• ADEVĂRUL
• Băsescu, în primul rând la meciul Boc-Blaga
Democrat-liberalii stabilesc astăzi dacă lasă partidul tot pe mâna premierului Emil Boc sau îl încredinţează secretarului general Vasile Blaga. Sprijinul lui Traian Băsescu este, în opinia analiştilor chestionaţi de "Adevărul", reperul delegaţilor la Convenţia Naţională. Susţinerea declarată a preşedintelui Traian Băsescu reprezintă "marele avantaj" al lui Emil Boc în lupta cu Vasile Blaga, în opinia analistului politic Cristian Pârvulescu, care îi şi atribuie premierului prima şansă de câştig.
• Industria şi exporturile ne-au scos din recesiune
Analiştii, dar şi guvernanţii spun că românii vor simţi mai târziu creşterea statistică a economiei şi îndeamnă la cumpătare. În ciuda creşterii economice înregistrate în ultimele două trimestre, românii continuă să se confrunte cu scăderi salariale şi scumpiri ale bunurilor de consum. După ce economia a consemnat o creştere nesemnificativă, de 0,1%, în ultimele trei luni din 2010 faţă de trimestrul precedent, avansul a fost unul mai însemnat în prima parte a acestui an. Astfel, PIB a urcat cu 0,6% în primul trimestru faţă de ultimele trei ale anului trecut, potrivit primelor estimări ale INS.
• Mesaje de temperare
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat ieri că această ieşire din recesiune "nu are cum să se reverse imediat în casele românilor". El a spus că românii vor continua să-şi ajusteze consumul până la finalul anului 2012 şi chiar şi în 2013. La rândul său, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a arătat că primul efect al ieşirii din recesiune va fi sporirea încrederii investitorilor în economia românească. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, atenţionează că alimentarea aşteptărilor că ieşirea din recesiune ne va permite să revenim la salariile din sectorul bugetar de dinaintea tăierilor de 25%, să creştem pensiile şă să reducem taxele poate fi extrem de periculoasă. Chiar şi premierul Emil Boc s-a menţinut rezervat ieri, după anunţarea datelor INS. Acesta a spus că ultimele cifre transmit un semnal pozitiv, care trebuie privit cu responsabilitate, prudenţă şi realism.
• Cuceritorii Cosmosului, pe "Planeta Adevărul" / Dumitru Prunariu: Când ajungi să vezi planeta din exterior îţi dai seama că toate sunt simple detalii
Cinci dintre primii astronauţi ai lumii au vizitat ieri redacţia "Adevărul", pentru a împărtăşi impresii din misiunile la care au participat. Rusty Schweickart (SUA), Leonid Popov (Rusia), Dumitru Prunariu (România), Franz Viehbock (Austria) şi Aleksandr Aleksandrov (Bulgaria) au reconstituit pentru "Adevărul" cucerirea spaţiului. La 30 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiu, Adevărul Hoding a invitat cinci dintre pionierii cosmosului să celebreze împreună un eveniment istoric. Rusty Schweickart (76 de ani), Leonid Popov (67 de ani), Dumitru Prunariu (59 de ani), Franz Viehbock (51 de ani) şi Aleksandr Aleksandrov (60 de ani) s-au aflat ieri în redacţia "Adevărul", unde au rememorat momente din misiunile spaţiale ale fiecăruia.
• Patriciu a vândut un complex de clădiri din Suedia
Omul de afaceri Dinu Patriciu, care prin intermediul companiei Dinu Patriciu Global Properties (DPGP) controlează peste 100 de proprietăţi imobiliare în şase ţări, a realizat primul exit de pe piaţa din Suedia, potrivit zf.ro Parcul de birouri este format din şapte clădiri cu o suprafaţă de 75.000 de metri pătraţi şi se situează în Karlstad, Suedia. Reprezentanţii DPGP nu au precizat şi valoarea tranzacţiei. Firma care a cumpărat complexul de la Patriciu este Hemfosa Fastigheter, o companie suedeză. Patriciu a ajuns să controleze acest proiect în vara anului 2009, când a cumpărat fondul de investiţii Rutley, în portofoliul căruia se afla parcul de birouri ce numără printre chiriaşi General Electric şi mai multe companii suedeze, precum Lindebergs sau SWECO Sverige. Proprietăţile au un grad de ocupare de 95%.
