tarile estice sunt puternic conectate, dar si de criza din Rusia si Ucraina. Moody's apreciaza ca sistemele bancare din Romania si Ungaria sunt expuse unui risc ridicat de volatilitate a cursului de schimb, din cauza ponderii ridicate a creditarii in valuta si a reducerii finantarilor din partea grupurilor-mama din strainatate ale subsidiarelor bancare locale.

• Romanii tin 4 miliarde de euro in fonduri mutuale, obtinand castiguri duble fata de dobanzile bancare

Romanii au investit luna trecuta in fondurile mutuale romanesti, cele mai mari fiind administrate de firmele de investitii ale bancilor, aproape 109 milioane euro, in crestere cu 3,4% fata de luna precedenta, fiind atrasi de dobanzile mult mai mari decat cele ale depozitelor. Fondurile romanesti detin in total 4 miliarde de euro, bani pe care-i investesc cu preponderenta in titluri de stat si obligatiuni, cel mai mare fiind fondul de obligatiuni si instrumente cu venit fix Erste Bond Flexible RON, cu active nete de 6,775 milioane lei la finalul lunii noiembrie, subscrierile nete lunare fiind de 86,7 milioane euro iar randamentul obtinul in ultimul an de 6,56%, dublu fata de dobanda pentru un depozit bancar. Al doilea mare fond este Raiffeisen Ron Plus, cu active de 2,309 miliarde lei, subscrieri nete lunare de 31 milioane, randamentul ultimului an fiind de 5,47%. Un fond de moneda europeana, Raiffeisen EURO, este pe locul trei in topul fondurilor, cu active totale de 1,911 miliarde lei, subscrieri nete lunare de 20,7 milioane lei, randamentul din ultimele 12 luni fiind de 4,47% in euro.

• CURENTUL

• Făţărnicia faţă de diaspora: Udrea şi iniţiatorii din PMP nu au votat legea votului prin corespondenţă

După turul al doilea toţi politicieni s-au împăunat că vor face şi vor drege pentru ca românii să voteze şi în străinătate. În Parlament se afla deja un proiect de lege "privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate" iniţiat de deputaţii PMP Clement Negruţ, Eugen Tomac, Mihaela Stoica şi Valerian Vreme. Respins de Senat, nesusţinut de Guvern dar cu aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ proiectul de lege a intrat pe ordinea de zi în urmă cu două zile. Şi ce să vezi? Niciunul dintre iniţiatori nu şi-a votat proiectul. Elena Udrea care demonstrativ s-a dus la Paris să voteze, nici măcar nu a fost prezentă la vot. Negruţ a stat în Cameră şi a votat până la ora 13.01. Legea cu votul prin corespondenţă s-a votat la ora 13.23. Tomac spune că era plecat în terioriu, Mihaela Stoica n-a fost prezentă la Cameră din cauza unor probleme personale iar Vreme s-a abţinut la vot la fel ca şi deputaţii PNL-PDL şi unii minoritari. Aşadar din toţi deputaţii PMP a fost prezent doar Daniel Geantă care a votat împotriva votului prin corespondenţă.

• Instanţe - de Tia Şerbănescu

Cad baronii locali ca popicele. Dai într-unul, pică doi sau chiar 22. Peste jumătate din PCJ sunt deja în justiţie sub aceleaşi acuzaţii (luare de mită pentru contracte, trafic de influenţă) căci şi ei sunt cam traşi la indigo. Iar când sunt traşi la răspundere se plâng că sunt vânaţi. Când vânau ei, era bine. Acum sunt stresaţi de mascaţi. Şi demascaţi. Marile jafuri s-au petrecut însă la ANRP, la Microsoft şi EADS - unde mita a fost de 400 mil euro dintr-un foc. Cum în Germania şeful EADS de atunci (pe vremea lui Năstase, of course) a fost arestat şi va coopera cu justiţia, sunt aşteptate dezvăluiri cutremurătoare. MRU a dezvăluit că în martie 2012 suspectând ilegalităţi la ANRP a comandat un control, a suspendat activitatea şi a sigilat arhiva - căreia cineva a încercat să-i dea foc. Ars amatoria. Arhiva a scăpat cu arsuri uşoare iar dosarul ANRP are toate datele unui roman fluviu a cărui acţiune se desfăşoară atât în munţi şi păduri (episodul Hrebenciuc) cât şi în centrul capitalei şi în Bănci de unde intermediarii susţin că retrăgeau zilnic câte un milion de euro şi-l duceau "într-o pungă mare" la Cocoş. Cucurigu, boieri mari, luaţi punga mare cu bani

