REVISTA PRESEI 13.05.2015

• ADEVARUL

• Modificarea Codului de Procedură Penală: ce a vrut PSD şi ce i-a ieşit

Senatul a modificat, în calitate de primă cameră decizională, Codul de Procedură Penală, însă intenţia clară de a-i scăpa pe cei penali de arestul preventiv a fost trădată de practică. Pe scurt, aleşii PSD la una s-au gândit, dar alta le-a ieşit. Articolul 202 din Codul de Procedură Penală, care stabileşte condiţiile generale de aplicare a măsurilor preventive, are următoarea formulare: "Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune (...)". În forma adoptată de senatori, articolul 202 are următoarea formulare: "Măsurile preventive pot fi dispuse dacă din probe rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală (...)". Elenina Nicuţ critică maniera în care cei trei parlamentari ai Puterii (Ioan Chelaru, Ovidiu Donţu şi Cristiana Anghel) au formulat modificările. "Din punct de vedere terminologic, formularea este aiuristică. Cei trei spun aşa: «dacă din probe rezultă indicii temeinice». Aşa ceva nu are logică, deoarece proba este mai grea decât indiciul. Nu poţi să ai probe din care să rezulte indicii. Deci aleşii sunt repetenţi la tehnică legislativă", spune expertul contactat de "Adevărul".

• Un lector universitar din Cluj, "creierul" escrocheriilor din dosarul de evaziune Romprest

Lectorul Iustin Atanasiu Pop, care predă Contabilitate la UBB, este arestat preventiv în dosarul de evaziune fiscală Romprest. Pop a fost cel care a creat circuitul financiar prin care membrii grupării conduse de Florian Walter au fraudat statul cu circa 14 milioane de euro. Iustin Atanasiu Pop (37 de ani) este un lector la UBB care predă Contabilitate şi care este cercetat, în stare de arest preventiv, pentru infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi complicitate la spălare de bani. Concret, prin intermediul cabinetului său individual de contabilitate şi sub acoperirea că realiza activităţi de audit şi contabilitate, Iustin Pop superviza tot ce însemna traseu financiar al grupului infracţional, prelua solicitările transmise de Florian Walter, stabilea cum să fie retraşi banii din circuitul financiar al companiei Romprest Service şi le transmitea membrilor grupului. Într-un cuvânt, era "creierul" financiar al ilegalităţilor.

• Analiză "Foreign Affairs": Cine a pierdut Balcanii? Protestele din Macedonia sunt doar începutul

În urmă cu două săptămâni, un tânăr de 24 de ani a intrat într-o secţie de poliţie, strigând "Allahu Akbar!" şi a deschis focul, ucigând un poliţist şi rănind alţi doi. La rândul lui a fost ucis de poliţie. În cursul weekendului, opt poliţişti au fost ucişi, împreună cu 14 suspecţi de terorism, într-un schimb de focuri violent. O altă zi din Siria sau din Irak?, se întreabă "Foreign Affairs". Nu, acest lucru s-a întâmplat în inima Europei. In Balcanii încă divizaţi, nu e nevoie de mulţi extremişti să destabilizezi o ţară, notează "Foreign Affairs". Cu Macedonia care se confruntă cu o posibilă implozie, cu Bosnia care se află în cel mai agitat moment de după război şi cu Kosovo care este martor la un exod în masă al cetăţenilor care vor să scape de guvernul corupt, Balcanii se află pe marginea prăpastiei.

• Ştampila va dispărea şi în România, dar Republica Moldova ne-a luat-o înainte cu trei luni

Obligativitatea ştampilei pentru firme va fi eliminată de la 1 iulie, potrivit promisiunilor primite de oamenii de afaceri de la ministrul Finanţelor, România fiind depăşită la acest capitol de Republica Moldova, care a implementat deja măsura, însă trebuie scoasă din toată legislaţie secundară. Dragoş Anastasiu, cu afaceri în domeniul turismului, a precizat că ştampila va dispărea de la 1 iulie, potrivit promisiunilor primite de la ministerul de resort. "Va dispărea (ştampila - n.r.), aşa ne-a promis Ministerul de Finanţe, că de la 1 iulie dispare", a spus Anastasiu. Republica Moldova a făcut deja acest pas, depăşind România la acest capitol. "Nu ştiu dacă ne putem imagina o Românie fără ştampilă, dar e deja o realitate în Republica Moldova. Ne-a luat-o înainte, de trei luni au această reglementare, au scos ştampila".