• Judecătoarea prinsă cu şpagă, în faţa instanţei
Magistratul Larisa Julieta Dragomir, de la Judecătoria Cornetu (Ilfov), a fost trimisă în judecată, ieri, de către procurorii DNA. Judecătoarea a ajuns, în urmă cu o săptămână, în spatele gratiilor pentru cel puţin 15 zile, ca urmare a deciziei instanţei supreme. Iniţial, deşi prinsă în flagrant de către procurorii DNA în timp ce primea mită 2.300 de euro, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) decisese cercetarea judecătoarei în stare de libertate. Magistraţii CAB şi-au motivat hotărârea de a o cerceta în libertate pe Larisa Dragomir prin faptul că aceasta este văduvă de doar două luni şi are în îngrijire doi copii de 5 şi respectiv 7 ani. De asemenea, magistratul şi-a recunoscut vina şi a admis că este conştientă de faptul că nu va mai putea profesa ca judecătoare şi că va fi condamnată.
• Ponta, în "război" cu Ambasada Ungariei
Liderul PSD, Victor Ponta, a stârnit nemulţumire în rândul diplomaţilor maghiari acreditaţi la Bucureşti după ce a declarat că preşedintele Traian Băsescu şi premierul ungar Viktor Orban au în comun "nişte valori bolşevice, sau fasciste, sau naziste", dar şi o strategie de divizare a comunităţii maghiare din România prin crearea Partidului Popular al lui Laszlo Tokes. Afirmaţiile liderului PSD, făcute miercuri într-o conferinţă de presă la Piteşti, au generat ieri protestul Ambasadei Ungariei care i-a reproşat lui Ponta adoptarea unei atitudini ce contravine relaţiilor europene între ţări vecine.
• EUROVISION: Care a fost cea mai bună performanţă a României şi cine a avut cel mai mare punctaj
România a participat de 15 ori în competiţia muzicală europeană.Artiştii români aleşi pe sprânceană au dat tot ce au avut mai bun pe scena de la Eurovision pentru a obţine un loc în top. Prima dată, în 1993, când Dida Drăgan a cântat "Blestem", o piesă grea, interpretată ireproşabil, dar care nu a trecut de semifinală. În anul următor, Dan Bitman aducea "Dincolo de nori" la Dublin. Locul 21 a fost al României. În 1996, la Oslo, reprezentanţii noştri, Monica Anghel & Sincron, nu au trecut de etapa de precalificări cu melodia "Rugă pentru pacea lumii" în concursul Eurovision. Ei au obţinut ultimul loc în top 29 de piese aspirante la finală. A doua participare a Monicăi Anghel a clasat România în primele 10 la Tallinn, în Estonia. Alături de Marcel Pavel, ea a cântat melodia "Tell me why".În 2005 Luminiţa Anghel şi Sistem ajung pentru prima dată pe podium, locul trei în finala de la Kiev, în Ucraina, cu melodia "Let me try"
• Miezul unuia dintre reactoarele de la Fukushima s-a topit în mare parte
Miezul unuia dintre reactoarele centralei nucleare de la Fukushima s-a topit substanţial, anunţă operatorul centralei, Tokyo Electric Power Co. Se pare că barele de combustibil ale Reactorului numărul 1 s-au topit mai mult de jumătate din volum în martie, a declarat Junichi Matsumoto, purtătorul de cuvânt al companiei Tepco. La începutul săptămânii, Tepco a stabilit că ambele bazine de răcire din jurul miezului reactorului sunt avariate, iar lichidul de răcire se scurge. Miezul reactorului este în continuare acoperit cu lichid de răcire, iar temperatura este stabilă, ceea ce înseamnă că accidentul nu a fost la nivelul cel mai grav.