• CURIERUL NATIONAL

• Insolvenţa Mediafax Group, judecată la 5 ianuarie

Magistraţii Tribunalu­lui Bucureşti (TMB) au decis repartizarea cererii de intrare în insolvenţă depusă de Mediafax Group la data de 27 noiembrie la completul care va judeca deschiderea aceleiaşi proceduri cerute la 17 noiembrie de Retail Europe Consult SRL şi Computer Games Online SRL, următorul termen fiind stabilit pentru data de 5 ianuarie 2015. Mediafax Group este trustul care deţine, printre altele, site-urile gandul.info, prosport.ro, zf.ro, apropo.ro, mediafax.ro. În print, Adrian Sârbu deţine Ziarul Financiar şi tot el este proprietarul celei mai mari agenţii de presă private din România, Mediafax. Cinci persoane au fost ieri reţinute în urma percheziţiilor efectuate în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani instrumentat de procurori la Mediafax Group. Ieri dimineaţă, 100 de poliţişti şi procurori au descins la mai multe sedii ale firmelor din grupul Mediafax, căutând documente relevante pentru evaziunea fiscală de câteva milioane de euro.

• Sănătatea, victima bugetului pe 2015

Anul viitor, Ministerul Sănătăţii va primi de la bugetul de stat doar 6,73 miliarde lei, cu 1,21 miliarde lei mai puţin decât în 2014. Ministrul Bănicioiu susţine că percepţia scăderii este una eronată: Noi, anul acesta, am plătit arieratele pentru medicamente. Reprezentanţi ai producătorilor farma ne-au explicat că de fapt "grosul" datoriilor a fost plătit în 2013 şi că pentru acest an au mai fost nişte restanţe care s-au achitat în primele două luni ale acestui an. Fondurile alocate de la bugetul de stat Ministerului Sănătăţii s-au redus la 6,73 miliarde de lei, de la 7,94 miliarde lei, în 2014. În acelaşi timp, bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de sociale de Sănătate va creşte extrem de puţin, cu 0,08 procente, de la 22,884 miliarde lei, la 22,9 miliarde lei. Specialiştii din sistemul de sănătate spun că sperau măcar la un avans de câteva procente al bugetului, aşa cum a promis ministrul Bănicioiu, şi că situaţia este îngrijorătoare. În plus, ministerul începuse anumite programe de care România avea nevoie şi pentru care, din păcate, nu vor fi fonduri pentru derularea acestora.

• Se înfiinţează Agenţia pentru administrarea bunurilor sechestrate

Aceasta va deveni funcţională până la sfârşitul lunii martie 2015, în subordinea Ministerului Justiţiei. Noua structură va dispune de 30 de posturi şi va administra, în cooperare cu ANAF, bunurile sechestrate în cadrul unor proceduri penale. Ministerul Justiţiei (MJ) a informat ieri că Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri, 10 decembrie, un Memorandum prin care se înfiinţează, în subordinea Ministerului Justiţiei, o agenţie dedicată gestionării bunurilor sechestrate în cadru procesual-penal.

• Cum să combaţi evaziunea fără să iei în calcul impactul asupra firmelor corecte

Pe principiul "scoatem bani din piatră seacă", explicabil pentru guvernanţi de nevoia de a strânge cât mai mulţi bani la buget, şi PwC vine cu o serie de propuneri asemănătoare, neţinând însă cont de faptul că cea mai mare parte dintre acestea au fost deja aprobate în şedinţa de Guvern de miercuri şi nici de impactul pe care aplicarea acestora îl va avea asupra buzunarului fiecărui român, fie comerciant, fie simplu cetăţean. Avansând ideea că, raportat la populaţia României, "costul evaziunii fiscale este de 2.250 euro pe secundă", reprezentanţii PwC au "propus" ieri obligativitatea introducerii caselor de marcat electronice care vor transmite online ANAF toate tranzacţiile, a raportării de către bănci către ANAF a tuturor tranzacţiilor cu cardul, a recompenselor acordate cetăţenilor prin "Loteria fiscală" şi reducerea plafonului de casă la 20% din venitul mediu anual per capita.