• Primărie cu sufragerie, aberaţie unică în România produsă de baronul PSD Iaşi

Muncipiul Iaşi traversează o situaţie administrativă aberantă şi fără precedent în România, după ce primarul Gheorghe Nichita a fost arestat la domiciliu la cererea procurorilor DNA. Edilul PSD refuză să renunţe la atribuţiile corespondente funcţiei de şef al municipalităţii, motiv pentru care capitala Moldovei, urbe cu o populaţie de 320.000 de persoane, a ajuns să fie condusă dintr-o vilă de lux evaluată la 300.000 de euro şi situată în cel mai exclusivist cartier rezidenţial al oraşului, Copou. Procurorii DNA i-au interzis baronului PSD să iasă din locuinţă începând cu data de 8 mai şi până pe 6 iunie. Ulterior, magistraţii anticorupţie pot cere prelungirea mandatului. De luni, secretara primarului face naveta de mai multe ori pe zi între Palatul Roznovanu, sediul primăriei, şi vila din Copou, situată pe strada Petre Andrei, la numărul 16, între cele două puncte existând o distanţă de 4,5 kilometri.

• Punct de cotitură în sectorul bancar mondial: cinci giganţi vor pleda "vinovat" pentru manipularea cursurilor de schimb

JPMorgan Chase, Citigroup, Royal Bank of Scotland, Barclays şi UBS vor recunoaşte că au complotat pentru manipularea cursurilor de schimb în defavoarea clienţilor, obţinând profituri uriaşe. Spre deosebire de alte cazuri, faptele vor fi recunoscute de grupurile-mamă şi nu de subsidiare, iar amenzile penale vor fi de ordinul miliardelor de dolari. După aproape doi ani de anchetă, giganţii bancari implicaţi în scandalul cursurilor de schimb vor pleda "vinovat" şi în faţa autorităţilor americane, în cadrul unei anchete coordonate direct de Departamentul pentru Justiţie al SUA, transmite Reuters. Prin asumarea responsabilităţii la nivel de grup, băncile recunosc că acţiunile au fost deliberate şi coordonate, funcţionând ca un adevărat cartel, în defavoarea clienţilor.

• BANCHERUL

• Andreas Treichl, seful Erste Bank, anunţă sfârşitul unei perioade de 7 ani duri de criza si prezice alţi 7 ani de prosperitate

Andreas Treichl, şeful Erste Bank, a declarat, in cadrul Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) băncii austriece care a avut loc marţi, ca in opinia sa perioada de criza care a durat 7 ani s-a încheiat si putem spera, in dimensiuni biblice, la alţi 7 ani de prosperitate de acum înainte: "Au fost, într-adevăr, 7 ani foarte duri, in care atât bancherii cat si politicienii au făcut greşeli, dar cred ca pot spune cu o siguranţă mare ca acest capitol este încheiat, deşi in 2015 nu va fi totul perfect". Întrebat despre perspectivele de profitabilitate ale BCR, Treichl a spus: "Sunt convins ca vom avea din nou profit in Romania, unde economia creste încet, dar sigur". După pierderi record de 1,4 miliarde de euro in 2014, care i-au determinat pe unii acţionari sa-i ceara demisia lui Treichl, Erste a revenit pe profit in primul trimestru al acestui an, când a obţinut un câştig de 226 milioane euro. La rândul sau, după pierderi de 2,8 miliarde lei in 2014, BCR a anunţat obţinerea unui profit net la nivel de grup in valoare de 344 milioane lei in primul trimestru din 2015.