• Cutremur de 6 grade în Costa Rica
Un cutremur cu magnitudinea de 6 grade a lovit Costa Rica, potrivit institutului american de geofizică USGS. Cutremurul, care a lovit la ora locală 4:48 pm, a fost localizat la 25 kilometri vest de capitala San Jose, în apropierea unui vilcan. Epicentrul acestuia a fost la o adâncime de 70 kilometri, potrivit Reuters. Seismul a fost resimţit în întreaga ţară, dar şi în unele ţări din America Centrală. Momentan nu au fost raportate victime sau pagube materiale, însă există informaţii că au fost pene de curent iar liniile de telefonie mobilă au fost afectate.
• Atentat pentru răzbunarea lui Bin Laden
Cel puţin 80 de oameni au murit într-un dublu atac al talibanilor asupra unei şcoli de poliţie. Talibanii aliaţi ai Al-Qaida au revendicat atentatul de joi, afirmând că e o răzbunare pentru uciderea lui Osama bin Laden. Explozia a două bombe a provocat, ieri, moartea a cel puţin 80 de persoane în nord-vestul Pakistanului, în special cadeţi ai unei unităţi paramilitare a poliţiei. Ieri, în zori, la Shabqadar, un oraş din districtul Charsadda din nord-vestul ţării, un bărbat pe o motocicletă a detonat o bombă pe care o avea asupra lui.
• O femeie din Iran se răzbună pe fostul iubit: îi va arunca acid sulfuric pe faţă, exact cum a făcut el
Ameneh Bahrami, în vârstă de 32 de ani, a fost orbită de iubitul său, în 2004, care i-a turnat acid sulfuric pe faţă din cauză că aceasta i-a refuzat repetatele cereri în căsătorie. Acum femeia a primit acordul din partea unui tribunal din Teheran să se răzbune în acelaşi fel în care a procedat bărbatul. Deşi familia bărbatului a vrut să îi ofere lui Ameneh bani pentru a-l cruţa pe Majid, femeia nu vrea decât să se răzbune cu aceeaşi monedă. "O să stea întins în faţa mea. O să mă uit în ochii lui şi o să-i torn 20 de picături de acid în fiecare ochi", a spus tânăra. Majid va fi anesteziat în momentul în care i se va aplicat pedeaspa, iar un doctor îi va ţine ochii deschişi.
• Europa actuală şi problema imigranţilor
Are nevoie Europa de imigranţi? Cum ar trebui să îi trateze? Personalităţi din mai multe state le sugerează soluţii decidenţilor europeni. Într-o scrisoare transmisă "Adevărul", Joschka Fischer, Emma Bonino, Timothy Garton Ash, Martin Hirsch, Danuta Hübner, Ayşe Kadioğlu, Sonja Licht, Vladimir Lukin şi Javier Solana cer UE respect pentru imigranţi.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Adrian Porumboiu: miliardarul rapiţei în judeţul sărăciei
La mijlocul lui mai, toată Moldova pare vopsită în culorile echipei de fotbal a lui Adrian Porumboiu: galben-verde. De la rapiţa şi grâul cultivate de miliardar. Cu fotbalul iar a dat-o în bară. De cum ieşi din Focşani şi, la Tişiţa, o iei la est, spre Tecuci şi Bârlad, pe drumul de costişe ce duce la Vaslui, pe stânga şi pe dreapta, vezi numai bicolor: verde-galben. Sunt lanurile de grâu şi de rapiţă vopsite parcă, stranie coincidenţă, în culorile echipei de fotbal cu acelaşi proprietar: Adrian Porumboiu. În urmă cu zece ani, mai mult de jumătate din dealurile celui mai sărac judeţ al ţării erau pârloagă. Fostul arbitru, convertit în agricultor, a desţelenit mii de hectare care acum îi aduc milioane de euro anual. În oraş, dacă sughiţă o babă, primul care o aude e Porumboiu. Nimic nu mişcă în judeţ fără ştirea sa. Îşi lasă Mercedesul S600 descuiat pe stradă şi până şi ciorile se feresc să zboare peste el. Dacă un fotbalist de-al său iese la o bere, n-apucă s-o termine. Se zice că ar fi spus odată: "Păi, cum, dacă toate barurile sunt ale mele!".
• Continuaţi reformele pentru a ieşi din criză!