• Primăriile, între cătuşele de astăzi şi finanţările de mâine

32 din 41 de şefi ai consiliilor judeţene se află în diverse stadii ale anchetei penale, lor adăugându-li-se alte zeci de primari şi viceprimari vizaţi de procurorii anticorupţie şi peste 1.000 de aleşi locali găsiţi ca fiind incompatibili de către Agenţia Naţională de Integritate. Acesta este tabloul naţional în care instituţii ale pieţei româneşti se gândesc la relansarea segmentului obligaţi­unilor municipale, sărac în emisiuni noi de titluri în perioada post-criză. Anchetele îi sperie pe cei care au avut ceva de ascuns, însă se pot constitui ca un imbold pentru cei care sunt deschişi şi văd că lucrurile o iau pe calea bună. "În orice caz nu reprezintă un impediment pentru realizarea investiţiilor comunităţii care transcend un mandat sau două", a mai afirmat Valentin Miron, preşedinte al VMB Partners, în cadrul conferinţei cu tema "Perspectivele de dezvoltare a pieţei obligaţiunilor municipale" organizată de firma pe care o conduce şi Bursa de Valori Bucureşti.

• Cristian Sima revine... la butoane

Cristian Sima s-a apucat din nou de tranzacţionare, potrivit unei postări pe Facebook preluate de B1TV. Mai mult decât atât, Sima pretinde că ar fi câştigat o sumă impresionantă de bani încă din prima zi. Fostul preşedinte al Bursei din Sibiu a postat pe reţeaua de socializare un şir lung de tranzacţii despre care spune că le-a făcut. La finalul zilei, Sima a precizat şi care a fost şi profitul zilei: 100.000 de franci elveţieni, la o sumă iniţială investită de 500. Cristian Sima a mai scris că este convins că în primele zile ale anului 2015 "China va ceda", iar asta va duce la o scădere bruscă a acţiunilor de pe toate bursele din lume. Mai mult, el crede că până în iunie 2015 euro va ajunge la paritate cu dolarul.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Înainte de arestare, "Regele Asfaltului", milionarul Horpos, a acordat un interviu "Evenimentului zilei"

După "apusul" lui Nelu Iordache, afaceristul Alexandru Horpos a rămas cel mai mare asfaltator din ţară. Înainte de a ajunge şi el după gratii, a acordat un interviu pentru "Evenimentul zilei". Doi dintre cei mai importanţi asfaltatori din România, Alexandru Horpos (Straco) şi Dan Besciu (Euroconstruct 98 Trading SRL), au fost reţinuţi, miercuri, într-un dosar de spălare de bani, delapidare şi evaziune fiscală. Prejudiciul: 34 milioane de lei. În luna noiembrie, Horpos a dat un interviu pentru EVZ în care s-a plâns că oficialii din CNADNR îşi bat joc de banii publici şi a vorbit despre rolul politicienilor în lucrările de infrastructură.

• Iluzia din bugetul pe 2015: Cum a scos guvernul un deficit mic şi a convins FMI

Guvernul a făcut bugetul pentru 2015 fără majorări de taxe. Cum a reuşit? Cheia de citire sunt fondurile UE unde sunt trecute atât venituri, cât şi cheltuieli mai mari cu zeci de procente. Dacă absorbţia record nu se va materializa, ca în 2014, guvernul rămâne cu bani pentru pensii, salarii şi deficit mic. Toate ministerele şi autorităţile care gestionează bani europeni ar trebui să supraperformeze în 2015, după cum arată bugetul. Transporturile, Secretariatul General al Guvernului (SGG) care are în subordine Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi, Agricultura sau Finanţele au trecute la capitolul fonduri nerambursabile sume cu câteva zeci de procente mai mari decât în 2014. De exemplu, la SGG suma este cu 78% mai mare decât în 2014, iar la Agricultură cu 36%.