• BNR mai angajează 11 inspectori care sa verifice băncile si 8 specialişti care sa salveze băncile cu probleme

BNR a publicat un anunţ privind organizarea unui concurs pentru angajarea a încă 11 inspectori care sa verifice băncile, IFN-urile si instituţiile de plata, după ce in luna ianuarie un alt grup de 13 persoane au fost selectate pentru a se alătura echipei de 101 inspectori care lucrau in acel moment la direcţia de supraveghere. In total, aşadar, echipa de inspectori din banca centrala ar urma sa ajungă la un număr de 125 de persoane. De asemenea, BNR angajează 8 persoane in cadrul Direcţiei Rezoluţie Bancara, adică departamentul care se ocupa cu salvarea unei bănci cu probleme. Interesant este ca pentru posturile de inspector, BNR nu impune candidaţilor nicio experienţă minima in cadrul unei bănci, existând doar cerinţa de a fi absolvenţi ai unei facultăţi economice. De asemenea, sunt necesare cunoştinţe in econometrie si/sau aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate.

• CURIERUL NATIONAL

• Cum ţine ASF spatele firmelor de asigurări

Noua normă privind Fondul de Garantare a asiguraţilor prevede un plafon de 100.000 euro pe daună în cazul în care asigurătorul intră în faliment, chiar dacă acesta a încheiat poliţa pe sute şi chiar milioane de euro. Altfel spus, în condiţii de insolvabilitate, asigurătorii sunt încurajaţi să intre în faliment sub umbrela extrem de protectoare a ASF, "asiguraţi" fiind că daunele uriaşe pe care le au de plătit se vor transforma subit într-unele infime, pe riscul asiguratului. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ţine morţiş să-i protejeze pe asigurători în detrimentul asiguraţilor, şi aici nu vorbim doar despre asigurările auto, ci şi despre celelalte forme de asigurare. Cel puţin aşa reiese din preve­derile privind Fondul de Garantare al asiguraţilor în care se stipulează în mod expres că limita daunei în caz de faliment al asigurătorului nu va depăşi... 100.000 de euro.

• Un nou cutremur de 7,3 grade în Nepal

Un nou cutremur puternic a fost resimţit ieri în partea de est a Nepalului, după ce peste 8.000 de persoane au murit pe 25 aprilie într-un seism de 7,8 grade pe scara Richter la o adâncime de 15 km, având epicentrul în nord-vestul Kathmandu, informează Centrul Seismologic European Medite­ranean pe pagina electronică. Noul cutremur cu o magnitudine de 7,3 grade a avut loc marţi, la ora locală 7:05 (10:05 ora României), la o adâncime de 10 km. Acesta a fost resimţit atât în capitala indiană Delhi, dar şi în capitala Bangladeshului, Dhaka, potrivit BBC.com. Cel puţin o jumătate de milion de nepalezi au rămas deja fără case şi locuiesc în tabere improvizate sau în ruinele caselor lor

• Concurenţa va finaliza în curând analiza derulată pe piaţa lemnului

Consiliul Concurenţei va face recomandări pentru îmbunătăţirea regulilor care guvernează sectorul şi funcţionarea Romsilva. Totodată, au loc consultări cu CE în privinţa noului Cod Silvic, care limitează volumul de masă lemnoasă din fiecare specie ce poate fi achiziţionat de o companie. În opinia Concurenţei, acest plafon ar putea însemna o încălcare a Tratatului privind libera circulaţie a lemnului.

• Scandalul stenogramelor din PNL continuă

Stenograme incendiare din şedinţa de luni a PNL. În aceste noi discuţii, vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu, cel care a spus de altfel la Bistriţa că PNL doar s-a folosit de PDL, este citat declarând că discuţia a fost "scursă" de "cineva nemulţumit de la PNL" care apoi i-a dat-o lui Ioan Oltean. De asemenea, Alina Gorghiu le-ar fi reproşat democrat-liberalilor că nu au vrut să facă majoritate la Senat şi ar fi mărturisit că sunt nemulţumiri peste tot în teritoriu. Scandalul fără precedent izbucnit în Marele Partid Naţional Liberal continuă. Fostul PDL-ist Ioan Oltean e bănuit de liberali că i-a înregistrat în secret pe Alina Gorghiu şi Teodor Atanasiu şi a dat presei informaţiile compromiţătoare. Cel puţin aşa reiese dintr-o serie de noi stenograme care se presupune că ar fi din şedinţa de luni dimineaţă a conducerii restrânse a liberalilor.