Greul nu a trecut, chiar dacă am scăpat de recesiune. Oamenii de afaceri recomandă autorităţilor să nu dea drumul risipei bugetare. Vestea bună a venit, însă nu e timpul să dormim, îi avertizează oamenii de afaceri pe politiceni şi autorităţi. Intrarea economiei pe un făgaş ascendent, ca urmare a înregistrării a două trimestru cu plus a produsului intern brut, trebuie consolidată, întrucât pericolele să ne întoarcem din nou în recesiune sunt reale. Industria a scăzut în prima parte a trimestrului II din 2011, iar exporturile se simt deja ameninţate de aprecierea leului, spun analiştii.
• "Minele bogate" au nevoie de patru miliarde de euro
DEZBATERE. Redeschiderea unor mine ar fi o soluţie pentru bugetul public, dacă statul ar găsi resurse pentru investiţii. Asta, în condiţiile în care mare parte dintre exploatări sunt închise, iar mineritul a devenit o industrie aproape moartă. În opinia directorului Direcţiei Generale Resurse Minerale (DGRM) din cadrul Ministerului Economiei, Sorin Găman, şi a fostului şef al Autorităţii Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gelu Mărăcineanu, în prezent, statul nu are bani să acopere pierderile din industria minieră şi nici să investească în modernizarea minelor. În plus, fostul şef al ANRM admite că orice companie condusă de stat nu este rentabilă din cauza intereselor politice. De aceea, deşi investiţiile în minerit ar fi o soluţie pentru bugetul de stat, acest lucru se poate face doar prin atragerea sectorului privat, este de părere Sorin Găman.
• Boureanu: Multora în PDL le-a fost teamă de o competiţie internă cu cărţile pe masă
Înscris în cursa pentru un post de prim-vicepreşedinte în echipa lui Vasile Blaga, Cristian Boureanu susţine că PDL trebuie să iasă din amorţirea în care se află de un an printr-o schimbare la nivelul conducerii. "Ezitările, indeciziile şi revenirile guvernamentale au generat pierdere de credibilitate pentru PDL. În plus, partidul se află în amorţire de un an şi cred că este nevoie de o schimbare la nivel de conducere", a spus Boureanu, la chatul evz.ro. El a apreciat că venirea lui Vasile Blaga la şefia PDL ar fi soluţia optimă pentru partid şi a exclus un "blat" cu echipa lui Emil Boc înainte de Congres.
• Lăzăroiu: "Blaga nu e potrivit pentru funcţia de preşedinte al PDL"
Fostul consilier prezidenţial crede că Emil Boc va câştiga un nou mandat în fruntea PDL. Lăzăroiu spune că actualul secretar general, Vasile Blaga, "nu este potrivit pentru funcţia de preşedinte al democrat-liberalilor". "Emil Boc e unul dintre puţinii politicieni oneşti din România, nu ştiu cât de sărac e, dar cert e că nu s-a agăţat niciun scandal de corupţie de el. Este un bun om politic. Oamenii s-ar putea să nu înţeleagă ce înseamnă asta, mai ales că a atras un val de antipatii. E foarte greu să ţii o coaliţie formată din patru grupuri parlamentare în vreme de criză. Emil Boc este un erou din punct de vedere al partidului. Nu a fost alt om care să-şi facă praf imaginea în interesul partidului", a declarat Lăzăroiu, la Realitatea.net.
• BCR, ING Bank şi Băsescu au ghicit procentul de creştere a economiei
EVZ a prezentat ieri estimările unor analişti financiari-bancari referitoare la evoluţia produsului intern brut pe primul trimestru. Cele mai realiste estimări le-au avut reprezentanţii BCR şi cei ai ING Bank. Reprezentanţii BRD şi cei ai Raiffeisen au avut o prognoză mai mică decât cea comunicată, astăzi, de INS- de 0,6%. BRD estima o creştere de numai 0,3%, în timp ce Raiffeisen, de 0,4%-0,5%. Şi preşedintele Traian Băsescu a estimat corect evoluţia PIB. Sâmbătă, 7 mai, după o întâlnire avută, la Cotroceni, cu reprezentanţii FMI la Bucureşti, şeful statului a declarat că semnalele conduc spre o creştere de 0,4%-0,6%.