• A spart "Legea Tăcerii". Deputatul-avocat a început să-şi toarne complicii din PSD

Deputatul Ioan Adam (PSD), aflat în arestul Poliţiei Braşov din 20 noiembrie, a început să recunoască o parte din acuzaţiile DNA în dosarul "Jaful din codrii României". Adam este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai bogaţi parlamentari. El a explicat că a făcut avere din cărţile pe care le-a scris. Fost judecător, în prezent avocat, Adam era membru în Comisia Juridică din Camera Deputaţilor. Primul complice care a ajuns în vârful peniţei lui Adam a fost judecătorul Lorand Ordog, de la Tribunalul Covasna. Într-o amplă declaraţia dată la DNA, după o săptămână de la arestare, Adam a povestit cum i-a dat acestuia o şpagă de 10.000 de euro, pentru a da o decizie de retrocedare frauduloasă în favoarea "moştenitorului" Gheorghe Paltin-Sturdza. În plus, Adam a dat detalii şi despre alţi complici de-ai săi, despre alte fapte de corupţie, inclusiv despre colegi de-ai săi din PSD, care sunt implicaţi în acest dosar, susţin surse judiciare.

• PSD şi PLR şi-au împărţit ministerele. Vicepremierii se mai negociază

Liberalii lui Tăriceanu vor prelua Economia şi Educaţia. Dacă pe funcţiile de miniştri PLR şi Victor Ponta au ajuns cât de cât la o înţelegere, posturile de vicepremier sunt încă disputate. Discuţiile privind lista noului guvern s-au purtat ieri, în cadru restrâns, la reuniunea de la Palatul Victoria participând doar premierul Victor Ponta, vicepremierii Liviu Dragnea şi Daniel Constantin, şi liderul PLR Călin Popescu Tăriceanu. În pofida insistenţelor PLR, Ministerul Finanţelor, deţinut în prezent de Ioana Petrescu, va rămâne la PSD, acest portofoliu urmând a fi ocupat de actualul ministru delegat pentru Buget Darius Vâlcov. De altfel, Bugetul va fuziona cu Finanţele. În schimb, potrivit unor surse politice, liberalii din gruparea condusă de Tăriceanu ar urma să preia Ministerul Economiei, unde va fi nominalizat Andrei Gerea în locul PSD-istului Constantin Niţă.

• NATIONAL

• Comisia Europeana, "tepuita" cu cele 262 milioane de euro "absorbite"pentru autostrazi

În afara de circuitele financiare fictive create special pentru "sifonarea" banilor de la buget, retelele transpartinice de influenta care capuseaza de atata amar de vreme au avut tupeul maxim de a pacali pe fata Comisia Europeana. Cel mai recent exemplu este cel al celor 262 de milioane de euro anuntati cu surle si trambite mediatice la 19 noimebrie 2014 de catre noul Comisar European pentru politica Regionala, Corina Cretu, ca au fost alocati suplimentar Romaniei. Insa exista suspiciuni ca banii ar fi putut fi raportati fictiv drept absorbiti, pentru niste constructii care au fost deja facute cu bani de la Banca Europeana de Investitii si de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare!

• Codruta Kovesi ii face bugetul lui Victor Ponta

In semn de "omagiu" pentru bogata recolta de "pesti mari" pescuiti din balta politica in 2014, guvernantii au vrut sa diminueze bugetul DNA in 2015. Nu au reusit. Razbunarea a fost ucisa in fasa de sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, care a dat practic iama in guvernanti. Constatand, din proiectul de buget postat pe site-ul Ministerului de Finante, ca bugetul DNA va fi diminuat, Kovesi a contraatacat atat in scris cat si verbal, avertizand ca alocarea unei sume insuficiente va duce la blocarea activitatii institutiei. "Nu o sa putem lucra la fel de eficient si exista riscul ca activitatea noastra sa fie blocata, nu o sa mai putem solutiona dosarele in care avem expertize dispuse, de exemplu. Noi in acest an am solicitat 25 de milioane de euro, buget minim pentru a putea functiona fara sa ne blocam activitatea". Mai mult, sefa DNA le-a dat peste nas guvernantilor amintind de sutele de milioane de euro aduse bugetului de institutia condusa de ea.