• 5.959.723 contracte individuale de muncă active, la 30 aprilie

Conform rapoartelor de sinteză, realizate în baza înregistrărilor din sistemul informatic al Inspecţiei Muncii, Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor, la data de 30 aprilie 2015, erau înregistrate 5.959.723 contracte individuale de muncă active, dintre care 5.439.757 contracte active cu durată nedeterminată şi 519.966 contracte active cu durată determinată. La data de 30 aprilie, în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor erau înregistraţi 5.303.002 de salariaţi activi. La aceştia se mai adaugă funcţionarii publici - aflaţi în evidenţa Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, personalul din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

• Un tablou de Picasso stabileşte un nou record mondial de preţ

Un tablou în ulei realizat de Pablo Picasso în 1955 a fost vândut cu 179,4 milioane de dolari la o licitaţie organizată luni de casa Christie's, la New York, şi a devenit astfel cea mai scumpă operă de artă tranzacţionată vreodată la licitaţie, scrie Reuters. "Femeile din Alger", pânză pictată în 1955 de maestrul spaniol Pablo Picasso, fusese estimată iniţial la 140 milioane de dolari. Disputat de patru-cinci potenţiali cumpărători, tabloul a depăşit fără dificultate recordul deţinut de tripticul lui Francis Bacon intitulat "Trei studii ale lui Lucian Freud", adjudecat cu 142,4 milioane de dolari în 2013. Tabloul lui Picasso, realizat în semn de omagiu adus lui Henri Matisse, care murise în noiembrie 1954, fusese vândut la o licitaţie organizată de casa Christie's în 1997 cu 32 de milioane de dolari. La licitaţie s-au vândut 35 de opere, plătite în total cu 705,85 milioane de dolari.

• 8,24 mil. lei - cea mai mare daună plătită de Omniasig în 2014

Omniasig Vienna Insurance Group este compania de asigurări care, conform raportului Autorităţii de Supraveghere Financiară din România, s-a situat pe primul loc în piaţă în funcţie de valoarea totală a despăgubirilor plătite în 2014. Compania a întocmit un top al celor mai mari daune achitate în cursul anului precedent, pentru poliţe CASCO, RCA şi Property. Pe segmentul asigurărilor de tip PROPERTY, cea mai mare des­păgubire plătită în 2014 a fost de 8,24 milioane lei, achitată ca urmare a unui incendiu produs la un depozit. Urmează o despăgubire în valoare de 1,42 milioane lei pentru prăbuşirea parţială a acoperişului unui depozit de marfă, ca urmare a unei furtuni de zăpadă. Pe al treilea loc în top se află avarierea unui utilaj de forare, ce a fost despăgubită cu 1,31 milioane lei.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Liberalii recunosc că au început să se înregistreze între ei "ca pe vremea USL"

Unii dintre vechii liberali susţin că foştii democrat-liberali au făcut publice stenogramele. Alţii dau vina pe maşinile RTV, iar fostul pedelist Cezar Preda este oripilat de situaţia în care au ajuns. Pentru că s-au săturat să fie trataţi drept vioara a doua în noul PNL, vechii democrat-liberali sunt suspectaţi că au pus la cale scandalul stenogramelor pentru a-i pune într-o poziţie delicată pe cei din vechiul PNL. Ieri, noi declaraţii dure au apărut difuzate în presă, de această dată, din şedinţa restrânsă a partidului, de luni.

• Tranzacţie de 100 mil. euro a unui fond de investiţii în România

Abris Capital Partners, administrator de fonduri de investiţii cu centrul la Varşovia, a cumpărat operaţiunile din domeniul producţiei de hârtie ale omului de afaceri clujean Ioan Tecar în cadrul unei tranzacţii în valoare de aproximativ 100 mil. euro, au declarat surse din piaţă pentru jurnalul de tranzacţii Mirsanu.ro. Fondul de investiţii administrat de Abris Capital Partners lucrează în această tranzacţie împreună cu o echipă de consultanţi de la PwC şi cu avocaţii de la Clifford Chance Badea. De asemenea, BERD îşi face exitul din afacerea cu hârtie odată cu omul de afaceri după intrarea în mai 2009 cu un acord de 6 mil. euro când prelua prima participaţie într-o companie românească din afara sectorului bancar. Cezar Scarlat, partener al Abris Capital Partners şi şeful biroului local al fondului de investiţii, declara în luna martie că are în derulare două tranzacţii. De cealaltă parte, omul de afaceri Ioan Tecar a mai avut o tentativă eşuată de vânzare a producătorului de hârtie Pehart Tec din Petreşti, judeţul Alba, către Zewa în 2014.