• Calcul: cât costă căldura fără subvenţie
500 de lei în şase luni. Atât economiseşte, la trei camere, un locatar cu centrală proprie faţă de vecinul racordat la reţeaua publică. În România, preţul mediu al gigacaloriei e de 210 lei. În Bucureşti, ajunge la 298 lei, dar sunt zone în care e produsă mai ieftin. Vorbim de preţul nesubvenţionat. Cu subvenţie, acest preţ scade cu aproximativ 60%. În Bucureşti, de pildă, gigacaloria a avut, în perioada septembrie-decembrie 2010, un preţ de 124 de lei. Dacă subvenţia va fi eliminată total, proprietarul unui apartament cu trei camere, racordat la sistemul centralizat, va plăti, în medie, 500 de lei pentru luna de iarnă şi 240 pentru cea de vară.
• NAŢIONAL
• Pedeliştii demonstrează că democraţia nu mai are sens în politica românească. Votează la Congres sub ochii lui Zeus
Democraţia e bună, dar pentru alţii. Aceasta este regula de aur după care funcţionează mai toate partidele de pe la noi. Cel mai recent exemplu de cum se calcă în picioare orice regulă a democraţiei este Congresul PDL, reuniune în care votul se va da sub atenta supraveghere a preşedintelui Traian Băsescu. Atunci când vor să închidă gura adversarilor şi să le zică una de duh, mai toţi politicienii bagă placa bine cunoscută cu "valorile democraţiei". Şi uite aşa, la fel ca şi Constituţia, democraţia la noi în ţară a devenit doar un instrument bun de fraierit electoratul şi de atacat duşmanul.
• Angajatorii din UE au rămas fără mână de lucru. Români, luaţi cu asalt Europa!
Uniunea Europeană (UE) începe să dea semne din ce în ce mai clare de revenire economică, din moment ce se confruntă cu o lipsă fără precedent de forţă de muncă. Peste 1.150.000 de joburi sunt disponibile în acest moment în UE, potrivit portalului EURES, reţea care centralizează ofertele de joburi din 31 de ţări europene. Conform EURES, pentru cele peste un milion de posturi vacante au aplicat doar 632.500 de candidaţi. Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt pentru finanţişti şi agenţii de vânzări. Aproape 12.000 de astfel de posturi sunt disponibile în Germania, 2.800 în Belgia şi Franţa. Printre cei mai căutaţi sunt şi vânzătorii şi personalul de prezentare din magazine.
• Facebook în război cu Google
Între giganţii Facebook şi Google mocneşte un conflict al supremaţiei de piaţă. Totul pleacă de la acapararea unui număr cât mai mare de utilizatori, văzuţi de cele două companii ca ţinte pentru "advertising". Cei de Facebook folosesc toate informaţiile obţinute de la utilizatorii reţelei de socializare, pentru a "desena" un "grafic social" al utilizatorilor. Ulterior, datele strânse de la internauţi sunt folosite pentru a anticipa de ce anume ar fi utilizatorii interesaţi, iar apoi, aceştia sunt "asaltaţi" cu tot felul de reclame la produse care le-ar putea trezi interesul. Iar "bombardarea" cu advertising pe site se întâmplă înainte ca utilizatorii reţelei să caute respectivele produse pe Google.
• Libertatea presei? Să fie, dar pe bani! Soros, tătucul mogulilor mass-media
George Soros a declarat de nenumărate ori că sponsorizează orice activitate liberală. Însă, faptul că "investeşte" la greu în mass-media stârneşte grave controverse legate de deontologia presei. Media Research Centers Business & Media Institute a efectuat o investigaţie în ceea ce priveşte amestecul lui George Soros în mass-media şi a descoperit 30 de fundaţii care sponsorizează mass-media internaţională, incluzând The New York Times, Washington Post, Associated Press, NBC, ABC şi mulţi alţii! Jurnalişti de renume mondial, ca Len Downie şi Christiane Amanpour, de la Washington Post, trudesc într-un bord de specialişti finanţaţi de Soros.