• PUTEREA

• CEDO nu ia în seamă jalba lui Adrian Năstase

Verdictul de condamnare în cazul lui Adrian Năstase în Dosarul "Trofeul Calităţii" nu contravine Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a decis joi CEDO, care a respins plângerile formulate de fostul premier referitor la decizia instanţei din România. Decizia instanţei de la Strasbourg este definitivă. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a precizat, într-un comunicat, că a decis, prin vot majoritar, că plângerea formulată în decembrie 2012 de fostul premier român este inadmisibilă. Astfel, Adrian Năstase a reclamat faptul că verdictul dat împotriva sa, urmare a unor proceduri incorecte, condamnarea la închisoare şi consecinţele suferite în urma deciziei, precum imposibilitatea de a avea o viaţă normală de familie, pierderea carierei profesionale şi politice, dar şi reflectarea cazului său în media, au constituit "un tratament umilitor" şi au avut ca rezultat încercarea sa de a se sinucide.

• Atanasiu şi Petrache, Orban şi Mănescu, în cursă pentru preluarea conducerii PNL

PNL a deschis succesiunea pentru atribuirea moştenirii lăsate de preşedintele ales, Klaus Iohannis. "Bunul" disputat? Conducerea PNL. S-au stabilit şi succesibilii, (că tot vorbim în termenii notarilor) adică aceia care în această situaţie au notorietate în partid şi implicit dreptul la tentanta funcţie de şef. Se anunţă două tandemuri concurente care urmăresc să câştige principalele funcţii în partid, pe cea de preşedinte şi, respectiv, de secretar general. Perechile care se înfruntă sunt Atanasiu - Petrache şi Orban - Mănescu, potrivit unor surse din PNL. Astfel, după alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al ţării, succesiunea la conducerea PNL se va stabili într-o reuniune informală a vechiului PNL. Conform surselor citate, Atanasiu şi Orban se vor duela în încercarea de a se impune la conducerea noului PNL, alături de celălalt copreşedinte, din partea PDL, Vasile Blaga.

• ROMANIA LIBERA

• Tentativă de subminare a luptei anticorupţie la nivel înalt

Guvernul a tăiat un procent semnificativ din finanţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru 2015, consecinţele urmând a fi blocarea anchetelor din dosarele cu prejudicii de ordinul sutelor de milioane de euro, unde cheltuielile pentru expertizele obligatorii sunt costisitoare. Bugetul alocat DNA, potrivit legii, trebuie să se regăsească într-o anexă a bugetului alocat Ministerului Public, condus de procurorul general Tiberiu Niţu, care este ordonator principal de credite. În anexă ar fi trebuit să existe o fişă specială cu suma exactă destinată DNA, şeful instituţiei anticorupţie fiind ordonator secundar de credite. Subfinanţarea DNA a declanşat pe parcursul zilei de ieri un imens scandal public. De ce a tăiat Guvernul Ponta finanţarea DNA, instituţie care cu doar 90 de procurori a adus, anual, la bugetul de stat în medie 250 de milioane de euro?

• Analiză Stratfor: Serviciile secrete şi tortura

Cum s-a ajuns la torturarea unor deţinuţi bănuiţi de legături cu Al Qaida, practică ce a stârnit un imens scandal în Statele Unite şi la nivel internaţional, se întreabă fondatorul Stratfor, George Friedman. El consideră că marea problemă a fost eşecul serviciilor secrete, incapabile să ofere suficiente informaţii despre capacităţile de acţiune şi intenţiile grupului terorist islamic. Administraţia Obama a publicat o serie de documente din timpul administraţiei Bush, scrie Friedman, din care rezultă că autorităţile au aprobat măsuri deosebite de anchetă, printre care privarea de hrană solidă, ţinerea deţinuţilor în poziţii inconfortabile, în celule foarte reci şi fără îmbrăcăminte potrivită, aplicarea de lovituri şi ameninţarea cu măsuri represive contra familiilor în caz că nu colaborează cu anchetatorii. Friedman spune că este groaznic că s-a petrecut aşa ceva, dar atrage atenţia că mulţi dintre decidenţi au fost foarte tulburaţi după atacurile de la World Trade Center şi Pentagon şi că cel mai terifiant aspect a fost slaba cunoaştere a capacităţilor Al Qaida.