• Datoria Japoniei ajunge la o sumă care nu se poate citi

Creditul guvernamental nipon a depăşit nivelul de 1.000 trilioane de yeni, echivalentul a 8,78 trilioane de dolari. Chiar şi atingerea unui nivel cu 18 cifre a datoriei publice nu a fost în măsură să relanseze economia ţării. Japonia este prima ţară dezvoltată care îşi poate măsura datoria în cvadrilioane, sumă greu de citit, dar mai ales de proiectat în minte de cei mai mulţi dintre oameni. Ministerul Finanţelor din această ţară a anunţat că stocul creditului guvernamental a ajuns la 1.053.357.200.000.000 yeni. Cifrele sunt înşirate aiuritor pentru a ne da seama la prima vedere, însă este vorba de echivalentul a 8.787 miliarde dolari, mai mult decât dublu faţă Produsul Intern Brut al ţării estimat pentru anul în curs la 4.210 miliarde dolari. Creşterea semnificativă a datoriei publice şi programele de relaxare monetară nu se justifică, dacă avem în vedere că economia nu a consemnat revenirea pe care acum doi ani miza guvernul Shinzo Abe, comentează Jeffrey Snider, fondator al Alhambra Investment Partners.

• Cât îl costă pe Putin războiul din Ucraina

Peste 220 de militari ruşi au fost ucişi în agresiunea asupra Ucrainei, se arată în raportul opozantului Boris Nemţov, asasinat în februarie la Moscova. Războiul a costat până acum Rusia un miliard de euro. Boris Nemţov a început să lucreze la bilanţul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei la începutul anului, ca o tentativă de a contracara propaganda Kremlinului, se arată în document, potrivit portalului de ştiri rus RBC. Cum Nemţov a fost ucis pe 26 februarie, lucrarea intitulată "Războiul lui Putin" a fost încheiată de apropiaţii săi. Raportul se bazează pe discuţii cu membri ai familiilor şi cu apropiaţi ai unor militari care au luptat în Ucraina. Potrivit acestor surse, cel puţin 150 de soldaţi ruşi au fost ucişi în Estul Ucrainei numai în august 2014, când separatiştii sprijiniţi de Moscova au respins o ofensivă a armatei ucrainene lângă Ilovaisk, notează RBC. Familiile soldaţilor ucişi au primit câte 2 milioane de ruble fiecare (circa 35.000 de euro), după ce au semnat angajamente să nu divulge circumstanţele în care aceştia au murit, se arată în raportul lui Nemţov.

• Aviz negativ pentru raportul şefului TVR. Stanoevici are pregătit un proiect

Raportul pe 2014 al Societăţii Române de Televiziune a primit ieri aviz negativ de la Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei pentru bugetfinanţe din Camera Deputaţilor, a declarat că raportul va fi transmis comisiilor reunite pentru cultură şi media ale Parlamentului. Cel mai probabil data şedinţei comune va fi marţi, 18 mai. SRTv a încheiat anul 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei. Contactat de EVZ, Stelian Tănase a spus că, din ceea ce a văzut, "Comisia nu părea că vrea să se informeze". "Este o execuţie politică. S-a vorbit despre salariile din TVR şi pe ce s-au cheltuit banii de la buget, dar nu s-a suflat o vorbă despre taxa TV, care nu a fost indexată, sau despre faptul că televiziunea publică plăteşte TVA de 24%. Totul depinde acum de politic şi de ce va face Opoziţia".

• Preşedintele României se implică în salvarea Institutului Cantacuzino

Preşedintele Klaus Iohannis va vizita azi Institutul Cantacuzino, situat pe Splaiul Independenţei nr. 103, conform Administraţiei Prezidenţiale. Institutul - care era altădată o perlă a medicinii româneşti şi un factor esenţial pentru securitatea sănătăţii publice pentru că fabrica vaccinurile de care aveau nevoie românii, este deja în "moarte clinică" din cauza lipsei de fonduri şi a datoriilor acumulate. Guvernanţii au promis că vor salva Institutul, după ce societatea civilă şi în special studenţii au protestat public în favoarea instituţiei de cercetare. Specialistul cercetător Adrian Onu, cel care a demisionat de la con ducerea Institutului, după ce guvernanţii nu şi-au onorat promisiunea, a declarat pentru EVZ: "Ordonanţa de Guvern prin care ar fi urmat să fie salvată instituţia e blocată, după ce Ministerul Justiţiei a precizat că ajutorul de stat mai întâi trebuie notificat şi abia apoi oferit. Ceea ce înseamnă că va mai dura cel puţin două luni, or după părerea mea Institutul nu mai rezistă până atunci. Este foarte bine că vine preşedintele României la noi, să dea un mesaj clar şi din partea domniei sale".

• JURNALUL NATIONAL

• 2,5 milioane de tone de mâncare ajung anual la gunoi, în România

În ciuda faptului că este una dintre cele mai sărace ţări europene, România este pe locul 9, la nivelul spaţiului comunitar, în privinţa cantităţii de mâncare ce se aruncă. Reutilizarea alimentelor este la noi ilegală, în acest moment. Aşa că acestea ajung fie la gunoi, fie la firma care se ocupă de colectarea şi neutralizarea deşeurilor alimentare. Legumele, fructele, peştele şi mezelurile sunt cele care ajung cel mai frecvent în gropile de gunoi, iar unul din 5 produse e aruncat fără ca măcar să fie desfăcut.

• Din miliardele chinezilor ne-am ales cu mărunţiş

Investiţiile de 10 miliarde de euro anunţate de chinezi anul trecut aşteaptă încă la graniţa României. Rămânem, deocamdată, cu imaginea angrourilor Europa şi Dragonul Roşu, în timp ce marile proiecte energetice se amână la nesfârşit. Ambiguitatea legislaţiei şi lipsa de predictibilitate fiscală sunt principalele motive pentru care marile concerne chinezeşti se codesc să vină în ţara noastră. Datorită sumelor imense care ar urma să le investească, chinezii vor garanţii ferme din partea statului român care să-i asigure că nu aruncă miliarde de euro pe apa sâmbetei. Sigur că unele pretenţii ale investitorilor asiatici vin în contradicţie cu legislaţia europeană, dar acest lucru nu este un obstacol chiar de netrecut. Putem să-i copiem pe nemţi, care cu aceeaşi legislaţie au reuşit să facă, anul trecut, din China cel mai mare investitor străin din Germania. La noi, China este de-abia al 19-lea investitor, după capitalul plasat în 11.604 de firme mici, cu acţionari persoane fizice.

• NATIONAL

• Liviu Dragnea a luat poziţia ghiocelului!

Prima decizie a unei instanţe de judecata privind dosarul "referendumul" este aşteptata cu sufletul la gura nu doar de către principalul inculpat, Liviu Dragnea, dar si de întreaga clasa politica românească. Iar in cazul condamnării celui care a preluat de la Viorel Hrebenciuc rolul de "eminenta cenuşie" a PSD-ului si nu numai, cele doua mari tabere de pe eşichierul politic si-au făcut deja propriile calcule. O atitudine bătăioasa a lui Dragnea după pronunţarea sentinţei ar putea produce un adevărat cutremur care ar putea face ravagii in clasa politica. Mai ales daca fostul vicepremier si-ar baza apărarea ulterioara prin încercarea de "globalizare" a vinovăţiei si la restul liderilor politici implicaţi in încercarea eşuata de mazilire a lui Traian Băsescu. Totuşi, se pare ca Liviu Dragnea s-ar fi "scăpat" unor apropiaţi, atât cat informaţia sa ajungă si la alţi lideri politici, ca el unul este hotărât sa spună "pas" tuturor acestor planuri belicoase si sa adopte poziţia ghiocelului. Chiar daca aceasta ar reprezenta retragerea sa totala din viaţa politica.