• ZIARUL FINANCIAR

• Prima zi a bugetului 2015. Educaţia, sănătatea şi infrastructura, eclipsate de dezbaterea pe bugetul procurorilor

În pofida dezastrului din infrastructură, educaţie şi sănătate, domenii subfinanţate cronic, niciun ministru sau responsabil din aceste sectoare nu a ieşit ieri cu solicitări de majorare a banilor primiţi de la buget. Cei mai vocali au fost însă procurorii, care au solicitat majorări de alocări. Bugetul procurorilor de 709 milioane de lei (0,2% din totalul cheltuielilor bugetare) a fost principalul subiect de dezbatere al zilei de ieri, zi în care guvernul a pus în dezbatere publică legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor care prevăd venituri consolidate de 226 miliarde de lei şi cheltuieli consolidate de 239 de miliarde de lei. Nemulţumirile au plecat de la bugetul alocat Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care ar vrea un buget propriu şi nu inclus în cadrul bugetului Ministerului Public. În acest moment, România are trei categorii de parchete: DNA, DIICOT şi parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţie, toate incluse în Ministerul Public. La sfârşitul zilei de ieri ministrul bugetului Darius Vâlcov a spus că va da procurorilor banii pe care îi cer.

• Ce cheltuieli a tăiat guvernul ca să menţină valabilă reducerea CAS de 5% şi anul viitor

Guvernul a fost mult mai conservator decât în alţi ani în ceea ce priveşte nivelurile veniturilor prognozate la buget în 2015, estimând o creştere de doar de 3,5% faţă de anul curent, a fost concluzia discuţiei de ieri de la ZF Live dintre Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar, moderator, şi Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF. Veniturile preconizate ale bugetului general consolidat pe 2015 sunt prevăzute să crească cu 3,5% faţă de estimarea de venituri din acest an, în vreme ce cheltuielile ar urma să avanseze într-un ritm mai lent, de 2,4%, continuând consolidarea fiscală din ultimii ani. Ministerul Finanţelor a publicat ieri Proiectul legii bugetului de stat şi Proiectul legii bugetului asigurărilor, veniturile consolidate urmând să fie de 226,3 miliarde de lei (31,9%, pondere a veniturilor în PIB), iar cheltuielile consolidate de 239,3 milioane de lei (33,7% pondere a cheltuielilor în PIB).

• Hidroelectrica negociază să cumpere hidrocentrale în statele vecine

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, se află în negocieri pentru achiziţia unor hidrocentrale în statele vecine, a anunţat joi-seară Remus Borza, administratorul judiciar al companiei aflate în insolvenţă. "Intenţionăm să achiziţionăm câteva capacităţi de producţie în zonele limitrofe României", a declarat Borza într-o conferinţă de presă ţinută la Ambasada României din Budapesta, cu prilejul intrării Hidroelectrica în comerţul cu energie pe piaţa ungară. Compania de stat discută în acest sens cu firme din Serbia şi Muntenegru, potrivit lui Borza. Banii ar urma să vină din surse proprii, dar şi din credite, la care compania are "acces neîngrădit", potrivit lui Borza. După 11 luni compania avea lichidităţi de 630 mil. lei. "În noiembrie 2014 am realizat un profit de 130 milioane de lei, astfel că la 11 luni cumulat avem un câştig de 1,073 miliarde de lei. 2015 va fi anul retehnologizărilor . Vom pune la bătaie 400 milioane de euro pentru a retehnologiza centrale mari, cu puterea cumulată de 1.400 MW."