• Guvernanţii pregătesc o teapa tip Bancorex pe piaţa asigurărilor

Asociaţia Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI) avertizează ca proiectul Legii privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor prevede limitarea daunelor plătibile asiguraţilor la cel mult 100.000 de euro, in cazul in care firmele de asigurări dau faliment. Pe piaţa din domeniu sunt doua firme - Astra si Carpatica - aflate in administrare speciala, iar guvernanţii, juriştii si autorităţile au avizat in timp record trimiterea spre votare a proiectului de act normativ. Preşedintele ASSAI, Cristian Muntean, ne-a declarat ca actul normativ conţine prevederi împotriva intereselor cetăţenilor si asiguraţilor si încurajează firmele de asigurări sa adopte soluţia falimentului, reducând răspunderea acestora privind despăgubirea fata de asiguraţi.

• Supra acciza pentru autostrăzi, o deturnare de fonduri

Premierul Victor Ponta a recunoscut ca supra acciza pe carburanţi, stabilita in mod expres pentru a fi folosita la construcţia de autostrăzi, nu a fost dirijata către cheltuieli pentru infrastructura, ci către asigurarea unui "spaţiu fiscal". Aceasta decizie cu iz de deturnare de fonduri a dus la scăderea consumului de carburanţi in Romania si la îmbogăţirea benzinarilor din Ungaria. Se pune întrebarea unde s-au dus banii (ca si de pe taxa de stâlp)? A răspuns chiar premierul Victor Ponta, admiţând ceea ce era clar pentru toata lumea. "Nu a fost un proiect bun, pentru ca nu am reuşit sa deblocam procedurile si sa investim efectiv banii. Ne-a ajutat însă la un spaţiu fiscal", a spus Ponta.

• PUTEREA

• CINEMATOGRAFELE DE STAT, gata să tragă obloanele

Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor (RADEF) se confruntă cu o situaţie dramatică. Cu salariaţii neplătiţi de peste două luni, regia nu mai are Consiliu de Administraţie de doi ani şi jumătate, iar Ministerul Culturii nu a reuşit nici până acum să facă demersurile necesare în acest sens, iar aproximativ 170 de angajaţi riscă să rămână fără loc de muncă. Aceştia susţin că se încearcă absorbţia de către RAPPS a tuturor activelor RADEF, care mai apoi să ajungă pe mâna celor care au interese imobiliare, unul dintre cei arătaţi cu degetul pentru situaţia creată fiind Bogdan Stanoevici, considerat favoritul lui Victor Ponta pentru a prelua conducerea TVR.

• Cele 7 hectare de teren pe care activează Clubul Sportiv Studenţesc revine la municipalitate

Curtea de Apel a luat o decizie favorabilă municipalităţii. Terenul de 7 hectare din Parcul Herăstrău, vândut unei firme controlate prin interpuşi de Bartolomeu Finiş, redevine domeniu public. Decizia este definitivă şi irevocabilă, iar Clubul Sportiv Sportul Studenţesc îşi poate continua activitatea pe vechea locaţie. Clubul şi Municipalitatea se luptă în instanţă din 2002 pentru păstrarea terenului vândut de BTT, instituţie care a vândut terenul, deşi nu avea dreptul s-o facă.

• ROMANIA LIBERA

• Cum a sabotat Guvernul Ponta alegerile în străinătate: Studiu de caz: Italia

Executivul PSD a organizat şi referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu pe 29 iulie 2012, dar şi alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Deşi absolut identice în ce priveşte mecanismul de organizare, între cele două procese de vot au existat diferenţe vizibile referitoare la numărul şi localizarea secţiilor de vot din străinătate. Cazul Italiei merită o analiză separată. La referendumul de demitere a preşedin­telui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, Guvernul Ponta (prin Ministerul Afacerilor Externe) a decis că în străinătate este nevoie de 306 secţii de vot. Pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, însă, acelaşi premier a hotărât că sunt suficiente numai 294 de secţii de vot, deci cu 12 secţii mai puţin. În cazul Italiei, comparaţia arată astfel: 55 de secţii de vot la referendumul din 2012, numai 51 de secţii la prezidenţialele din 2014. Cu patru secţii de vot mai puţine, aşadar, fără ca vreo explicaţie oficială din partea MAE să fi fost furnizată.

• Grecia, în faliment imediat?

Eurogrup s-a reunit la Bruxelles pentru a găsi o ieşire din criza greacă, dar, deşi negocierile merg într-o direcţie bună, drumul spre un acord de finanţare este încă lung. Ministrul de Finanţe elen a amintit că "Grecia riscă să nu mai aibă lichidităţi în două săptămâni". "Problema lichidităţilor este teribil de urgentă, toată lumea o ştie", a declarat ministrul grec de Finanţe, Iannis Varufakis, prezent la Bruxelles la reuniunea omologilor săi din zona euro. El a precizat că în două săptămâni ţara sa nu va mai avea lichidităţi, cu alte cuvinte intră în faliment, însă Atena şi creditorii externi nu au ajuns la un acord privind finanţarea Greciei. În timp ce Eurogrup s-a reunit la Bruxelles, Grecia anunţa că a efectuat o plată de 750 milioane de euro către FMI, un efort salutat de zona euro, care a rămas prudentă. Pentru rambursarea sumei către FMI, Grecia a acţionat "fondul de urgenţă", un fond din Banca Greciei destinat "necesităţilor extraordinare".

• ZIARUL FINANCIAR

• Sidex, minus de 110 mil. euro anul trecut. Combinatul a adunat în 10 ani pierderi de 1 mld. euro

ArcelorMittal Galaţi a raportat pentru anul trecut afaceri de 3,59 mld. lei (808,5 mil. euro) la Galaţi, în scădere cu 3,2% faţă de 2013 şi pierderi de 480 de milioane de lei (110 mil. euro). Afa­cerile combinatului au fost lovite puternic din trei părţi, respectiv reducerea cererii de oţel, scăderea preţului oţelului şi concurenţa Turciei şi Ucrai­nei. În urmă cu zece ani combinatul avea afaceri de peste 6,3 mld. lei. Fostul SIDEX, una dintre mândriile erei industriale comuniste, controlat în prezent de miliardarul indian Lakshmi Mittal, unul dintre cei mai bogaţi britanici, a înregistrat în perioada 2009-2014 pierderi cumulate de 3,9 miliarde de lei (aproa­pe 1 mld. euro), potrivit calculelor ZF. "De la şase furnale câte aveau acum 25 de ani, mai au doar unu. Pentru mine este dezolant să merg pe platformă. Acum sunt numai grădini acolo", sintetizează profesorul Victoraş Geantă, de la Universitatea Politehnică Bucureşti, situaţia actuală de la Mittal, combinat pe platforma căruia mai lucrează 6.700 de oameni faţă de 27.000 la privatizare şi aproape 16.000 în 2006.

• "Iertarea" datoriilor PFA şi PFI, o miză de un miliard de euro

Aproape 600.000 de persoane fizice autorizate (PFA) şi aproape 60.000 de persoane fizice independente (PFI) care au avut venituri brute totale în 2013 de 12,8 miliarde de lei ar putea scăpa de ameninţarea ca veniturile lor să fie retratate ca salarii de către Fisc dacă se va aplica amnistia fiscală anunţată de premierul Victor Ponta luni-seară. Multe companii au preferat să plătească angajaţii prin aceste instrumente pentru a reduce semnificativ cheltuiala totală, adică în loc de 1.750 de lei cheltuială totală pentru un salariu net de 1.000 de lei prin PFA sau PFI cheltuiala totală pentru angajator era de doar 1.200-1.300 lei. Retratarea ca salarii a veniturilor pe PFA/PFI ar în­semna o sarcină suplimentară pentru aceste companii de circa 30-40% din sumele brute, adică la 12,8 mld. lei venituri brute încă 4-5 mld. lei de plată, deci circa 1 mld. euro.

• Şeful SIF Transilvania şi vicele SIF Moldova deţin 7 milioane de acţiuni la SIF-urile pe care le conduc

Mihai Fercală, preşedintele directoratului SIF Transilvania (SIF3), şi Liviu-Claudiu Doroş, vicepreşedintele SIF Moldova (SIF2), au cele mai mari deţineri de acţiuni la societăţile pe care le conduc, din rândul administratorilor şi managerilor celor cinci SIF-uri. Mihai Fercală conduce SIF Transilvania de la înfiinţare, mai întâi ca preşedinte al consiliului de administraţie şi director general şi în prezent ca preşedinte al directoratului. Fercală deţine un pachet de 4 milioane de acţiuni la SIF. Pachetul deţinut de acesta reprezintă 0,18% din capitalul SIF3.